568 matches
-
eforturile lui și ale unui grup de cărturari, între care se aflau Moise Nicoară și Constantin Diaconovici-Loga, s-a deschis în 1812, la Arad, Școala Preparandală; aici Ț. era profesor de învățătura legii sau „catihetă”. Participând la mișcarea pentru un episcopat românesc la Arad, a fost persecutat. Sub acuzația de a se fi ridicat „contra constituției împărăției habsburgice”, în iunie 1814 este revocat din funcția de profesor, iar volumul Filosoficești și politicești prin fabule moralnice învățături, traducere din Esop după Dositei
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
Biserica din Franța să-și revendice autonomia în fața agonizantei monarhii de Bourbon și libertatea de a se reforma intern, mai ales în privința instrucției clerului. În articolul "La vita religiosa e i rapporti fra stato e chiesa"62, Sykes afirma că episcopatul francez era reticent la reformele propuse de Lamennais; totuși, acesta a creat L'Agence générale pour la défense de la liberté religieuse, contrar dorințelor ierarhiei ecleziastice locale. În același timp, câteva instituții religioase încercau să pătrundă în sistemul francez (este vorba
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Mario și inginerul Alessandro) legate de jurnalismul catolic. Apendicele includea o scrisoare a Secretarului de Stat (cardinalul Merry del Val) în care acesta mulțumea pentru primirea cărții (pe care o lăudase în numele Sfântului Părinte), o scrisoare de-a Papei către episcopatul lombard și o scrisoare deschisă către marchizul Filippo Crispolti, cu titlul Due tipi di giornalismo cattolico? Practic, prin aceste referințe, lucrarea era girată de Sfântul Scaun autoritatea supremă a Bisericii Catolice, care hotăra în definitiv care trebuia să fie concepția
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
considerată a fi păcat, ci devenea virtute când era folosită întru apărarea credinței, ca atunci când cineva vedea că-i sunt insultați părinții și le sărea în ajutor 87. Lucrarea se încheia cu o scrisoare de-a Papei Pius X către episcopatul lombard, în care se atrăgea atenția asupra potențialului evanghelizator pe care îl avea presa, dar și asupra răului pe care-l făceau ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de-a Papei Pius X către episcopatul lombard, în care se atrăgea atenția asupra potențialului evanghelizator pe care îl avea presa, dar și asupra răului pe care-l făceau ziarele care pretindeau a fi catolice și de fapt nu erau. Episcopatul era îndemnat să ia măsurile necesare pentru ca ziarele să respecte Magisteriul 88. Exista un avertisment difuzat sub egida Sfântului Scaun, în care erau menționate publicațiilor în cauză. Această amenințare era făcută în contextul "crizei moderniste", când unii dintre autorii blamați
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
000 de exemplare, precum Pueblo și Marca (Madrid), Solidaridad Nacional și La Prensa (Barcelona) și Levante (Valencia)212. Un alt grup important, a cărui influență s-a diminuat însă în timp213, a fost cel al presei catolice oficiale cea a episcopatelor și a Acțiunii Catolice recunoscut prin acordul din 1945 dintre Biserică și stat, scutit de cenzura anterioară și în consecință, cu o mai mare libertate. Publicațiile ecleziastice cu impact ridicat erau strâns legate de Acțiunea Catolică și de EDICA, Editura
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pronunțat clar împotriva înființării Arhiepiscopiei și Episcopiei catolice la București și Iași; în sesiunea Sinodului din 17 mai 1883, Melchisedec a prezentat un studiu în care "papismul" era considerat unul dintre cei mai mari dușmani ai Bisericii Ortodoxe, iar înființarea episcopatelor romano-catolice, o parte dintr-un proiect de ocupație religioasă a României de către Vatican 266. Atât primul ministru, Ion C. Brătianu, cât și ministrul Cultelor, Kretzulescu, au dat asigurări că interesele Bisericii Ortodoxe Române nu erau amenințate de înființarea arhiepiscopiei de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
pentru publicare 378). Dintre colaboratorii Revistei Catolice, mai menționăm pe: Carol Auner, M. Teodorian Carada, Hildebrand Frollo, Vladimir Ghika. Auner a publicat materiale referitoare la Istoria Bisericii din România, cele mai multe fiind dedicate Istoriei Catolicismului din Moldova: "Martiri dobrogeni"379, "Începutul Episcopatului de Bacău"380, "Episcopia Milcovului"381, "Episcopia catolică a Severinului"382 etc. Articolele au fost redactate într-o manieră științifică, pe baza unei documentații consistente. În cei cinci ani de apariție, publicația a adunat în paginile sale studii științifice importante
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
folosirii cu predilecție a documentelor de arhivă, pe care el le obținea fie personal, fie prin colaboratorii săi (arhiepiscopul Netzhammer, istoricii I. C. Filitti, C. Karalevschi, pr. I. Bălan, monseniorul Vl. Ghika). Principalele articole publicate în Revista catolică au fost: "Începuturile Episcopatului de Bacău"496, "Episcopia Milcoviei"497, "Episcopia Milcoviei"498, "Episcopia de Siret"499, "Episcopia Catolică a Argeșului"500, "Episcopia de Baia"501, "Moldova la soborul de la Florența"502, "Clădirea catedralei "Sf. Iosif" din București"503. Monseniorul Carol Auner a fost
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
în modurile pe care le considerați mai potrivite"854. Demersul organizatorilor a fost susținut și prin oferirea unor exemple concrete de rezolvare a unor situații asemănătoare celei în care se afla România: "Ne permitem să amintim cu titlu exemplificativ că episcopatul polonez l-a desemnat pe episcopul din Katowice, președinte al sesiunii presei, să prezideze și comitetul central și că episcopatul cehoslovac i-a încredințat această sarcină episcopului auxiliar din Praga; în schimb, în altă parte, fără a se constitui un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
de rezolvare a unor situații asemănătoare celei în care se afla România: "Ne permitem să amintim cu titlu exemplificativ că episcopatul polonez l-a desemnat pe episcopul din Katowice, președinte al sesiunii presei, să prezideze și comitetul central și că episcopatul cehoslovac i-a încredințat această sarcină episcopului auxiliar din Praga; în schimb, în altă parte, fără a se constitui un comitet, și-a asumat sarcina preparativelor Acțiunea Catolică, sau o societate pentru presă"855. Imperativul punerii în aplicare a acestei
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
a presei catolice a consfințit importanța evenimentului și a arătat aprecierea Suveranului Pontif față de organizatori și participanți, față de reprezentanții presei catolice: "Vă spun un bun sosit călduros și din suflet vouă, dragi fii, vouă Venerabili Cardinali, vouă Venerabili Frați în Episcopat, vouă eminenți domni ai Corpului Diplomatic, care ați binemeritat prin munca voastră această Expoziție și fiecăruia dintre voi care prin prezența voastră ați venit să faceți mai frumoasă această întrunire, ce este așa de frumoasă și așa de însemnată prin
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
rămâne în contact cu Sfântul Scaun. Fără vreun mijloc de presiune sau persuasiune asupra guvernului comunist de la București, Vaticanul a decis să-și încurajeze credincioșii. Un exemplu este Scrisoarea apostolică din 27 martie 1952 adresată de Pius al XII-lea episcopatului, clerului și credincioșilor catolici din România, care îndemna la păstrarea credinței și a legăturii cu Roma, chiar cu riscul celor mai dure persecuții. în anii ’50, informațiile referitoare la catolicii din România ajungeau la Vatican cu greutate și, uneori, erau
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ani în regiunea Balatonului, unde a făcut cercetări arheologice, identificând urme materiale ale unor castele, biserici și cetăți voivodale românești în sec. al X-lea. Chiar de pe timpul invaziei triburilor migratoare ungare. Lucrarea a apărut în anul 1937 la Tipografia Episcopatului romano-catolic din Oradea, unde, preotul a fost mutat. Cartea respectivă nu a fost găsită în nici o bibliotecă din România! - a fost descoperită cronica împăratului german Friederic al II-lea Barbarossa. Pentru anul 1189 în ea se stipulează existența unei țări
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
ani în regiunea Balatonului, unde a făcut cercetări arheologice, identificând urme materiale ale unor castele, biserici și cetăți voivodale românești în sec. al X-lea. Chiar de pe timpul invaziei triburilor migratoare ungare. Lucrarea a apărut în anul 1937 la Tipografia Episcopatului romano-catolic din Oradea, unde, preotul a fost mutat. Cartea respectivă nu a fost găsită în nici o bibliotecă din România!- a fost descoperită cronica împăratului german Friederic al II-lea Barbarossa. Pentru anul 1189 în ea se stipulează existența unei țări
NE ESTE FURATĂ ISTORIA de TEODOR FILIP în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349652_a_350981]
-
și față de candidați; pentru a alcătui această listă, membrii Consiliului Ierarhilor, dacă consideră oportun acest lucru, pot cere părerea unor preoți sau altor credincioși creștini care se disting prin înțelepciune, cu privire la necesitățile Bisericii și la însușirile speciale ale candidatului la episcopat. Can. 169 - Consiliul Ierarhilor se va îngriji să ia măsuri în privința necesităților pastorale ale credincioșilor creștini și poate stabili, în ce privește aceste chestiuni, ceea ce consideră oportun pentru promovarea dezvoltării credinței, pentru favorizarea activității pastorale comune, pentru reglementarea obiceiurilor, pentru respectarea ritului
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
le-a fost încredințată o eparhie de guvernat, în nume propriu, orice altă funcție exercită sau au exercitat în Biserică, se numesc Episcopi titulari. Articolul I Despre alegerea Episcopilor Can. 180 - (cf 378) Pentru ca cineva să fie considerat apt pentru episcopat se cere: 1. să se distingă prin credință fermă, ținută morală bună, evlavie, râvnă pentru suflete și înțelepciune; 2. să se bucure de un bun renume; 3. să nu fie ținut de legătura căsătoriei; 4. să aibă vârsta de cel
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
conform normei cann. 947-957, exceptând cazul în care dreptul comun prevede altfel. § 2. Ceilalți Episcopi sunt numiți de Pontiful Roman, rămânând neschimbate cann. 149 și 168. Can. 182 - § 1. Numai membrii Sinodului Episcopilor Bisericii patriarhale pot propune candidații apți pentru episcopat; acestora le revine de asemenea sarcina de a aduna, conform normei dreptului particular, informațiile și documentele care sunt necesare pentru a confirma aptitudinile candidaților, după ce au audiat, dacă consideră oportun acest lucru, în secret și individual, câțiva preoți sau chiar
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
în acest unic scrutin majoritatea absolută a voturilor membrilor Sinodului, va fi considerat ales, iar Patriarhul va proceda conform normei can. 184 sau 185; în caz contrar va înainta chestiunea Scaunului Apostolic. Can. 187 - § 1. Oricui, care este promovat la episcopat, îi este necesară prevederea canonică prin care este constituit Episcop eparhial al unei eparhii determinate sau prin care îi este încredințată o altă sarcină determinată, în Biserică. § 2. (cf 380) Candidatul, înainte de hirotonirea episcopală, va face mărturisirea de credință și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
iar în Bisericile patriarhale, și promisiunea de ascultare față de Patriarh, în cele în care este supus Patriarhului, conform normei dreptului. Can. 188 - § 1. (= 379) Exceptând cazul în care este reținut de un impediment legitim, cel care va fi promovat la episcopat trebuie, în decurs de trei luni din ziua proclamării, dacă este vorba de cel ales, sau de la primirea scrisorii apostolice, dacă este vorba de un numit, să primească hirotonirea episcopală. § 2. (= 382 § 2) Episcopul eparhial trebuie să ia în posesiune
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul Canoanelor Bisericilor Orientale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206545_a_207874]
-
ani, Episcopii unei provincii ecleziastice sau, când acest lucru este recomandat de împrejurări, Conferințele Episcopilor să întocmească de comun acord și sub secret o listă cu preoții, chiar și membri ai institutelor de viață consacrată, care sunt mai apți pentru episcopat, și să o trimită Scaunului Apostolic, rămânând inviolabil dreptul fiecărui Episcop diecezan de a dezvălui aparte Scaunului Apostolic numele preoților pe care îi consideră demni și capabili pentru oficiul episcopal. § 3. Dacă nu a fost stabilit în mod legitim altfel
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
trei preoți mai capabili pentru acest oficiu. § 5. De acum înainte, autorităților civile nu li se acordă nici un drept și privilegiu de alegere, de numire, de prezentare sau de desemnare a Episcopilor. Can. 378 - § 1. Cât privește aptitudinea candidaților la episcopat, este necesar ca fiecare din ei: 1° să exceleze prin credință puternică, moravuri bune, evlavie, zel pentru suflete, înțelepciune, prudență și virtuți umane și să fie înzestrat cu celelalte calități care îl fac capabil să exercite oficiul episcopal; 2° să
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
într-un institut de studii aprobat de Scaunul Apostolic, sau măcar să fie cu adevărat expert în aceste discipline. § 2. Judecata definitivă asupra aptitudinii candidatului aparține Scaunului Apostolic. Can. 379 - Dacă nu este împiedicat în mod legitim, oricine este promovat la episcopat trebuie să primească consacrarea episcopală în termen de trei luni de la primirea scrisorilor apostolice și, desigur, înainte de a lua în primire oficiul. Can. 380 - Înainte de luarea în primire canonică a oficiului său, cel promovat să facă profesiunea de credință și
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
judecății Scaunului Apostolic. Can. 704 - În raportul care trebuie trimis Scaunului Apostolic, așa cum prevede can. 592, § 1, să se facă mențiune despre acei membri care, într-un mod sau altul, s-au separat de institut. Capitolul VII Călugării înălțați la episcopat Can. 705 - Călugărul înălțat la episcopat continuă să fie membru al institutului său, dar, în virtutea votului de ascultare, este supus exclusiv Pontifului Roman și nu este legat de acele obligații pe care el le apreciază cu prudență că sunt incompatibile
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]
-
raportul care trebuie trimis Scaunului Apostolic, așa cum prevede can. 592, § 1, să se facă mențiune despre acei membri care, într-un mod sau altul, s-au separat de institut. Capitolul VII Călugării înălțați la episcopat Can. 705 - Călugărul înălțat la episcopat continuă să fie membru al institutului său, dar, în virtutea votului de ascultare, este supus exclusiv Pontifului Roman și nu este legat de acele obligații pe care el le apreciază cu prudență că sunt incompatibile cu noua sa stare. Can. 706
ACT din 25 ianuarie 1983 privind Codul de Drept Canonic al Bisericii Româno-Catolice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/206544_a_207873]