450 matches
-
asta nu se întâmplă improvizând. Enescu nu are nimic improvizat în el, deși dă impresia de improvizare! Și aici e vorba despre ceea ce observase Ștefan Niculescu încă din 1958, într-un articol despre Simfonia de cameră... D.P.: ...Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră, excepțională analiză publicată în Studii de muzicologie și rămasă până azi de referință în exegeza enesciană de la noi... A.S.: ... da, Ștefan Niculescu observa că impresia de improvizație e perfect simulată de Enescu. Eu aș spune
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
despre ceea ce observase Ștefan Niculescu încă din 1958, într-un articol despre Simfonia de cameră... D.P.: ...Aspecte ale creației enesciene în lumina Simfoniei de cameră, excepțională analiză publicată în Studii de muzicologie și rămasă până azi de referință în exegeza enesciană de la noi... A.S.: ... da, Ștefan Niculescu observa că impresia de improvizație e perfect simulată de Enescu. Eu aș spune că e atât de bine simulată, încât parcă ar trăi-o în acel moment! A trecut o jumătate de secol de la
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
apar rudimentele unei astfel de gândiri. Dar totul, aș spune, sub semnul acestei polifonii a lui Enescu, ce cuprinde în ea și aspectele heterofonice care-i sunt caracteristice. Mai mult: dacă studiezi Octetul de exemplu, descoperi această polifonie de tip enescian, care, mai târziu, va genera și va crea, de către compozitorii generației mele, heterofonia. D.P.: Maestre Aurel Stroe, afirmați la începutul dialogului nostru că un compozitor fără eșecuri vi se pare suspect de mediocritate. Care ar fi, în opinia dvs., minusurile
Aurel STROE: "George Enescu a fost un model de echilibru pentru generația mea" by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/11390_a_12715]
-
Radiofonic" al Radiodifuziunii publice; este un scenariu datorat minunatului profesionist al genului care este muzicologul, omul de radio, Ada Brumaru. Nu de azi nu de ieri, de multe decenii, domnia sa s-a dovedit a fi un fin comentator al geniului enescian; în afara articolelor de presă, a comunicărilor științifice, a elaborat un film de televiziune semnificativ intitulat Enescu la răspântie de vremi, peliculă a cărei convergență o reprezintă ultimul mare opus enescian, Simfonia de cameră. Scenariul radiofonic George Enescu - istorie și legendă
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
s-a dovedit a fi un fin comentator al geniului enescian; în afara articolelor de presă, a comunicărilor științifice, a elaborat un film de televiziune semnificativ intitulat Enescu la răspântie de vremi, peliculă a cărei convergență o reprezintă ultimul mare opus enescian, Simfonia de cameră. Scenariul radiofonic George Enescu - istorie și legendă continuă demersul anterior al autorului, se constituie într-o elaborare dramatică amplă, de peste două ore, având drept scop structurarea personajului viu ce întruchipează personalitatea enesciană. Demersul a reușit. Este imaginea
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
o reprezintă ultimul mare opus enescian, Simfonia de cameră. Scenariul radiofonic George Enescu - istorie și legendă continuă demersul anterior al autorului, se constituie într-o elaborare dramatică amplă, de peste două ore, având drept scop structurarea personajului viu ce întruchipează personalitatea enesciană. Demersul a reușit. Este imaginea unui destin, este povestea unei vieți, sunt perioade ale unei istorii ce își are originile în deceniile de sfârșit ale secolului al XIX-lea și continuă până spre mijlocul secolului trecut. în rolul titular, actorul
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
deplină a cadrului dramatic radiofonic, cu acribia autorului îndrăgostit de subiectul atenției sale. Muzica însăși, Enescu cântând la vioară, la pian, Enescu dirijând, apoi câteva dintre marile imprimări discografice ale epocii, imprimări aparținînd diferitelor perioade istorice, într-un cuvânt muzica enesciană... se constituie într-un veritabil principiu ordonator atent urmărit de autorul scenariului. Este un principiu imperios menționat de Ada Brumaru în cuprinsul generosului pliant ce însoțește un dublu CD, un mijloc atât de util, care reia pentru publicul larg, imprimare
Enescu - 50"... istorie și legendă" by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/11414_a_12739]
-
în activitatea radiofonică a autoarei. Convorbirile interdisciplinare cu personalități din România și Franța (țara preferată și pentru sursele bibliografice) sau eseurile radiofonice au stat, firește, la baza acestei lucrări. Am regăsit de asemenea și cercetarea îndelungată a autoarei asupra muzicii enesciene, concretizată în numeroase comunicări prezentate la Simpozioanele internaționale “George Enescu”. Conceptele care au stabilit structurarea volumului în trei părți generează paralele între muzică și filosofie sau muzică și arte plastice. Asocierea “imitației” cu muzica lui Bach nu se limitează desigur
Pe portativ by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13120_a_14445]
-
Păscu Rădulescu. Sunt doi inimoși pedagogi ai orchestrei, muzicieni ce au știut, practic, să constituie, să construiască un organism orchestral tânăr, ordonat ulterior conform exigentelor comunicării artistice, coerențe și inspirate, în zone stilistice dintre cele mai diferite, creații clasico-romantice, pagini enesciene, lucrări simfonice și, deopotrivă concertante. Întregul turneu a fost primit cu căldură și cu un interes deloc formal, datorită curiozității pentru o zonă geografică mai puțin cunoscută din care proveneau tinerii muzicieni, datorită vârstei acestora, precum și, în mod evident, buna
Periplu european by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17649_a_18974]
-
Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica
ORDIN nr. 5.620 din 11 noiembrie 2010 privind aprobarea programelor pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţăm��ntul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/228456_a_229785]
-
Conservatorul "G. Dima", Cluj Napoca, 1987 (ed. a II-a revizuită) Bălan, Th.. - Principii de pianistică, Ed. Muzicală, București, 1966 Bejat, M. - Ce este talentul?, Ed. Științifică, București, 1967 Bentoiu, P. - Imagine și sens, Ed. Muzicală, București, 1974 Bentoiu, P. Capodopere enesciene, Ed. Muzicală, București, 1999 Berger W. Estetica sonatei clasice, Editura Muzicală 1981 Berger, G. W. - Moduri și proporții, București, Ed. Muzicală, 1979 Berger, G.W. - Cvartetele de coarde de la Haydn la Debussy, Ed. Muzicală, București 1970 Berger, G.W. - Muzica
ANEXE din 11 noiembrie 2010 privind programele pentru concursul privind ocuparea posturilor didactice/catedrelor declarate vacante/rezervate în învăţământul preuniversitar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/235361_a_236690]
-
au concretizat în teza de doctorat, publicată cu titlul "Enescu în conștiința prezentului" (1969, Editura pentru Literatură; traducere în franceză: "Enesco dans la conscience du présent", 1981, Editura Științifică și Enciclopedică), precum și prin finalizarea, potrivit schițelor originale, a unor lucrări enesciene neterminate: Simfonia nr. 5 (părțile I și IV), "Caprice roumain" pentru vioară și orchestră, poemul vocal-simfonic "Strigoii" pentru soprană, tenor, bariton, cor și orchestră, pe versurile lui Mihai Eminescu. A fost premiat pentru compozițiile sale în repetate rânduri de către Uniunea
Cornel Țăranu () [Corola-website/Science/307087_a_308416]
-
toate lucrările acestuia și a completat unele dintre partiturile rămase neterminate: Simfoniile nr. 4 și 5, poemul simfonic "Isis", "Trioul cu pian în la minor". Este autorul celei mai importante cărți referitoare la opera muzicală a lui George Enescu, "Capodopere enesciene" (în curs de apariție și în limba engleză, în Statele Unite ale Americii). În calitate de muzicolog, Pascal Bentoiu a scris mai multe cărți, zeci de articole și studii în revistele de specialitate, a participat la sute de emisiuni de radio și de
Pascal Bentoiu () [Corola-website/Science/308600_a_309929]
-
A susținut zeci de conferințe și prelegeri în medii universitare, culturale sau diplomatice din România, S.U.A., Japonia și în multe țări europene. Este membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Grație cărților, studiilor, conferințelor, emisiunilor și filmografiei pe teme enesciene este considerat un expert în problematica legată de personalitatea, cariera și creația lui George Enescu. Este membru în consiliul științific al revistei RevArt a Univeristății de Vest din Timișoara și în cel al revistei ICT in musical field al Academiei
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
Italia, Ungaria. Printre ele se numără Mostly Tchaikowsky - Statele Unite (2001), Traviata 150 - Statele Unite (2003), George Enescu's "Oedipe" - Statele Unite (2005), The Roads of Romanticism - Polonia, Franța, Italia și România (2007), The International "George Enescu" Encounters - România (2007,2008,2009), Popasuri enesciene - România (2009, 2010, 2011), CHOPIN 200 - România (2010), Arii și parafraze (2013), 60 de ani de la inagurarea clădirii ONB (2014), stagiunea simfonică a ONB, stagiunea camerală a ONB, masterclasses ale marilor artiști lirici la ONB și multe altele. A realizat
Mihai Cosma () [Corola-website/Science/314251_a_315580]
-
Nr. 1", popularizată mai ales de Leopold Stokowski la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Philadelphia, uitându-se marile sale creații. Prin Festivalurile Internaționale „George Enescu”, care au loc cu regularitate în București cu participarea unor muzicieni de faimă mondială, opera muzicală enesciană este pusă în valoare. În București se găsește Muzeul Național „George Enescu", găzduit în trei camere din Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei. În anexa din spatele palatului, deschisă publicului, au locuit Maruca și Enescu. Lângă Moinești se găsește conacul de la Tescani, donat
George Enescu () [Corola-website/Science/297377_a_298706]
-
39 roluri principale de operă și 5 de operetă. Rolurile sale preferate? Escamillo, Figaro, Amonasro, Rigoletto, Germont, Contele di Luna, Iago, Nabucco, Scarpia sunt doar câteva dintre cele mai reprezentative. Dar alături de ele, la loc de cinste, Creon din Oedipul enescian și numeroase alte roluri ale creației românești. În decursul anilor, în diverse spectacole, a avut numeroase colaborări cu personalități artistice de talie mondială, ca sopranele - Monserrat Caballé, Claudia Parada, Beverly Sills, Luisa Maria-Cioni, Edita Gruberova, Gilda Cruz-Reneo, Maria Biesu, Sylvia
Vasile Martinoiu () [Corola-website/Science/317126_a_318455]
-
des Champs Elysees, celebra sală de spectacole din Paris. Cu acest prilej au fost alese titluri reprezentative din repretoriu, cântate de cei mai buni soliști ai momentului. S-a cântat din nou în capitala Franței, după aproape trei decenii, Oedipe-ul enescian, la prima dintre cele două reprezentații, pe 21 Mai 1963, aflându-se în sală libretistul Edmond Fleg. Celelalte două titluri alese pentru acest eveniment au fost Bărbierul din Sevilla și Cavalerul rozelor. Printre cei mai lăudați artiști români s-au
Stelian Olariu () [Corola-website/Science/326783_a_328112]
-
Artei al Academiei, filiala Cluj (1956-1973) și vicepreședinte al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Tematica să principala de cercetare a fost istoria muzicii românești. "Contribuții la istoria muzicii românești", vol. I, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor, București, 1963 "Studii enesciene", Editura Muzicală, București, 1981 "Cultură muzicală românească în secolele XVIII-XIX", Editura Muzicală, București, 1992 "Melodia dansului „Banu-Mărăcine” și dansurile haiducești în feudalism", „Studii muzicologice”, București, nr. 4/1957 "Eusebiu Mandicevschi", „Steaua”, Cluj, nr. 8/1957 "Creația muzicală maghiară din RPR
Romeo Ghircoiaș () [Corola-website/Science/335717_a_337046]
-
30, la Centrul cultural Espace Senghor din Bruxelles. ”Dinu Lipatti (1917-1950) a fost nu numai un pianist de geniu, dar și un compozitor ale cărui lucrări ocupă, cu mare cinste, un loc deosebit în istoria muzicii românești. Continuator al stilului enescian, Dinu Lipatti a fost o prezență meteorica în arta muzicală universală și românească și o prezență umană uimitoare. Ne face o deosebită plăcere să cinstim amintirea lui Dinu Lipatti în acest recital care, chiar și după 100 de ani de la
Omagiu lui Dinu Lipatti, la Paris și Bruxelles by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105846_a_107138]
-
Enescu 2017? Festivalul oferă liniile orientative de mai jos, dar așteaptă propuneri cât mai creative și îndrăznețe, pentru a transforma din nou capitala, sub semnul lui Enescu: Sunt încurajate abordările integrative care reliefează puterea creației, a muzicii sau a experienței enesciene și o completează cu valoarea unor aspecte nedescoperite sau redescoperite ale Bucureștiului ca spațiu urban și aduc o nouă lumină orașului și comunității. Pot participa instituții publice, companii, ONG-uri, artiști, persoane fizice. Proiectele din cadrul Bucureștiului Creativ vor fi grupate
Festivalul Enescu lansează apelul pentru proiecte pentru Bucureștiul Creativ 2017 () [Corola-website/Journalistic/102289_a_103581]
-
care includ și arte precum fotografia și artele plastice, precum și ateliere tematice. Propunerile vor fi însoțite de o motivație a racordării tematicii proiectului la abordarea propusă de Bucureștiul Creativ 2017, precum și legătura cu magia creației, a Festivalului și a muzicii enesciene. În ce fel proiectul ne dezvăluie lumina din inima Bucureștiului? O listă a proiectelor selectate în ediția precendentă a Bucureștiului Creativ poate fi consultată aici . Abordarea pentru ediția 2015 a fost: Provocarea unui geniu: Descoperă-l pe Enescu. 1. Toate
Festivalul Enescu lansează apelul pentru proiecte pentru Bucureștiul Creativ 2017 () [Corola-website/Journalistic/102289_a_103581]
-
La 135 de ani de la nașterea lui George Enescu, Mariana Nicolesco și tinerii interpreți au oferit publicului un Recital dedicat liedurilor sale. Compozitorii și muzicologii Carmen Petra-Basacopol, Octavian Lazăr Cosma, Adrian Pop, Dan Dediu și Mihai Cosma au evocat arta enesciană în cadrul unui pasionant Simpozion Național, iar zeci și zeci de tinere voci s-au întrecut în cadrul Concursului Național al Liedului Românesc. Competiție creată de Mariana Nicolesco la Brașov în 2003 și care a avut loc pentru prima oară la București
S-a încheiat în triumf celebrarea Liedului Românesc by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104309_a_105601]
-
de orz și de porumb, cu fâșii de vechi păduri fără lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]
-
lumină, cu orizonturile ei și cu satele vechi, pierdute între mesteceni și sălcii...” Ideea reîntoarcerii în copilărie, a rememorării copilăriei și a evocării ei revine foarte des în paginile enesciene. Autorul resimte nostalgia și tristețea despărțirii și, astfel, principalele teme enesciene readuc imaginea miturilor mioritice, care se regăsesc nu numai în Suita a treia, ci și în multe dintre lucrările sale, printre care și "Oedipe". Această gândire mitică este tributară folclorului și se concretizează în elemente pastorale, mioritice și a cântecului
Suita Săteasca, op. 27 (Enescu) () [Corola-website/Science/336368_a_337697]