500 matches
-
în situația de a explica transformările care au avut loc în matematica și știința secolului al nouăsprezecelea și începutului de secol douăzeci, pentru pozitiviștii logici ar fi fost poate cel mai la îndemână să recurgă la o variantă radicală de empirism și să interpreteze înlocuirea teoriei lui Newton cu o teorie care se folosește pentru descrierea lumii fizice de o geometrie neeuclidiană, ca evidență în favoarea tezei empiriste că nu există adevăruri a priori, toată cunoașterea originându-se în experiență. Un alt lucru
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
privim în contextul discuției din secțiunile anterioare. Noi nu aflăm, din răspunsul lui Field, de ce putem aplica matematica în știință cu atâta succes, ci de ce, din faptul că o putem aplica, nu trebuie să conchidem că este adevărată. Capitolul 5 Empirism și realism Întreg capitolul precedent a fost dedicat problemei aplicabilității matematicii. Am văzut că exista două feluri de a ajunge la această problemă apelând la rolul factorului estetic în matematică și indicând faptul că matematica are un obiect de studiu
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
care este nevoie pentru ca argumentul lui Russell să funcționeze. O altă problemă cu propunerea lui Russell ar fi aceea că fie revine la a spune ceva banal sau neimportant despre lume (Newman 1928), fie colapsează într-un tip tare de empirism (W. Demopoulos și M. Friedman 1985). Max Newman atenționează că, dacă pretindem că "singura atitudine legitimă în legătură cu lumea fizică pare a fi un agnosticism complet cu privire la tot în afara de proprietățile sale matematice" (Russell citat în Newman 1928:144), noi menținem
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
deosebită relației dintre matematică și știință. Cred, totuși, că există o doctrină care, dacă este privită în contextul discuției din capitolul 4, poate părea mai atractivă decât a fost și pe nedrept, cred eu considerată. O astfel de doctrină este empirismul. De pe pozițiile unei astfel de doctrine, este destul de ușor să desființăm problema aplicabilității. Dacă, în formularea pe care am dat-o noi în secțiunea 4.7. acestei probleme, schimbăm ce am spus la punctul 1(a) astfel încât să reflecte o
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
159, 161, 162 Cauchy, Augustin Louis, 64-66 Colyvan, Mark, 178, 184, 185, 186, 187 Cunoașterea matematică, 32, 33, 36, 38, 79, 116, 117, 160, 218, 239 Einstein, Albert, 16, 17, 70, 72, 75, 82, 83, 103, 105, 107, 109, 137 Empirism, 75, 76, 78, 79, 81, 82, 84, 93, 193, 199, 216 Erlanger programm, 60, 61 Factorul estetic in matematică, 21, 135, 137, 139, 193 Failibilitatea matematicii, 10, 20, 116, 120, 123 Fermat, marea teoremă a lui, 138, 139 Field, Hartry
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
făcută la începutul acestei secțiuni cu privire la importanța pe care a avut-o teoria relativității generalizate în raport cu concepția asupra matematicii a pozitiviștilor logici. 61 Astfel, ei "au susținut o poziție în întregime nouă care este la mijloc între kantianismul tradițional și empirismul tradițional." (Friedman 1991: 514). După Kitcher, aceasta nu este decât o altă manifestare a tendinței majorității empiriștilor de a adopta o viziune transcendentalistă (a se vedea nota de mai sus) și deci de a abandona naturalismul atunci când vine vorba despre
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
Reichenbach 1936: 143); sau cea făcută de Philip Kitcher: "Având de-a face cu afirmația kantiană că natura adevărului matematic și a cunoașterii matematice relevă faptul că trebuie să existe o sursă specială, dar neempirică a cunoașterii matematicii, și găsind empirismul radical al lui Mill ca inacceptabil, empiriștii secolului douăzeci s-au îndreptat ușurați către articularea și apărarea de către Frege a tezei logiciste." (Kitcher 1979: 239). 63 Frege în Prefața la Grundgesetze, citat în Dummett (1991: 134). 64 "Pentru a mă
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
European Social Fund and by the Romanian Government under the contract number POSDRU ID 56815. -----------------------------------------------------------------------166 167 APLICABILITATEA MATEMATICII CA PROBLEMĂ FILOSOFICĂ Introducere Prefață Introducere Statutul special al matematicii Pierderea statutului special Încercări de salvare a statutului special Aplicabilitatea matematicii Empirism și realism Bibliografie Index Résumé Summary
Aplicabilitatea matematicii ca problemă filosofică by Gabriel Târziu () [Corola-publishinghouse/Science/888_a_2396]
-
bunului simț. Criticul se întoarce, deci, la povestea lui Reagan pentru a o evalua din punctul de vedere al "adevărului narativ"583 pe care îl exprimă. În baza observației potrivit căreia, în contextul paradigmei narative, "criteriile epistemologice se depărtează de empirism"584, Lewis reevaluează discursul lui Reagan, din punctul de vedere al coerenței poveștilor președintelui american cu "lumea istorică a publicului său"585. Din această perspectivă, adevărul ca atare al poveștii - un adevăr rațional, verificabil - devine mai puțin important decât plauzibilitatea
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
beyond-isme, foarte numeroase în a doua jumătate a secolului al XX-lea744, care se referă la dualități conceptuale asemănătoare celor din fizică: obiect-subiect, unitate-diversitate, mental-fizical, individual-social, fapt-valoare etc., și care încearcă să depășească dispute doctrinare de tipul realism antirealism, absolutism relativism, empirism pragmatism, mentalism fizicalism, internalism externalism, fundaționism deconstructivism etc. Ele tind să accepte perspectiva deschisă de mecanica cuantică, angajând ideea "că realitatea lumii se manifestă ea însăși dual, cunoașterea ei având sorți de izbândă doar din perspectivă holist-complementaristă, singura care acceptă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sau idei divergente, care îl obligă la asumarea unei dialectici la fel de complexe. Astfel, afirmă filosoful francez, dacă "istoria științei dă la iveală un ritm alternativ de atomism și energetism, de realism și pozitivism, de discontinuu și continuu, de raționalism și empirism", știința nouă pare preocupată de o adevărată sinteză a unor astfel de tendințe și idei contradictorii 764. Rațiunea de reînnoire" a spiritului științific al secolului al XX-lea nu mai merge spre contrazicere și negație, ci mai degrabă spre complementaritate
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pp. 245-250. 742 Anton Dumitriu, op. cit., p. 85. 743 Angela Botez, "Nașterea paradigmei culturale holist-complementariste în secolul al XX-lea. Poziții ale filosofilor români", în Revista de filosofie, nr. 1, București, 1994, p. 61. 744 Este vorba de filosofii precum empirismul constructiv al lui B. van Frassen, noua atitudine ontologică a lui A. Fine, realismul holist al lui S. Glymour, universalismul lui J. Habermas sau personalismul anomalistic al lui D. Davidson. 745 Angela Botez, op. cit., p. 62 746 Ibidem. 747 Teodor
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
sociologice, num?rul celor care se recunosc discipoli ai lor etc. s? sesiz?m mai lesne fluctua?ia importan?ei unei �orient?ri�, a unui �curent�, sau unei �?coli� (Sorokin a determinat �n acest fel fluctua?ia �n timp a empirismului, ra?ionalismului, misticismului, criticismului, scepticismului, fideismului). Am putea determina mai adecvat �n acest fel: Ar fi important s? cunoa?tem, de asemenea, institu?iile, organiza?iile sociologilor, �climatul� �n care s-a f?cut sociologie �n diferite epoci, rela?iile
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Rockefeller, noii mecena priva?i (Carnegie, Ford, Rand ?. a.), comenzile publice (din partea Ministerului armatei, al Agriculturii, al S?n?ț??îi) procur? sociologiei resurse imense, ceea ce permite �nmul?irea centrelor de cercetare, a societ??ilor savante ?i a revistelor. Triumf? empirismul cuantificator ?i func?ionalismul-structuralist. E?ecul programului de lupt? contra s?r?ciei, agită?ia rasial?, revolu?ia cubanez?, �nceputul r?zboiului din Vietnam etc. vor determina pe unii s? se �ntrebe asupra temeiului postulatelor func?ionaliste. �Sociologia critic?� �?i
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu are de cucerit noi teritorii, ci de ordonat realul c?ruia �ncearc? s?-i exploateze toate poten?ialit??ile. �n acest caz, semnifică?ia pozitivismului se l?mure?te: el nu se limiteaz? nici un moment la decretarea superiorit??îi empirismului asupra ra?ionalismului (care nu trebuie confundat cu ra?ionalitatea din care se reclam? cu ț?rie) ?i nu se mul?ume?te nici s? pun? din principiu unitatea ?tiin?ei. �ntr-un mod cu totul nou, el clasific? ?tiin?ele
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tori izbucne?te un �conflict de interpretare� a durkheimismului ?i, mai larg, a voca?iei disciplinei. Acest conflict opune neospiritualismul primilor, lega?i prin statut de establishment-ul republican ?i, prin urmare, mai sensibili la dimensiunea moral? a sociologiei, ?i empirismul ra?ionalist al celorlal?i, măi versa?i �n studii de �morfologie social?� (i.e., �n sens durkheimian, adic? relative la substratul demografic, economic ?i structural al �reprezent?rilor colective� � care constituie obiectul esen?ial al sociologiei). Or, �profesorii� beneficiaz? de
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ai epocii le-au consacrat partidelor (Thurnwald, 1929), ac?iunii colective (Geiger, 1926), psihologiei maselor (Sulzbach, 1923; Lederer, 1940) sau imperialismului (Eckert, 1932; Schumpeter, 1951). ���n sf�r?it, un mare num?r de lucr?ri, pe nedrept neglijate (din cauza empirismului lor ?i a autonomiei lor �n raport cu specula?iile teoretice ale epocii) privind, �n principal, fenomenele claselor ?i ale stratific?rîi, relev? influen?a curentului socialist asupra analizei sociologice a capitalismului ?i a societ??îi industriale � ini?iate mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
moderni�, vestitorii anchetei statistice cu finalitate practic? (Ogburn, 1922). American Journal of Sociology din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din Chicago, acuzat c? i-a tr?dat pe primii, va pierde �n 1936 statutul de organ oficial al ASS �n profitul lui American Sociological Review [70]. Empirismul domin? deci sociologia american?. Departe de a respinge �ns? orice orientare teoretic?, empirismul se caracterizeaz? mai cur�nd prin ne�ncrederea �n demersul ipotetico-deductiv care pleac? de la un corp sistematizat de postulate pentru a studia un fenomen social particular �n cadrul problematicilor construite dup? �ra?ionalit??i� specifice. Acestea din urm? definesc mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
din urm? definesc mai mult formule originale de investigare empiric? a faptelor c?rora cercet?torul le r?m�ne �ntru totul supus, dec�ț abstrac?îi conceptuale prin mijlocirea c?rora aceste fapte s? fie construite ?i interpretate. Acest empirism este deci �n mod natural pluralist: fiecare ?coal? �?i elaboreaz? problematică �mprumut�nd tradi?îi ?tiin?ifice exterioare din care selecteaz? ?i reinterpreteaz? foarte liber elemente teoretice ?i conceptuale. Astfel, ra?ionalitatea �ecologic?� va caracteriza orientarea teoretic? a ?colii de la
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
care se dezvolt? �n jurul Universit??îi Columbia �n timpul deceniului urm?tor. �n acela?i timp, reflexia teoretic? e urm?riț? cu consecven?? ?i �nt?riț? la Harvard, care la sf�r?ițul anilor patruzeci, vă �ncepe s? desfid? empirismul ambiant [32]. Oră?ul că laborator al Universit??îi din Chicago Sociologia american? nu numai c? s-a n?scut la Chicago; ea a constituit aici prima �?coal?� adev?raț? din istoria sa � chiar dac? integrarea teoretic? ap?rea mai
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ia se dezvolt?, decade ?i dispare �n timp ce-?i exacerbeaz? hedonismul ?i violen?a (1937-1941). Opozi?ia să fă?? de evolu?ionism (1943), preocup?rile macrosociologice ?i istorice, referin?ele constante la autori europeni [15] că ?i criticile la adresa empirismului ambiant explic? pozi?ia să oarecum marginal? �n sociologia american?, care �i datoreaz? totu?i primul studiu teoretic magistral asupra mobilit??îi sociale (1927) [23]. �n 1944, Universitatea din Harvard �l prefer? pe Parsons care va crea aici, doi ani
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
dominant? �n sociologia american?. Cu aceasta, Harvard devenea epicentrul unei sociologii reconciliante fă?? de preocup?rile teoretice ale �p?rin?ilor fondatori�, pe care un anumit num?r de autori importan?i au �ncercat s?-i ?în? �n picioare �mpotriva empirismului ambiant al epocii (MacIver, 1917; Ross, 1920; Giddings, 1924; Cooley, 1930; Eubank, 1932; Mead, 1934). 4. Concluzie �n cadrul societ??ilor �n care a v?zut lumina zilei, ț�n?ra disciplin? sociologic? a avut destine inegale. �n Fran?a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
str?ini (precum economistul suedez Gunnar Myrdal). Aceste recrut?ri traduc distan?a ce se m?re?te �ntre cercetarea empiric? ?i cercetarea teoretic?, �n timp ce cre?te autoritatea lui Merton datorit? eforturilor sale de a le apropia. Triumful empirismului cuantificator Studiile conduse de c?tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
tre Myrdal (1944) asupra situa?iei negrilor la �nceputul anilor patruzeci, sau cele conduse de Riesman (1950) asupra evolu?iei caracterului social al americanilor (ambele finan?ațe de c?tre funda?ia Carnegie) �nc? nu s�nt reprezentative pentru noul empirism �n vigoare, cu tot succesul lor; ele mai cur�nd �ncheie tradi?ia marilor anchete calitative din perioada interbelic?. C�ț despre studiul condus, la Berkeley, de c?tre Theodor Adorno (1950) � refugiat din Frankfurt � asupra atitudinilor antidemocratice, electismul s
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]