562 matches
-
de la 16 iulie 1845. Parohia Dumbrăveni avea cor religios, iar biblioteca număra 45 de volume. Biserica are una casă dată danie de către defunctul cântăreț Gh. Hănescu cu neamurile lui, cu testamentul din anul 1886, iunie 17 și se stăpânește de epitropie.” De asemeni biserica are ca propietate împrejurul ei 10 prăjini pământ cu pomi (livadă), una grădină de pus legume de 8 prăjini, două fălcii și 70 prăjini pământ tot danie de def. Gh. Onciu din anul 1832, aprilie 13, stăpânit
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
venit anunțul adus de un om care a spus că trebuie să ridicăm țigla din vagon a doua zi până la ora 12, pentru ca să nu plătim locație. Cunoscând marea lipsă de bani, anunțul ne-a îngrijorat. N-am putut discuta cu epitropii și cu Consiliul Parohial decât în zorii Zielei Invierii. Credincioșii au decis ca oricât ar fi de mare locația pentru întârziere, să serbăm în pace Ziua învierii, iar a doua zi de Paști să meargă treizeci de căruțe cu cai
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
de interes balneoturistic de importanță europeană. Principalele localități cu activitate medicală dispuse la liman și mare cu numeroasele lacuri sărate au fost organizate, coordonate și studiate sub raportul eficienței terapeutice de Prof. E. Hurmuzachie.. Au funcționat sub patronajul medical al Epitropiei Sf. Spiridon sanatoriile de la: Bugaz, Șaba, Budachi, Șabalat, Serghiești, Achembet, Burnaș, Tuzla, Borisăuca. După ocuparea sudului Basarabiei de către Ucraina s-a permis Republicii Moldova să-și construiască sanatorii pe o fâșie restrânsă În special În localitatea Sergheevca unde o perioadă de
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
diferite, în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în cursul secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
secolului al XVIII-lea, funcțiile de șoltuz și de pârgar au dispărut. Tot în documente întâlnim funcția de ureadnic (vornic de târg), de căpitan de târg sau de ispravnic. Ulterior, în epoca fanariotă va fi instituit sistemul epitropiei (epitropia școalelor, epitropia spitalului), cu funcții sociale și sanitare. Și în orașul nostru a existat un „catastih”, în care erau înscrise toate schimbările de proprietate din hotarul târgului. Cea mai veche mențiune trecută în documentul din 10 februarie 1618, unde se arăta că
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
a județului Suceava. A fost înmormântat la 19 aprilie, la Cimitirul "Eternitatea" din Iași. Au evocat personalitatea scriitorului, cetățeanului și omului politic: I. G. Duca, ministrul instrucțiunii, Petru Poni, din partea Academiei Române, G. G. Mârzescu, în numele orașului Iași, C. Climescu, din partea epitropiei Sfântul Spiridon, și Mihail Sadoveanu, în numele oamenilor de teatru și al scriitorilor români. I.D. NOTĂ ASUPRA EDIȚIEI Ediția de față cuprinde întreaga memorialistică a lui Nicolae Gane, urmând ca cea viitoare să includă publicistica prozatorului junimist. Amintirile nuvelistului, ale omului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Viena, Leon Negruzzi, primăria de la Iași, Iacob Negruzzi, directoratul la Creditul agricol, Dimitrie Rosetti, mandatul de senator, Maiorescu, Gheorghe Racoviță și Ianov, câte un scaun în camera deputaților, Theodor Rosetti, funcțiunea de președinte de secțiune la Curtea de Casațiune, eu, epitropia la Sf. Spiridon din Iași etc. etc. De atunci a început "Junimea" ca grupare literară să șchiopăteze; Maiorescu și Iacob Negruzzi dimpreună cu redacția Convorbirilor s-au mutat la București, unde s-a continuat într-adevăr încă câtva timp a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
după spusa oamenilor mai bătrâni, este mutată din o cătun Slobozia - Filipeni și este făcută din lemn, cam pe la anul 1840 și că totdeauna a fost biserică, unde a fost și este reședinșa comunei Filipeni (?); 9. La această biserică este epitropie în regulă și averea ce administrează e de 200 lei; 10. Salariul preotescă este suma de 800 lei și oamenii își îndeplinescă angajamentele contractate; 11. Biserica are 8 ½ fălci de pământ, dat după legea rurală; 12. Numărul parohienilor la această
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
erau ale Sultanei Cheșcu, pe loc domnesc, nu cu bezman; de aceea, prevăzând că în timp valoarea le va crește, stolnicul Vasile Iurașcu, asesor la Judecătoria botoșăneană, a înlesnit cumpărarea lor, în 1842, pe numele fiicei sale, Ralu (Raluca) de la Epitropia casei răposatei Sultana Cheșcu 7 la un preț foarte avantajos: 450 galbeni. Stolnicul Iurașcu face toate aceste aranjamente și cu scopul de a asigura o parte din banii de zestre pentru care căminarul nu avea să dea nici un amanet 8
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
prin tertipurile proprietarilor invariabil cu preuți parohiei [...] iar după timp s-a contopit și de 18 și 20 ani se ține acest pământ, care după legea actuală [...] se cuvine Casei bisericii 44. Tot în acest an, pe 24 iulie, președintele epitropiei, primarul și învățătorul iscălesc un inventar amănunțit al bisericii, din care amintim: una catapeteasmă mică [...] veche dar în bună stare; cinci bucăți câte cu 2 strane pentru public; trei bucăți câte cu o strană 45. Aici aflăm și că biserica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
calitatea cea mai proastă, pe o coastă și la îndepărtare de sat și roagă să se intervină spre a fi preschimbat 54. Pe 5 august este înființat un comitet în fruntea căruia va sta părintele, președinte și casier 55, împreună cu epitropii lon Borș, Mihai Jacos și sătenii Dumitru Crețu, Dumitru V. Gireadă, Dumitru Leanca și T. Alecu; comitetul ia inițiativa unei colecte publice, obișnuită în epocă. Dacă se va fi făcut sau nu reparația, nu se știe; se știe însă că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
mondial, iar fiul în al doilea. Revenind la mult discutatul teren al bisericii din Ipotești, adresa cu nr. 33297 (înregistrată la Ministerul Cultelor și Artelor cu nr. 52, din 30 iulie 1927) arată că acesta trebuie să se arendeze de Epitropie prin licitație și rezultatul să se supună aprobărei Sf. Mitropolii 63. Licitația s-a ținut în ziua de 30 octombrie, începându-se de la suma de 910 lei hectarul, și este câștigată de Dumitru Crețu, după care vor fi făcute toate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Agrare, Ministerul Agriculturii și Domeniilor comunică prefectului de Botoșani că bunul în suprafață de circa 9.309 m.p. situat în vatra satutui Ipotești, care se aprobase să se vândă locuitorului Dumitru Gireadă, se revocă și se dispune să se vânză Epitropiei Bisericei "Mihai Eminescu" din satul Ipotești, reprezentată prin domnul P. Irimescu, cu 8.000 lei, plată integrală și anticipată 85. Ministerul dispune să se achite imediat suma la Administrația Financiară, făcând-o venit la articolul 89 al bugetului în curs
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
trei recipise de plată, prefectul cere Ministerului Agriculturii ca actul de vânzare-cumpărare să fie încheiat pe numele Petre Irimescu 88(!) La aceasta i se va răspunde (4 oct. 1933, cu nr. 206182) că Ministerul liberează titlul de proprietate pe numele Epitropiei Bisericii Mihai Eminescu, reprezentată prin Domnul Petre Irimescu 89. Se vede că prefectul era abil, dar nici cei care mânuiau banii statului nu erau niște nepricepuți! La data acestei tranzacții, zidăria și acoperișul bisericii erau gata; rămâneau cele trebuincioase în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
dat bisericii la împroprietărire nu era în imediata apropiere a bisericii, așa încât, la 27 mai 1935, Consiliul Parohial și epitropii parohiei înaintează Mitropoliei Iași procesul-verbal prin care admit că terenul bisericei filiale Ipotești în întindere de 9.309 m.p. dat Epitropiei bisericei Ipotești parohia Cucorăni de către Ministerul Agriculturii cu titlul No. 1246 din 5 februarie 1935, să fie dat locuitorilor D.D. Gireadă și D. Crețu, în schimbul terenului lor ce-l lasă bisericei rugând aprobarea cât mai urgentă pentru a putea încheia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
că pământul bisericei filiale Cătămărăști din această parohie s-a luat 65 prăjini de D-na Dr. Papadopol în urma unei măsurători făcute de către un Domn inginer adus de D-sa. Sfânta Mitropolie cu ordinul No. 5940/931 comunică că atât epitropia cât și consiliul parohial au îndatorirea de a urmări pe cotropitori. Bazați pe acest ordin s-a reclamat cazul justiției și după nenumărate procese pe la judecătorie s-a ajuns la tribunal, care în ziua de 6 Februar a.c. s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Domnesc a publicat hotărârea de a se face licitație publică, peste șase luni, pentru vânzarea de veci a moșiei Ipotești, spre îndestularea Eufrosinei Petrino, cu suma de 2.500 de galbeni 20. În situația dată, Raluca va da în judecată Epitropia generală a spitalelor Sf. Spiridon pentru că nu i se da restul de bani, din vânzarea Orășenilor 21. În felul acesta, Eminoviceștii mai câștigă 1.388 de galbeni pe care îi dau Eufrosinei Petrino. Restul datoriei aveau s-o achite abia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
apoi în litere și filosofie (1925) la Universitatea ieșeană. Își susține doctoratul în drept (1926) și funcționează, din același an, ca asistent la Facultatea de Drept din Iași. A fost avocat, înscris în barou, și a făcut parte din administrația Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iași, al cărei director general va deveni (1935-1938). În 1938 este judecat pentru tendință de organizare „bolșevică” a Epitropiei, pentru ca în 1951 să compară în fața instanței, acuzat de colaborare cu vechiul regim. Îndepărtat din învățământ, B. va
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
la Facultatea de Drept din Iași. A fost avocat, înscris în barou, și a făcut parte din administrația Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iași, al cărei director general va deveni (1935-1938). În 1938 este judecat pentru tendință de organizare „bolșevică” a Epitropiei, pentru ca în 1951 să compară în fața instanței, acuzat de colaborare cu vechiul regim. Îndepărtat din învățământ, B. va lucra, după „reabilitare”, ca muzeograf, contribuind la întemeierea Muzeului de istorie clinică medicală și a Muzeului de istorie al Moldovei. A fost
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285550_a_286879]
-
sau preocupărilor populației, generate de refugiul ce începuse în acea perioadă. Cu toate acestea, la jubileul Spitalului Socola din Iași, C.I. Parhon spunea că acest așezământ medical este în cea mai mare parte opera doctorului Brăescu. Într-o scrisoare către Epitropia Spitalelor Sfântu Spiridon din Iași, aceeași personalitate spunea că urmașii doctorului Brăescu îi minimalizau inutil importanța, expediindu-i existența în câteva cuvinte, pentru a face loc altor furori encomiastice, temporar poate justificate. Singur, necăsătorit, urmele materiale ale trecerii lui prin
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
nu avea o catedră de neuropsihiatrie și nici alte catedre de profil. Necesitatea imperioasă a acestor discipline rezultă din numărul mare de solicitări făcute de universitate către Ministerul de Interne care era Ministerul tutelar la acea vreme. În aceste condiții, Epitropia Spitalului Sf. Spiridon pune la dispoziția Facultății de Medicină ospiciul de alienați de la Golia, ca bază de învățământ neuropsihiatric. Medicul Al. Brăescu ce era medic secundar în 1893 la serviciul de primire al Spitalului Sf. Spiridon, se oferă să asigure
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
construirii unui spital de psihiatrie la Iași. În fața numărului crescut de alienați, a neplăcerilor pe care aceștia le aduceau societății, guvernul a fost obligat să accepte în 1892, în urma unei campanii susținute de Al. Brăescu și a nenumăratelor solicitări ale Epitropiei Casei Sf. Spiridon, acordarea sumei de 350.000 lei pentru construirea unui spital de alienați. În anul 1897 începe construirea Spitalului Socola, ale cărui planuri vor adopta sistemul pavilionar, spital cu capacitate de 400 de paturi. Izbânda finală din anul
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
evidență această placă comemorativă ce până atunci zăcea acoperită de un panou de lemn. Datorită aptitudinilor speciale pentru studiu și conduită exemplară pe care le manifesta Al. Brăescu (vorbea la perfecție franceză, germană și engleză, fapt rarisim la acea vreme), Epitropia Spitalului Sf. Spiridon l-a trimis să viziteze azilele din Scoția, Anglia, Elveția, Austria și Franța și să se specializeze în neurologie și psihiatrie. Astfel, în anul 1892-1893, era medic stagiar benevol în serviciul clinic al celebrului cardiolog, profesorul Pierre
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]
-
ar fi rămas arhiva și o bună parte din colecția de artă. La 27 februarie 1917 se stinge brusc din viață la Iași. Asupra împrejurărilor morții au circulat diferite versiuni: tifos exantematic, omucidere, sinucidere... În orice caz, o adresă a Epitropiei Spitalului Sf. Spiridon către Procuratură precizează că Primăria refuză eliberarea autorizației de înmormântare, pe motiv că moartea nu este naturală. A fost înmormântat în ziua de 1 martie 1917 la Cimitirul Eternitatea. În anul 1926, sora lui, Aglaia Popovici împreună cu
Alexandru N. Br?escu - ctitorul spitalului Socola din Ia?i by C?lin Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/83674_a_84999]