444 matches
-
necesar să legăm, În continuare, aceste noțiuni de conceptul de progres. Cum se face ? Simplu ! Amintind că procesul economic totdeauna este perfecționat, Îmbunătățit și ca atare aplicând conceptul de progres la procesul economic, prin intensificarea acestuia, se intensifică Însăși procesul entropic din natură. Rezultă astfel că societatea umană este un “parazit” al mediului Înconjurător, dar, spre deosebire de celelalte specii ale viului, societatea umană este un parazit inteligent ce-și diversifică continuu procedeele de acțiune asupra lui. George-Ștefan COMAN 67 Ce se urmărește
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
tulburări fono-articulatorii. Considerând H entropia și H’(H) cantitatea de informație respectiv gradul de organizare și progres al unui sistem cu un singur eveniment preferențial, notăm cu „p” probabilitatea evenimentului contrar. Când probabilitatea crește de la 0 până la 0,50 inclusiv, entropic H crește de la 0 până la 0,50. Dar, odată cu aceasta crește și gradul de organizare și progres H’(H) de asemenea de la 0 biți la 1 bit (pentru n=1). Pentru valorile mai mari decât 0,5 ale evenimentului preferențial
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
În fine, tot oamenii de știință au fost aceia care au remarcat că, în afara dependenței sale de ecosistem, omul este cel degradează ecosistemele, în sensul că produce efecte care afectează stabilitatea și echilibrul acestora. Cu alte cuvinte, omul devine factor entropic negativ. Dar, în același timp, omul devine conștient de interdependențele ecosistemice și de efectele unora dintre acțiunile sale. Ca urmare, ca ființă conștientă de propriile dependențe, omul se află în situația de a reflecta asupra valorii acțiunilor sale și de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de aceștia reprezintă, în fapt, modalitatea de revizuire a valorilor umane cu sens de umanizare a "societății economice" și de reiterare a contractului tacit societate afacere. Problema fundamentală a postmodernității se definește pornind de la conflictul dintre logica dezorganizatoare a individualismului entropic și cea organizatoare a individualismului responsabil. În acest sens, suntem spectatori și actori ai unui proces de normalizare, de integrare și de moralizare a vieții sociale. Lipovetsky 87 explică succesul eticii, într-o epocă în care dispozitivele ideologice, finalismul istoriei
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
zic. Concomitent, erudiția bine temperată, ca un suflu muzical, îți sugerează că autorul cunoaște mult mai multe în respectivul domeniu sau doar în linia unui subiect, a unei idei-axe, decât a pus în textul respectiv. În caz contrar (de "abuz" entropic), pasiența asamblării i-ar ieși prost, lăsând să i se vadă... ațele, refecătura, precum i se mai spune, popular, tivituirii. A.B. Dar, referitor la proză (publicată în câteva cărți și în mai multe reviste), s-ar putea susține că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Georgescu când, după mai bine de o jumătate de secol de cercetări ale manuscriselor, opera omnia, eminesciene par orânduite șir cu șir în tomuri, rediscutarea articulațiilor lor devine o necesitate; fie și ca (pentru) o ieșire dintr-o posibilă zonă entropică a eminescologiei. Fie și pentru o (necesară) revigorare a întregii acestei opere prin reaprinderea nucleului care-i dă și-i întreține viața; altfel, lumina pare difuză, împărțită egal peste tot și nu se mai observă diferențele de căldură". Întreprinderea exegetică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
care vorbim, o sursă de energie exterioară Pământului, anume Soarele. Pe ea n’o interesează spre ce stare evoluează Soarele. Ca atare, planta mijlocește de fapt diminuarea procesului de degradare a mediului terestru prin energia a cărei preț e degradarea entropică a Soarelui. Dar, la scara timpului uman și istoric, nu al celui geologic, acest aspect nu contează. Iar planta e utilă și din alte puncte de vedere. Și, indiferent ce utilizări Îi dăm, ca hrană ori materie primă ori, În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
doar aparentă, pentru că bilanțul energetic al planetei este de fapt nul: câtă energie primește, sub forma radiației electromagnetice, tot atâta și emite, În aceeași formă; diferă doar calitatea. Anume, Pământul primește o formă de energie superioară din punct de vedere entropic, pe care o transformă Într’o formă inferioară, reziduală − radiația infraroșie. Diferența de entropie trebuie să se conserve, adică să se acumuleze sau să se transforme În ceva, și Îndrăznesc chiar să-l numesc: informație. Fără a exclude aportul altor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Într’un cuvânt, planeta ar fi fost un exemplu tipic de “conservă” de entropie scăzută, stare pentru care sunt caracteristice toate aspectele discutate până acum; Într’o astfel de “conservă” nu se Întâmplă nimic. În antiteză, Viața conservă un nivel entropic scăzut doar În organisme, provocând Însă creșterea entropiei În exteriorul lor, deci În mediu. Apariția Vieții a declanșat un proces oxidativ continuu; motivul e simplu: Viața are nevoie de energie, iar extragerea ei din mediu e indisolubil legată de oxidarea
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
vor păstra În interior o entropie mică, În dauna mediului pe care-l entropizează; exact ca În exemplul pajiștii. Asta o fac Întotdeauna heterotrofele. Autotrofele Însă, pentru că au acces la energia Soarelui, Își păstrează o entropie scăzută fără a degrada entropic mediul, dimpotrivă. Exact ce am spus mai demult cu alte cuvinte: plantele reduc, adică depoluează mediul. Și Încă ceva: Într’un mediu cu entropie mare vor trăi preponderent plante autotrofe; animalele vor medii cu entropie mică. Cât Îl privește pe
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
o dă, În Mizerabilii, tot un romantic, Victor Hugo. Romantismul a fost o reacție compensatorie, de revenire la tradiție, de felul ei specifică, deci negentropică, și la natură; ambele Înnăbușite pe atunci de un clasicism cu caracter formal, uniform, deci entropic, de multe ori străin, pentru că antichitatea greco-romană era de mult pierdută În negura istoriei, străin deci societății ce-l promova dar, paradoxal, În plin proces de generalizare. De aceea, câte popoare/cultúri au promovat romantismul, tot atâtea curente romantice. Cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Însemnat. Dar care este evoluția Poetului? E o incompatibilitate crescândă a unui om negentropic cu un mediu citadin entropizat, fizic și moral, evoluție argumentată de tranziția, În Încercarea de a-și creea un mediu negentropic, de la micul și liniștitul lac, entropic deci, la imensitatea agitată, negentropică deci, a mării. Căci negentropia mării e aceea care o face, În poezia eminesciană, sălașul și refugiul zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mării e aceea care o face, În poezia eminesciană, sălașul și refugiul zeilor primordiali, dacici, a lui Eminescu Însuși. Paranteză: oare Întâmplător Enescu a compus Vox Maris? Iar incompatibilitatea omului negentropic cu mediul și omul entropizat e sensul Luceafărului; omul entropic, Cătălina, refuză mediul negentropic, ceresc. Rareori codrul, lacul, marea eminesciene sunt populate cu animale. Iar cele câteva nu sunt decât excepțiile ce Întăresc regula: Eminescu vede o epocă viitoare În evoluția biosferei, hegemonia vegetală pe care mi-am permis mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi aceea de a fi umplută cu aceste aluviuni, rezultând o față netedă a planetei; sau, În alți termeni, starea inițială, cu relief accidentat, adică negentropică, a planetei ar deveni, culmea paradoxului, folosind energia solară, ar deveni deci o platitudine entropică. Doar că truda picăturii de apă e o muncă de Sisif, reluată mereu când acea picătură de apă ar răsufla ușurată de munca isprăvită, și aceasta e dezlegarea paradoxului. Asta pentru că apa, În condițiile Terrei, poate exista majoritar doar În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
magmei de dedesubt, magmă care va țâșni la suprafață undeva, creând noi munți, altceva de ros; căci, dacă am compara planeta cu un măr, scoarța e ceva mai groasă decât coaja fructului. Una peste alta, energia solară menține o stare entropică cel puțin aparent constantă a planetei. Oare doar mecanisme abiotice, precum acela descris acum, modelează fața planetei? Asta e o Întrebare menită a mă scoate din impasul care m’ar obliga să pun aici punct capitolului de față, fără a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
care ar fi o apropiere de acel adevăr situat la mijloc. Ajungem deci, pentru că energetic ori alimentar este tot un scop uman, la agroecosistem. Dar acesta este un sistem negentropic, care este supus În consecință unei absorbții spontane În natura entropică, cu atât mai rapid cu cât e vorba de o monocultură. El trebuie deci Întreținut În starea negentropică, prin aport de energie, dar și de informație. Ce amestec are informația? Lăsați o prășitoare În voia soartei, a calului ori tractorului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
minus, deci o forță motoare, iar entropia e caracterizată de lipsa antitezelor, deci a forței motoare. Adică, Încă, negentropia Înseamnă Viață, nu neapărat biologică, iar entropia moarte. Dar, În decursul evoluției mediului nu asistăm la o menținere constantă a nivelului entropic, ci la o creștere continuă a sa, deci a gradului de dezordine, de degradare. Poate fi corelată această evoluție cu Viața? Da, și să vedem cum. Deși sunt un evoluționist, iar nu un creaționist, admit ideea de stare inițială, dar
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
sol ori un lac colmatat În locul stâncii pe care au populat-o cândva. De fapt, solul este un stadiu avansat, entropizat, al evoluției mediului terestru, un fel de reziduu al Vieții. Se vede treaba că poluarea, fie numai prin componenta entropică, are precedente non-umane. Aș spune chiar că natura are precedente pentru orice și, de ce nu, omul este o unealtă a naturii În scopul entropizării mediului. Viața nu va pieri Însă - ar fi cumplit de trist ca natura să dorească asta
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
În paranteză, că Blajinii sunt numiți și rohmáni, cuvânt ce seamănă uimitor cu indianul brahman ori romanul flamin, ambii fiind elite ale societăților respective și exercitând funcții de conducere spirituală. În alți termeni, se trece treptat de la o stare primordială entropică, dezordonată, la cea viitoare, negentropică, adică ordonată. Asta În ceea ce privește ființele; dar am arătat săptămâna trecută că, cu cât organismele sunt mai complexe, negentropice, cu atât, În compensare, ele entropizează, degradează, mediul. Adică, revenind la problemă, etapele menționate se traduc Într
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
un ecosistem, chiar dacă evolutivă, naturală deci, nu doar favorizată de om, reprezintă o degradare a acelui ecosistem, pe care-l silește la a-și căuta un nou echilibru; Îl va găsi desigur, dar el va fi situat undeva mai spre entropic, atât ca omogenitate crescută, iar Viața, pentru perpetuare și evoluție, are nevoie de diversitate, cât și ca sărăcire a genofondului biosferei, a biodiversității. E drept, În decursul timpului, la noi au poposit plante care sunt astăzi mai mult decât folositoare
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
altă motivație. Care o aceasta? E omniprezenta entropizare a mediului. Un traseu efectiv al râului majorat prin șerpuire de 2-3 ori Înseamnă un pas În plus la reducerea polarității apă−pământ. Adică spre amestecarea, Întrepătrunderea lor, deci spre o stare entropică mai intensă. Dar asta e ceva de genul tot răul spre bine, căci râul nu e doar o cale de scurgere a apei de la munte. El menține un regim hidric cât de cât constant În zonele de câmpie cu mult
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
povestea cu etalonul reprezentat de o rivieră, iar nu de un țărm oarecare, nu este chiar gratuită. Căci Viața, În formele sale actuale, nu mai poate supraviețui nici În condițiile net negentropice din epocile primare ale Terrei, nici În condițiile entropice pe care ne “străduim” să ni le apropiem și Își găsește locul firesc undeva la mijloc. Nici În mare, unde nu ne simțim chiar În largul nostru, nici - se va vedea În alt capitol - În vârful muntelui, căci ambele reprezintă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
devină martori, adică să-l adopte pentru viața lor, martori adică ai acestui mediu negentropic? Desigur, da. Nu ne așteptăm desigur la animale. De ce? Pentru că, dacă acceptați, ca și mine, că starea negentropică e În același timp reducătoare, iar cea entropică oxidantă, deci că Între starea entropiei, a gradului de degradare și starea redox, adică nivelul energetic accesibil organismelor, există o relație strânsă, atunci la starea entropică a mediului răspund În primul rând organismele dependente drastic de starea redox, adică plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
acceptați, ca și mine, că starea negentropică e În același timp reducătoare, iar cea entropică oxidantă, deci că Între starea entropiei, a gradului de degradare și starea redox, adică nivelul energetic accesibil organismelor, există o relație strânsă, atunci la starea entropică a mediului răspund În primul rând organismele dependente drastic de starea redox, adică plantele și microorganismele, și mai puțin animalele. Dar microorganismele sunt prea mici ca să le vedem În excursia noastră. Plantele Însă... Dar ce ne spun ele? Dar, mai
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
iulie 1996, ora 9,53 89. Muntele, o semeție periclitată Chiar dacă prietenii cu care am urcat la munte s’au grăbit să coboare, eu am mai adăstat oleacă. O mărturisire: deși ca om de șes, deci dintr’un mediu relativ entropic, ar trebui să-mi fie indiferentă negentropia mării, respectiv a muntelui, o prefer pe cea, cum Îi spun eu, verticală, a muntelui, celei orizontale a mării, deși ambele Înseamnă Viață și mai ales primordialul la care tânjim atâta; preferința se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]