1,539 matches
-
stea/ la masă cu noi,/ la masa cinei celei de taină//“ NICHITA STĂNESCU Trebuie să-l coborâm pe Eminescu pe pământ de pe soclul creat de critica literară de la Maiorescu și până azi și să-l privim ca om printre noi. Epitetele care s-au legat de el au fost multe de-a lungul timpului: „luceafărul poeziei românești”, „opera-simfonia eminesciană”, „omul deplin al culturii românești”, „creatorul limbii române moderne”, „un miracol al culturii românești” epitete șabloane ca „poet specialist”, „poet pesimist”, sau
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
să-l privim ca om printre noi. Epitetele care s-au legat de el au fost multe de-a lungul timpului: „luceafărul poeziei românești”, „opera-simfonia eminesciană”, „omul deplin al culturii românești”, „creatorul limbii române moderne”, „un miracol al culturii românești” epitete șabloane ca „poet specialist”, „poet pesimist”, sau „ultimul romantic”, „unul din cele mai frumoase talente” l-au îndepărtat pe Eminescu de sufletul nostru. Noi iubim oamenii așa cum au fost ei cu bunele și cu relele vieții. Întrebarea despre originalitatea și
VIAŢA LUI MIHAI EMINESCU ÎNTRE MISTIFICARE ŞI ADEVĂR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351713_a_353042]
-
și Banat sau de Astra, Aron Cotruș atrăgea marele public prin felul cum își recitau poemele, încât "verbele poetului rămân suspendate în aer" și luau "trup în formă de statuie" și acest artist "făcea sculptură din cuvinte". Iată doar câteva epitete despre felul magnetizant cu care-și recitau Aron Cotru � poemele în fața publicului, evidențiat cu atâta acuratețe de un alt mare poet, Ștefan Baciu. Fiind diplomat în Spania, ca " �ef al serviciilor de presă de pe lângă legațiunile României la Madrid și Lisabona
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
Andrei. - Al dracu' prost Andrei ăsta, omule, începu Florin fără nicio introducere. "Prost cu caru'". Auzi? I s-a acumulat toată "prostia omenească" în capul lui... Marius îl privi nedumerit. - Dar ce-ai pățit? Ce-i cu "puhoiul" ăsta de epitete la adresa lui Andrei? Florin îl privi câteva secunde, apoi de la țigara ajunsă la jumătate își aprinse alta nouă. Pe cea veche n-o stinse. O așeză în scrumiera unde se mai aflau încă vreo cinci în aceași stare. Jumătăți de țigări
MOŞTENIREA I (PARTEA A DOUA) de CEZAR C. VIZINIUCK în ediţia nr. 770 din 08 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352043_a_353372]
-
răbdării Viitoru-i nostalgie pesimistă, trecutu-i speranță fără regret cu clipa anonimă uitată și tristă în ultima literă din alfabet. Spațiul unde m-am născut e o întâmplare în care sunt zidit, prea aproape-i ziua și prea tăcut îi epitetul unui veac ne-mplinit. Metafora ia proporții în viitor la încercarea tăinuită a evadării dintr-un război de-un veac în care mor speranțele răsticnite pe crucea zării. Mai lovește clipa clopotul răbdării... Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Lovește clipa clopotul
LOVEŞTE CLIPA CLOPOTUL RĂBDĂRII de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356523_a_357852]
-
oricând să fiu inculpat ca dușman al orânduirii socialiste. Dar nu asta interesează. Să revenim la Marin Preda. Despre organele de represiune ale statului care țineau țara sub teroare, eroul romanului " Cel mai iubit dintre pământeni", Petrini, folosește la adresa lor epitete precum "duri", "cretini", "primitiv" (un colonel de securitate), "demagog rudimentar" (un general), "analfabet periculos" (un gardian pe care până la urmă l-a omorât de teama de a nu fi el ucis de acesta) etc. Aici amintea de organele de securitate
MARIN PREDA ŞI „ERA TICĂLOŞILOR” I de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 554 din 07 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356209_a_357538]
-
și Marea, îmi șoptesc tot românește : Că fără tine e pustiu...totu-mi pare insipid Mă simt orfan...ba și mai mult : de parc-aș fi un apatrid... Noi știm de stress și de depresii...dar ni se par doar epitete Știind că boala cea mai grea, e hăul din suflete... O mamă, leac de suflete, te-aștept în orice anotimp Cu bogăția-ți sufletească cea fără limite de timp ! Scrisoare către mama care muncește în străinătate... Maică dragă, mamă bună
DIN SCRISORILE NETRIMISE ALE UNOR COPII PENTRU MAMELE LOR DIN STRAINATATE... de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1930 din 13 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368934_a_370263]
-
n-ai pierit cu totul, nici n-ai căzut în hău,/ Adună-ți limba mamei din plânsete și cânturi/ Și slava din anale și vin la neamul tău.” („Auzi?...”). Concluzia întregului discurs liric este exprimată într-o asociere măiestrită de epitete și comparații cu valoare metaforică, și grație puterii miraculoase a Logosului, în ipostaza sa de limbă maternă. Nicolae Mătcaș surprinde lumea literară și prin volumele de sonete a căror temă devine un concept deschis pentru semnificația universului. Tendința de purificare
NICOLAE MĂTCAŞ – MODEL AL IMPLICĂRII de THEODOR RĂPAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/371019_a_372348]
-
este debordantă - plăcere, bucurie de a se exprima - maturitate în gândire - unele creații sunt chiar mici capodopere „Azi o steluță, mâine o stea.“ - puterea de creație a elevilor crește frumos, odată cu vârsta, prin lecturile făcute se îmbogățește vocabularul cu metafore, epitete, dobândesc temeinice cunoștințe de gramatică și ortografie care duc la dezvoltarea gândirii, acumuleayă cunoștințe din diferite domenii, discuțiile de la orele de dirigenție pe diferite teme, toate acestea se reflectă în creația lor. Amprenta profesoarei îndrumătoare întru arta sensibilului este evidentă
TIMISOARA, LANSARE DE CARTE: AUTOARE ANA-CRISTINA POPESCU de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369784_a_371113]
-
lui Ionel: - Te căutam, Știam de la Alin că ești pe lacuri. Te-a văzut ieri la debarcader. - Cu ce te pot ajuta? Dar dă-mi voie să-ți prezint logodnica. Roșie ca focul Anica se prezentă. Era șocată de noul epitet folosit de Ionel. Încă nu avea glas așa că și-a șoptit doar numele și atât tot! Ambii flăcăi au zâmbit pe sub mustață rasă și și-au continuat conversația întreruptă de prezentare. - Ionel salvează-mă! - Ai probleme cu Mira? - De fapt
DOUĂ GRADE DE LIBERTATE ŞI UN PRIETEN de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369773_a_371102]
-
legat nimeni de stâna noastră românească. Ești liber să paști unde vrei. Mai mult decât o altă bere de drum nu-ți dăm, după cum ai scris despre noi până acum. Nu avem nevoie de laude sau vorbe goale, nici de epitete sau clișele necorespunzătoare, dar nici nu mai aceptam megalomania găunoasă în care te simți bine de la un timp, în locul valorilor literare naționale. Încă suntem o națiune, nu te da cu cei ce vor să ne distrugă prin toate mijloacele vremurilor
UN NOBEL PENTRU CALUL MEU ! de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/369938_a_371267]
-
personajele cu care intră în contact, indiferent de originea lor pământeană, divină și cu cele întâlnite în imperiul tenebros al lui Hades. Exegetul român analizează modelul uman reprezentat de Homer prin personajul lui Ulise, acordând o atenție deosebită interpretării sensului epitetului polytropos cu care este numit eroul în primele două versuri ale Odiseei: „O, muză, cântă-mi mie pe bărbatul/Viteaz și iscusit...”, epitet definitoriu pentru cel ce se află în centrul celei de-a doua cărți homerice. Trecând în revistă
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
român analizează modelul uman reprezentat de Homer prin personajul lui Ulise, acordând o atenție deosebită interpretării sensului epitetului polytropos cu care este numit eroul în primele două versuri ale Odiseei: „O, muză, cântă-mi mie pe bărbatul/Viteaz și iscusit...”, epitet definitoriu pentru cel ce se află în centrul celei de-a doua cărți homerice. Trecând în revistă diversele interpretări date de traducători, inclusiv cea de mai înainte aparținând lui G.Murnu, filozoful Anton Dumitriu respinge categoric sensul de ipocrit, duplicitar
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
Pe de altă parte, aceasta este o perioadă de intensificare a eforturilor noastre duhovnicești în vederea unei pregătiri mai bune pentru praznicul Învierii. De aceea, este numită și Săptămâna Mare încă din sec. al IV-lea, în Constituțiile Apostolice, iar acest epitet a trecut la toate zilele acestei săptămâni. Inclusiv postul din această săptămână, începând cu Sâmbăta lui Lazăr și până în Sâmbăta Mare, este văzut și trăit ca un post mai special, de pregătire pentru Paști și o continuare firească și mai intensă
CĂLĂUZĂ DUHOVNICEASCĂ SPRE ÎNVIERE, CÂT ŞI DESPRE PILDA VAMEŞULUI ŞI FARISEULUI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1490 din 29 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369397_a_370726]
-
Receptor din acest antotimp, grație volumului de poeme de aceeași factură, Cuvântul în Sfânta Lumină (Deva, Editura Episcopiei Devei și Hunedoarei, ISBN 978-606-8692-06-7, 2015), cu bucurie mai constatăm că lirica miron-țic-uană (dacă ni se îngăduie compusul termen în floare de epitet) își încorolează o nouă petală, dumnezeiesc-înfotonată, ivită de sub motto-ul desprins din Crezul de la Niceea anului 325 d. H. (elaborat la conciliul Creștinătății din întregul Imperiu Roman, conciliu inițiat / patronat de faimosul împărat pelasgo- > valaho-dac, Constantin cel Mare): «Lumină din
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
la 19 august 1935), o incitantă prefață „clarificatoare și, poate, cea mai autorizată din actuala epocă“, meritând, desigur, pentru „gordianul“ proletcultismului evidențiat, ori atins, un „studiu special“; (b) cât și faptul că, „în exactitatea admirației“, trebuie să elimine categoric orice „epitet politic“ de pe lângă veridicele valori estetice, de pe lângă conceptele / principiile / curentele teoretic-literare etc., luând distanța cuvenită față de „parșivenia de clasă dintr-un stat“ reflectată în sintagme de tipul „realism socialist“, „realism capitalist“ etc. (căci principiile estetice ale curentelor literare - inclusiv realismul - au
POETUL MIRON ŢIC ŞI PROZATORUL NICOLAE ŢIC de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370606_a_371935]
-
să fie taciturn. Detestă minciuna și oamenii duplicitari, oameni care l-au învățat cum să nu fie. În “cornoasele cămăși”, a găsit substanțe de suflet protectoare și spațiu-cămin pentru gânduri nerostite, dar care iau calea lirică a metaforelor și a epitetelor, a comparațiilor și a antitezelor, care separă lumina de întuneric, într-o retorică circulară precum desenul cochiliei amintite. În anul aniversării unei vârste rotunde, Adrian Silviu Mironescu dăruiește și își dăruiește, prin “Nopți albe”, un „vis împlinit”! (prof. ALINA ZOLTAN
NOI APARIȚII EDITORIALE ARMONII CULTURALE – 5 IULIE 2016 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2013 din 05 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/370724_a_372053]
-
care va reveni , mai plin de entuziasmul indus de verdele firelor crude de iarbă... Poezia nu este alcătuită decât din două catrene și două terține, de fapt patru fraze, care concentrează în ele tablouri minunate ale naturii, toamna. Personificarea și epitetul personificator sunt mijloacele artistice cheie ale sonetului (cu o ultimă sforțare spre lumină ”copacii goi” ”se închină” la ceruri, ”copacii plânși”, dezgoliți de frunze, se pregătesc pentru o ”viață viitoare”.) Superbă imagine artistică aceea a frunzelor, care, ”în amorțire”, privesc
PROF. GEORGIA LANDUR VINTILĂ. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354396_a_355725]
-
din 30 Mai 1936, caracterizând opera lui Arghezi ca: „cea mai vulgară pornografie”. Ulterior în Teatrul „Ligii Culturale”, Iorga a continuat atacul asupra operei argheziene cu conferința „Boala literaturii noi”, unde s-au făcut și reproșuri asupra omului Arghezi cu epitete precum dușman, pușcăriaș, ticălos. În sprijinul lui Arghezi intervine Lovinescu care apără latura artistică a operei și îi acuză pe profanatorii acestuia de „infirmitate estetică”. Pedeapsa pe care și-a atras-o Lovinescu este ratarea admiterii în Academia Română. În seria
TUDOR ARGHEZI de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353102_a_354431]
-
batjocoritor, o tratează ca pe o ființă inferioară. I se adresează în propoziții scurte, interogative sau exclamative. Glasul lui devine un strigăt: „Taci, strigă crunt d. Lefter. Pe câte farfurii ai dat-o? Unde sunt farfuriile? Poruncește strașnic d. Lefter.” Epitetele care însoțesc verbele accentuează ideea de cruzime și de înverșunare: „strigă crunt”, „poruncește strașnic.” D. Lefter ajunge la o stare de surescitare nervoasă foarte mare și simte nevoia de defulare prin gesturile cu care sparge farfuriile și prin limbaj: „Așa
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
filosofică decât în treacăt și nici nu trece la efuziuni retorice, dar asta nu înseamnă că poezia este inferioară. Ea își nuanțează frazele, își controlează și își păstrează stilul propriu în care o regăsim permanent coerentă și expresivă. Folosește adeseori epitetul și metafora iar atunci când apelează la comparație, parcă prea mult uneori, reușește să creeze imagini estetice deosebite, chiar valoroase, mai cu seamă atunci când introduce natura în tablouri ce-i păstrează semnătura. Vera Crăciun dispune de capacitatea de a declanșa emoția
DRAGOSTE PURĂ SCĂLDATĂ ÎN DORURI ALBE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 437 din 12 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354524_a_355853]
-
2012 Toate Articolele Autorului AVIZ PENTRU CRITICI Mă uit la tine din înalt, Poetule, abia ieșit din fașă, Și îți strecor, insinuant, Șfichiuri din a criticii cravașă. Caut în fel și chip modalități, Prin care să-ți găsesc greșeli, În epitete îți arăt banalități, Prin care vrei să ne înșeli! Îți demonstrez că n-ai talent, Să știe asta întreaga lume, Că la școală ai fost corigent, Desigur, la materii cu renume. Astfel încerc să scot în față, Iscusit, defect după
AVIZ PENTRU CRITICI de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 443 din 18 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354595_a_355924]
-
amfiteatru fugind. O sun pe Corina: - Ce pot să fac eu? - Să vorbești la înmormântare. - Eu?! - Numai tu... Aș vrea să pot refuza. Nu pot. Trebuie să îi arăt Corinei că sunt acolo, cu ei. Într-o durere fără niciun epitet. - Știi ce am aflat, Mirela? Că Emil a fost căsătorit. - Nu... Da de unde! Mi-a spus mie că nu. Că ți-a dat ție numele lui și că nu mai avea ce să dea unei alte femei. - Acum, după moarte
EMIL de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1059 din 24 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347217_a_348546]
-
ceva mai lărguț și pe care să poată să încapă nu numai Europa dacă va fi împinsă, ci întreaga lume... Dar bine, aceasta s-a petrecut la „nivel înalt”. La nivelul de jos, al maselor, sau al „prostimii” - folosind acest epitet de la Marx și Lenin −, se gândea altfel. Foarte mulți dintre comuniștii români care au „lucrat direct cu masele”, nu puteau risca o așa de mare și de neașteptată întorsătură, motiv pentru care și-au sfătuit copiii să ia calea emigrării
UN GÂND ÎNAINTE DE TOATE... de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357034_a_358363]
-
copii manifestă „spirit critic” și precauție. Despre aventurile cățeluței Sașa lăsată în casă, singură, este mai bine ca micii cititori să se lămurească singuri. Ea face „Năzdrăvănii și obrăznicii”, de nedescris. Daniela Firicel folosește în narațiune multe mijloace de stil: epitete, comparații, sintagme, personificări, dialoguri vii, descrieri, analiză psihologică. De asemenea, umorul este prezent, aproape la fiecare pagină a poveștii. Autoarea este familiarizată cu sintagme aproape necunoscute copiilor de vârsta ei: „instinctul de conservare”; „pluteau pe apa ... sâmbetei”; „rămase în colțul
O POVESTE MINUNATĂ, DESENATĂ ŞI PICTATĂ. DANIELA IONELA FIRICEL, CĂŢELUŞA SAŞA, EDITURA SF. IERARH NICOLAE, 2012 de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357455_a_358784]