501 matches
-
cele mai rare, ocrotite, care se găsesc în zona pădurii Bârnova sunt: Falconiformele (răpitoarele de zi), Strigiformele (răpitoarele de noapte), Passeriformele cu pițigoii (familia Paridae), muscarii (familia Muscicapidae), rândunelele (familia Hirundinidae), sfrânciocii (familia Laniidae), codobaturile (familia Motacillidae). Dintre Coraciiforme: Upupa epos (pupăza). În perioada de iarnă vin în interiorul pădurii o serie de specii din nordul Europei, precum: mătăsarii (Bombycilla garrulus), huhurezul nordic (Strix uralensis), șorecarul de iarnă (Buteo lagopus), scatii (Carduelis spinus). Conservarea ornitofaunei actuale se poate face fără eforturi mari
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
reprezintă o conștiință, o atitudine a unui trecut istoric din epoca răscoalei moților din Transilvania aniilor 1784-1785. Opera este o contribuție la realizarea unității de ansamblu a creației iui Rebreanu, în intenția autorului care ambiționa să lase posterității un bogat epos național. Al treilea roman de rezistență este Răscoala (1932), capodoperă îndelung meditată, ca și Ion. Mulți cercetători au susținut cu temei, documentarea minuțioasă a scriitorului despre această „epopee tragică a gloatei”. Ca și Sadoveanu, cu toată deosebirea dintre dânșii, Rebreanu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
fanteziste, unei ... înclinații spre gratuitate și neobișnuit, unei dorințe de a ieși de sub tirania banalității, ternului și raționalului. (Negrici, "Panorama prozei medievale epice în limba română" 12) Tot de această factură sunt și textele parabiblice care completează în manieră populară eposul biblic, în special acolo unde în el se întâlnesc inadvertențe sau aluzii enigmatice greu de descifrat. Această replică la textele sfinte (reținute de mintea credinciosului drept istorie străveche) a apărut atât din nevoia de compensare în fața lucrurilor și a locurilor
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
povești din care mirabilul a fost expulzat, iar coordonata fantastică a ajuns consonantă cu creațiile și cu spiritul popular românesc. Ca și în legendele hagiografice, sacrul canonic (dogma și gândirea religioasă) este înlocuit de mit și de fabulos într-un epos eliberat de spaimă, mai aproape de umanitatea profană care își savurează cu încântare fantezia, dedublându-se (autor−lector) pentru a mima, ludic, mirarea. Până la "vesela Apocalipsă" din Țiganiada lui Ioan Budai-Deleanu drumul nu mai este atât de lung. Exorcizarea fricii de
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
oile, la propriu și la figurat, prin integrarea în „lumea nouă”, își plasează epicul în lunca Dunării, tărâm păstrător de datini străvechi și de practici magice. Invocarea lor și înfățișarea unor confruntări ale localnicilor cu puhoaiele apelor revărsate preludează viitorul epos al bălții din proza lui Fănuș Neagu și a lui Ștefan Bănulescu. Cu Oraș de provincie (1954) prozatorul trece în mica lume a „târgurilor unde se moare”, dar nu pentru a descoperi „moartea cotidiană”, ci tocmai pentru a semnala înfrângerea
VINTILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290580_a_291909]
-
populare, și anume metoda istorică, tradițională. Se remarcă aici și o serie de deschideri spre cercetarea modernă, pe care le va aplica și adânci în analizele ulterioare: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975), Retorica folclorului. Poezia (1978), Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice (1983), în abordările stilistice Poetica „Mioriței” (1984), Proza populară românească (1986). Toate sunt caracterizate de un demers critic consecvent, prin care se urmărește delimitarea folcloristicii ca disciplină autonomă, de valorificare estetică a literaturii populare
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
care se urmărește delimitarea folcloristicii ca disciplină autonomă, de valorificare estetică a literaturii populare. Balada populară română reprezintă o încercare reușită de aplicare a doctrinei expuse cu douăzeci de ani înainte în Folklorul..., autorul fundamentând științific geneza, evoluția și specificul eposului românesc, căruia îi relevă tematica proprie, ideile și imaginile originale. Rețin atenția capitolele în care sunt examinate temele și motivele, mijloacele tipice de exprimare (clișee, figuri de stil) ale baladei legendare, păstorești, ale cântecului istoric sau de Curte, ale baladei
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
cântecului istoric sau de Curte, ale baladei antiotomane, antifeudale și familiale. V. racordează fiecare tip de baladă la temeiurile etnografice, la substraturile străvechi, citează legende și credințe aferente baladelor și subliniază imaginile caracteristice ale unor secțiuni (focul și apa în eposul antiotoman, calul în cel haiducesc). Fără să ignore alte aspecte (conflict, caractere), studiul evidențiază, cu ajutorul analizei comparative sincronice, îndeosebi valorile artistice. În demersul critic din Structura poetică a basmului, renunțând la exclusivismul vechilor metode de interpretare (genetică, geografică, etnografică) și
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
un grup de studenți, este, într-o anumită măsură, o exemplificare a studiului despre structura poetică a basmului, în introducere adăugându-se observații pertinente despre mutațiile basmului în funcție de condițiile istorice, geografice, morale și sociale și despre caracteristicile mai noi ale eposului popular - vioiciunea, stilul eliptic, bogăția dialogului, linearitatea structurii, absența descrierilor și a caracterizării eroilor, a evocării ambianței, pătrunderea elementelor urbane -, explicabile prin influențele exercitate asupra folclorului de factorii culturali moderni. Cu Folcloristica română. Evoluție, curente, metode (1968), structurată pe direcții
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
1970; Balada populară română, București, 1966; Folcloristica română. Evoluție, curente, metode, București, 1968; Folcloristica, București, 1975; Structura poetică a basmului, București, 1975; Gruia lui Novac. Repovestire în proză, cu gravuri de Mircia Dumitrescu, București, 1977; Retorica folclorului. Poezia, București, 1978; Eposul popular românesc. Teme, motive, structuri poematice, București, 1983; Poetica „Mioriței”, București, 1984; Proza populară românească, București, 1986; Zur Volkskunde der Rumänen. Volksdichtung und Brauchtum im europäischen Kontext, tr. Albrecht Zweier, București, 1989; Din estetica poeziei populare române. Analize stilistice și
VRABIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290648_a_291977]
-
să descriu nici cețam simțit, nici cum mța năpădit plânsul și nici cum am dat delete pe Strauss și pe Tamango, deși nțar fi meritat așa ceva. Fiindcă brusc, fără să stau pe gânduri, mțam hotărât să povestesc cu patos, cu epos, cu logos și cocos, cum oi ști șițoi putea, cu teama de Ionică permanently deleted, despre ce sța hotărât Alexandra să facă. Dar cineți Alexandra? E fosta noastră studentă de la franceză, o nebunatică de zile mari, acum doctorandă în antropologie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2179_a_3504]
-
Bentley, The Playwright as Thinker, New York, 1946. 5. Pentru observații privind problema timpului în roman, vezi Edwin Muir, The Structure of the Novel, Londra, 1928. Pentru problema timpului în alte genuri, vezi T. Zielinski, Die Behandlung gleich-zeitiger Vorgănge im antiken Epos, în Philologus, Supplementband, VIII (1899-1901), pp. 405-499; Leo Spitzer, Vber zeitliche Perspek-tive in der neueren franzosischen Lyrik, în Die neueren Sprachen, XXXI (1923), pp. 241-266 (retipărit în Stilstudien, II, Munchen, 1928, pp. 50-83) ; Oskar Walzel, Zeitform im lyrischen Gedlcht, în
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
evită atît pozitivismul cît și "metafizicismul". 8. Goethe numește oda, balada ete. "Dichtarten", iar epopeea, poezia lirică și drama, "Naturjormen der Dichtung" - Es gibt nur drei echte Naturformen der Poesie: die klar erzăhlende, die enthusiastisch aufgeregte und die personlich handelnde: Epos, Lyrik, und Drama - (cf. Adnotări la Westostlicher Divan, în Goethe, Werke, Ju-bilăumsausgabe, voi. V, pp. 223-224). Terminologia engleză pune probleme spinoase; categoriile literare majore le-am putea prea bine nunii types (tipuri) (așa cum face N. H. Pearson) iar speciile ca
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
definiții ale ei se găsesc În toate esteticile -, o formă a „stuporii” individului contrariat În esența sa „logică, rațională”. Și poate unul dintre cele mai izbitoare exemple de metaforă - pentru a nu-l cita Încă o dată pe bătrânul Homer, cu eposurile sale eroice În care metaforele abundă precum peștii și monștrii marini În apele originare ale planetei, miturile sale, Biblia noastră, a literaților de azi - propunem a fi „absurda” și sublima „metaforă” a Sfintei Treimi, „studiu de bază și de-o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cumva, a visa la „un psihic fără eul său” este la fel de „pueril”, de „fantastic”, de „poetic” ca și a visa la o cauză „plimbându-se agale pe malul unui râu” debarasată de „efectul ei”, cum o scriam Într-unul dintre eposurile mele, probabil În Don Juan?! De a ieși ca un zeu din lumea relațiilor de fier În care ne-am născut și care, la urma-urmelor, ne-a făcut posibili... Iată unul dintre miracolele absolute ale spiritului, nu-i așa: de
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
homerism în oglindă" cu necesara precizare, că oglinda trebuie să deformeze, să caricaturizeze realitatea, ca în oglinzile sferice. Numai așa devin Trahanache un Agamemnon, Tipătescu un Ahile, Zoe o Elena, iar Cațavencu un Hector (după opinia lui Edgar Papu) în cadrul eposului eroi-comic. Apropierea se poate face și cu Țiganiada lui I. Budai-Deleanu, dacă avem în vedere "încleștarea" ca mod de existență. Această apropiere este posibilă și prin raportarea la degradarea cuplului regal, Menelaos Elena, Caragiale însuși făcând referire la o asemănare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
o ideologie coerentă și consecventă în construcția unui edificiu epic al istoriei românești, plin de obiectivitate, dar fără să evite neapărat un spirit idealizant și o atitudine "pro domo sua". Descoperirea unghiului de tangență la o opera dedicată nu atât eposului eroic, cât mai degrabă momentelor astrale care marchează prezența unei națiuni în istorie este o întreprindere artistică de o infinită complexitate. Ce reprezintă istoria pentru romanul inspirat de trecut, cultivat de Mihail Diaconescu? Tindem să credem că reprezintă, ca și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
în personalul Iași Pașcani Bacău, în stația Iași: luna e rece în el și pe cer, mă mir de mine, mă mir!... ficțiune mai mare decît mine, hipnotizează fixitatea fulgurantă a soclului deplasat pe calea de rulare, anticipat drum prin epos, semnele, reperele, arca lui Noe vremelnică, orbenia goală a trenului în marș, eram fără nimeni! segmentul de vierme fero-falic multiplicate ipostaze aruncînd în șir ocheade pe geamurile vagoanelor de tramvai casate, orașul pe extremitatea de vest sfîrșit, curățenie mută negrul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
de porumb cu unele pămînturi panificabile, Adjud primitivismul industrie, a locui în case, a te conforma unui orar consultînd un ceas ca să afli ora, dacă templul l-a reclădit în trup Domnul, la ce schelăria atîtor trupuri de zid, de epos! lan de floarea-soarelui heliotropismul, dar văd ulei pe cîmpuri, sîntem pe vremea științei economice, luată drept altceva decît exercitarea în gol a funcțiunilor superioare, jocul Hesse cu mărgelele de sticlă, rîul Trotuș, de la om nu se așteaptă nimic, decît atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
se supună obligației de a se prostitua în templul sacru cel puțin o dată în decursul vieții; darurile pe care le primesc trec în beneficiul colectivității. Nici măcar fecioarele nu sunt scutite de această obligație. Nu se simt pângărite în nici un fel. Epos În realitate, geții nu venerează nici un zeu. Aș spune mai degrabă că respectă cu sfințenie numai natura. O observă gravi, o interpretează atenți și o urmează strict în ceea ce le comunică aceasta prin ciclurile ei cosmice. Așa s-a născut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
În realitate, geții nu venerează nici un zeu. Aș spune mai degrabă că respectă cu sfințenie numai natura. O observă gravi, o interpretează atenți și o urmează strict în ceea ce le comunică aceasta prin ciclurile ei cosmice. Așa s-a născut epos-ul soarelui și al lunii ca frate și soră, împreună cu alte cântece în care sunt ilustrate miturile originare. Acest epos narează evenimente primordiale sau întâmplări reale, constituind un corpus coerent, foarte apropiat ca viziune cu acela identificabil în Metamorfoze. Unicornul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
o interpretează atenți și o urmează strict în ceea ce le comunică aceasta prin ciclurile ei cosmice. Așa s-a născut epos-ul soarelui și al lunii ca frate și soră, împreună cu alte cântece în care sunt ilustrate miturile originare. Acest epos narează evenimente primordiale sau întâmplări reale, constituind un corpus coerent, foarte apropiat ca viziune cu acela identificabil în Metamorfoze. Unicornul Aia mi-a dezvăluit că în pădurea hercynică ce se întinde în nord, dincolo de Istru, trăiește un animal ciudat cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
Aceeași critică afectuoasă, aplicată, comprehensivă. Criticul rectifică - implicit - truisme și prejudecăți critice consolidate: „Impresia de rusticitate și idilism a fost numai pragul poeziei lui Coșbuc, după care nu poate fi judecat exclusiv, cum s-a încercat. Privită încă o dată, din eposul pe care îl conține, ca panoramă - acum, opera lui primește alte lumini: este o întreagă viziune poetică, populară ca duh, însă asimilându-și nesimțit modul idilic de percepție al orășeanului față de realitățile țărănești ca și măiestria unui poet savant în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
scriitorului. Naturalismul descriptiv, individul trăitor 1 Pagini de critică literară, vol. II, p. 187 2 Pagini de critică literară, vol. III, p. 131 3 Pagini de critică literară, vol. II, p. 193 4 op. cit., p. 200 62 nedeslipit de natură, eposul istoric, arhaitate și viață primogenă, toate aceste aspecte de conformație literară există în adevăr și informează geniul lui M. Sadoveanu, dar ele stau pe o latență a geniului său, care latență se află în comunicare cu tiparele neschimbătoare ale lumii
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
București, cod fiscal R 6205722, telefon/fax: 242.52.81/242.52.73/242.52.80, avize de distribuție și utilizare nr. 0054/4 aprilie 2000 și nr. 0055/4 aprilie 2000, pentru aparatele de marcat electronice fiscale tip HALO EPOS Keystation, model EUROPA, si tip HALO 98 EPOS Keystation, model HA 98, configurație: case de marcat fiscale computerizate; program aplicație HOSPITALITY SYSTEM V 420 R5. 30; placă fiscală, tipul hârtiei - autocopiativa și, respectiv, termică, destinație: alimentație publică, rețea de distribuție
ORDIN nr. 672 din 12 mai 2000 pentru modificarea şi completarea Ordinului nr. 1.631/1999 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii datoriei publice nr. 81/1999. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128495_a_129824]