1,457 matches
-
literatură ale lui Z. sunt prea puțin rodul invenției narative sau al imaginației. Femeia isterică, de pildă, s-a bucurat la apariție de un impresionant succes de librărie, datorat în întregime caracterului senzațional al subiectului: cazul unei nevropate cu o „ereditate vicioasă”, aici locul analizei psihologice fiind preluat de investigația medicală. După mărturisirea autorului, Amor de vagabond dezvoltă avatarurile unui student bolnav psihic, întâlnit la Paris. De asemenea, personajele centrale din Eroare medicală sau sinucidere? au corespondenți reali: doctorul Aristide îi
ZAVERGIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290718_a_292047]
-
de importanță hotărâtoare pentru viața lui, orice om, și ca atare cu atât mai mult un copil, simte nevoia unui sfat, al unui îndemn, al unul sprijin. 3. Există o categorie de părinți pentru care profesia e o problemă de „ereditate” ei consideră că, o dată cu bunurile materiale pe care le lasă moștenire copilului, este firesc să-i lase și profesia. Această categorie de părinți nu-și pune problema dacă fiul, fiica lor, are dragostea, interesul, dorința și aptitudinile necesare pentru profesia
PĂRINŢII, PARTENERI ACTIVI ÎN CUNOAŞTEREA ŞI VIITORUL COPIILOR. In: Arta de a fi părinte by Viorica Bâzdâgă, Constantin Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1398]
-
intestinale ale acestor copii: deformarea florei intestinale; creșterea paraziților; absența enzimelor necesare digestiei; aciditate, reflux gastric; inflamație intestinală; alergie și intoleranță alimentară. Există o serie de teorii ce prezintă cauzele determinante în apariția autismului, incluzând între acestea și legătura dintre ereditate, genetică și probleme medicale. 4.2. TEORIA BIOLOGICĂ S-a demonstrat ca autismul are o bază biologică dar nu sau determinat încă mecanismele patogenice. La fel ca orice altă dizabilitate de dezvoltare comportamentală, poate fi considerat ca fiind rezultatul diferitelor
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
și ficțiune. “*” Serate științifice. Prin acestea s-a urmarit consolidarea la elevii pasionați de acest domeniu a convingerii privitoare la capacitatea omului de a dirija dezvoltarea plantelor și animalelor, pe baza cunoașterii corespunzătoare. Exemple de teme: “Metode de trnsformare a eredității viețuitoarelor”, “ Necesitatea introducerii în alimentație aunor aditiviE-uri “bune”, E-uri “rele”, cunoașterea aditivilor admiși și interziși”. La acest tip de activități au fost invitați specialiști care să dea explicații autorizate elevilor, iar aceștia au avut posibilitatea de a pune
Educaţia ecologică în viziune interdisciplinară. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Tanasă Radu Bogdan () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1230]
-
sintagmă. În viziune clasică, dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea genetică este practic irepetabilă de la un individ la
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
dezvoltarea ontogenetică, se raportează la perioada dintre naștere și vârsta adultă, iar în viziune contemporană, se raportează de la embriogeneză (2 - 8/12 săptămâni prenatale) până la sfârșitul vieții. Domeniul psihopedagogic românesc a identificat trei factori ai ontogenezei: ereditatea, mediul și educația. Ereditatea este însușirea fundamentală a materiei vii de a transmite de la o generație la alta mesajele de specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea genetică este practic irepetabilă de la un individ la altul. Orice genotip se
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
specificitate (ale speciei, ale grupului, ale individului) sub forma codului genetic. Moștenirea genetică este practic irepetabilă de la un individ la altul. Orice genotip se exprimă sub formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ), ca rezultat al interacțiunii timpurii cu mediul. Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
individ la altul. Orice genotip se exprimă sub formă fenotipică (totalitatea caracteristicilor unui individ), ca rezultat al interacțiunii timpurii cu mediul. Rolul eredității nu se exprimă în aceeași măsură în diversele aspecte ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite rodul unor factori diferiți. La unii hotărâtoare poate fi ereditatea iar la alții, mediul. Mediul ca factor al
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
ale vieții psihice; unele poartă mai puternic amprenta eredității (temperamentul, aptitudinile, emotivitatea, patologia psihică), altele mai puțin (atitudinea, voința, caracterul etc.). prin urmare, aceeași trăsătură psihică poate fi la persoane diferite rodul unor factori diferiți. La unii hotărâtoare poate fi ereditatea iar la alții, mediul. Mediul ca factor al dezvoltării umane este constituit din totalitatea evenimentelor cu care individual interacționează, direct sau indirect, pe parcursul dezvoltării sale. Din punct de vedere al conținutului, între influențele mediului se pot distinge o multitudine de
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
și 9 ani), în culturi diferite, prezintă sub aspectul utilizării bugetului de timp dominante diferite: a). copilul american acordă cel mai mult timp studiului; b). copilul japonez acordă cel mai mult timp jocului; c). copilul kenian, muncii; Acțiunea mediului asupra eredității poate fi o șansă a dezvoltării (un mediu favorabil) dar și o frână sau chiar un blocaj al dezvoltării (un mediu ostil, insecurizant, alienant, substimulativ). Un alt exemplu de diferență în ceea ce privește nișa de dezvoltare la copii de aceeași vârstă, dar
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
copilului care este o persoană în formare; familii care sunt dezinteresate total de copii (cazul alcoolicilor); Dezvoltarea are loc prin interacțiunea “biologicului” cu “socialul”. Biologicul implică programarea genetică, socialul implică la rândul său calitatea mediului. Rezultatele interacțiunii celor doi factori - ereditatea și mediul -au fost evidențiate prin modelul lui Horowitz, cu cele două variabile. În opinia sa, copilul vulnerabil începe viața cu un oarecare handicap, cum ar fi naștere prematură sau temperament “dificil”; copilul plin de viață va debuta în viață
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
de creștere a controlului în ceea ce privește dezvoltarea ontogenetică a individului. Devine educație (și apoi autoeducație) orice act personal, interpersonal, transpersonal care facilitează interacțiunea subiect - obiect cu finalitate transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar cere sub aspectul conținutului, momentului, nivelului intensității, duratei, formei, mijlocului etc. (ereditatea) și ceea ce se oferă (mediul). Acțiunea educativă reușită armonizează cererea și oferta. Ceea ce pentru
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
transformatoare. Prin urmare, educația apare ca un liant între potențialitatea de dezvoltare (“propusă” de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului. Ea face medierea între ceea ce s-ar cere sub aspectul conținutului, momentului, nivelului intensității, duratei, formei, mijlocului etc. (ereditatea) și ceea ce se oferă (mediul). Acțiunea educativă reușită armonizează cererea și oferta. Ceea ce pentru un individ s-a dovedit a fi influență benefică într-un moment anume, poate fi dezastru în momentul următor, sau pentru un alt individ. Dezvoltarea poate
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
i se oferă. Oferta trebuie să fie mereu stimulativă și totdeauna cu un grad mai înalt decât poate, vrea, știe individul respectiv. Educația acționează deliberat (deci conștient) în sensul dezvoltării individului, deși nu are puteri nelimitate (nu poate reechilibra o ereditate profund afectată și nici nu poate compensa un mediu total dizarmonic (foame, violență, incertitudine, durere). Important este cine și cum face această educație. Educația corespunzătoare a copilului este și ea deosebit de importantă pentru evoluția sa ulterioară. „Educația ca și preoția
Bunicii ca părinţi de substituţie by Mariana Carcea, Ana Haraga, Didita Luchian () [Corola-publishinghouse/Science/393_a_761]
-
rezultat al raportului dintre instinct și inteligență, prezintă caracteristici diferențiate de la individ la individ, aflate într-o structură unitară, generalizatoare. În esența comportamentală victimală se constată încercarea victimei de a anticipa rezultatul acțiunii agresionale a infractorului. Inconștientul victimal. Fixat în ereditate, inconștientul comportamental stabilește forma concretă de asimilare și de integrare a individului în mediul social. Relația instinctuală programată ereditar nu va putea fi prevăzută de individ și nu va reprezenta un comportament individual constant de natură asociativ previzibilă. În relația
ASISTENŢA COPIILOR VICTIME A INFRACŢIUNILOR by GEORGE COSMIN DIACONU () [Corola-publishinghouse/Science/334_a_638]
-
ca semnificativ în psihopatologie. „Materiile prime” sau elementele psihologice din care se dezvoltă personalitatea sunt reprezentate, după G.W. Allport, prin următoarele: constituția fizică, temperamentul și inteligența. În cadrul acestui proces care este reprezentat de dezvoltarea personalității, un rol important revine eredității, care presupune, pe lângă „factorii psihologici”, și „factori biologici”. În plus se mai adaugă și „factorii socioculturali” (modelul socio-cultural și sistemul de valori). Plecând de la datele de mai sus, G. W. Allport afirmă că prin personalitate se înțelege „ceea ce o persoană
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
se caracterizează prin următoarele trăsături psihopatologice: impulsivitate, turbulență, înclinație spre mânie, nesupunere, încăpățânare, dezordonați, împrăștiați, violenți, bătăuși. Bolnavii vor să domine într-o manieră puerilă; recurg la frecvente fugi și manifestă tendință la vagabondaj. b) Debilii instabili. Aceștia au o ereditate încărcată din punct de vedere psihopatologic, notându-se în antecedentele lor episoade meningitice, convulsii, epilepsie, suicid, familii de origine dezorganizate, tulburări caracteriale, copii abandonați sau naturali. Din punct de vedere clinic se notează o stare de retard intelectual; sunt neatenți
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
naturali. Din punct de vedere clinic se notează o stare de retard intelectual; sunt neatenți, apatici, foarte lenți în privința efortului intelectual, dar în rest agitați psiho-emoțional și turbulenți, sugestibili, încăpățânați, impulsivi. c) Instabilii emotivi. La aceste cazuri se notează o ereditate psihopatică foarte încărcată. Reacțiile lor emoțional-afective se caracterizează prin următoarele: agitație, neliniște, susceptibilitate, inhibiție, crize scurte de mânie, variații de dispoziție afectivă; capricii, încăpățânare, indisciplină, dezordine, lene, autoritarism, irascibilitate. Tinerii sunt temători și au somnul agitat, mai târziu devin brutali
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
observație. Au imaginație morbidă. Leneși și instabili în activitatea profesională, își schimbă frecvent locul de muncă. Manifestă tendință la fugă și furt utilitar neînsoțit de regrete sau remușcări. Mitomanie utilitară. e) Instabilii cu tendințe perverse. Aceștia au și ei o ereditate încărcată (nevroze, etilism, TBC, meningită, sifilis). Din punct de vedere psihopatologic notăm somn agitat, anomalii sexuale cu erotism precoce, dezvoltare intelectuală normală sau chiar peste medie; indiferență afectivă cu tendință la închidere în sine. Sunt ipocriți și ironici, încăpățânați, mânioși
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agitat, anomalii sexuale cu erotism precoce, dezvoltare intelectuală normală sau chiar peste medie; indiferență afectivă cu tendință la închidere în sine. Sunt ipocriți și ironici, încăpățânați, mânioși, indisciplinați, mitomani și profitori. Se notează furturi frecvente. f) Perverșii instabili. Au o ereditate foarte încărcată, în special pe linie caracterială. Părinții sunt adesea tarați. Somnul este agitat. Turbulenți și zgomotoși, sparg, rup, strică. Au un limbaj vulgar, trivial, injurios. Sunt mitomani, obraznici și calomniatori, răzbunători cu tendință la dominare. Viața sexuală apare precoce
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
agitat. Turbulenți și zgomotoși, sparg, rup, strică. Au un limbaj vulgar, trivial, injurios. Sunt mitomani, obraznici și calomniatori, răzbunători cu tendință la dominare. Viața sexuală apare precoce. Sunt leneși și inactivi cu performanțe școlare mediocre. g) Instabilii intermitenți. Au o ereditate psihopatică foarte încărcată. Manifestările au o tendință de apariție ciclică. Posedă inteligență normală sau peste medie. Emotivi, susceptibili, neliniștiți și obosesc ușor. Au o voință slabă. Sunt foarte afectuoși cu unele persoane și reținuți cu altele. h) Instabilii epileptici. La
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
au o tendință de apariție ciclică. Posedă inteligență normală sau peste medie. Emotivi, susceptibili, neliniștiți și obosesc ușor. Au o voință slabă. Sunt foarte afectuoși cu unele persoane și reținuți cu altele. h) Instabilii epileptici. La aceștia se notează o ereditate epileptică, trăsături psihopatice, etilism și TBC în antecedente. Au frecvente tulburări de caracter de tipul nervozității asociate cu violență și crize de mânie, stigmate de degenerescentă fizică, somnambulism, emotivitate și frică crescute. Nivelul intelectual este normal. Manifestă tendință la clastromanie
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Ball). Ceea ce poate fi admis este faptul că „degenerescența” este unul din aspectele care trebuie totuși incluse în sfera „dispozițiilor ereditare” care explică apariția și dinamica unor afecțiuni psihice, în felul acesta discuția se deplasează de la „teoria degenerescenței” la „teoria eredității” în explicarea genezei bolilor psihice și în primul rând psihozelor endogene, a stărilor de arierație mintală, psihopatii etc. Deși abandonată astăzi, teoria degenerescenței cuprinde, in nuce, ideea de ereditate tarată sau patologică, cu implicații asupra formării sistemului personalității individului. Interesant
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
în felul acesta discuția se deplasează de la „teoria degenerescenței” la „teoria eredității” în explicarea genezei bolilor psihice și în primul rând psihozelor endogene, a stărilor de arierație mintală, psihopatii etc. Deși abandonată astăzi, teoria degenerescenței cuprinde, in nuce, ideea de ereditate tarată sau patologică, cu implicații asupra formării sistemului personalității individului. Interesant este faptul că, deși formal abandonată, ea revine în câmpul epistemologic al psihopatologiei sub forma deficienței care nu este altceva decât o reevaluare a degenerescenței sub alt punct de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
endogene, după cum „condițiile principale de boală pătrund în individ din afară sau se găsesc în interiorul lui datorită unei dispoziții adusă cu sine”. A. Morel introduce, așa cum am arătat deja anterior, teoria degenerescenței, care susținea că la baza bolilor psihice stă ereditatea patologică, de un mare polimorfism, exprimată printr-un concept care, deși a făcut vogă în epocă, a fost ulterior negat pentru a fi apoi rediscutat. Este vorba despre psihoza unică, asupra căreia vom reveni. Teoria menționată punea accentul pe o
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]