1,461 matches
-
organismelor de a transmite la descendenți anumite caractere ereditare, fie prin reproducere asexuată sau reproducere sexuată. Prin procesul eredității, variațiile genetice se acumulează și pot duce la evoluția prin selecție naturală a unor fenotipuri (conform teoriei evoluției lui Darwin). Studiul eredității în biologie se numește genetică și include alte subdomenii cum ar fi epigenetica. La oameni, culoarea ochilor reprezintă un exemplu de caracteristică ereditară: un individ poate moșteni culoarea căprui a ochilor de la unul dintre părinți. Caracteristicile ereditare sunt controlate de
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
care interacționează între ele (în ). Studii recente au confirmat că, în anumite situații, schimbările ereditare nu pot fi explicate direct de structura ADN. Aceste fenomene sunt clasificate ca sisteme ereditare epigenetică epigenetice, care evoluează fie datorită genelor, fie independent. Studiul eredității epigenetice este doar la început. Câteva dintre sistemele ereditare epigenetice sunt metilarea ADN, ciclurile metabolice (vezi Metabolism) (în ), atenuarea genelor (în ) prin interferența ARN sau structura tridimensională a proteinelor. De exemplu, ereditatea ecologică prin procesul construirii nișelor este definită de
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
care evoluează fie datorită genelor, fie independent. Studiul eredității epigenetice este doar la început. Câteva dintre sistemele ereditare epigenetice sunt metilarea ADN, ciclurile metabolice (vezi Metabolism) (în ), atenuarea genelor (în ) prin interferența ARN sau structura tridimensională a proteinelor. De exemplu, ereditatea ecologică prin procesul construirii nișelor este definită de acțiunile repetate și regulate ale unui organism în mediul lui de viață. Acest fenomen să naștere unui efect care alterează procesul de selecție timp de mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
efect care alterează procesul de selecție timp de mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților, dar și caracteristicile determinate de mediu, generate prin comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
mai multe generații. Moștenitorii preiau genele părinților, dar și caracteristicile determinate de mediu, generate prin comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca sa a rămas aproape necunoscută, până când a fost
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
comportamentul înaintașilor. Alte exemple de caracteristici ereditare care nu sunt controlate de informația genetică sunt caracteristicile culturale, ereditatea de grup și simbiogeneza. Aceste exemple de ereditate, nelegate de informația genetică, poartă numele de selecție la mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca sa a rămas aproape necunoscută, până când a fost republicată în 1901. La început s-a crezut că ereditatea mendeliană are loc numai în
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
mai multe nivele (în ). Ideea eredității genelor este atribuită călugărului Gregor Mendel din Moravia, care și-a publicat munca în anul 1865. Munca sa a rămas aproape necunoscută, până când a fost republicată în 1901. La început s-a crezut că ereditatea mendeliană are loc numai în sensul diferențelor evidente calitativ, precum cele observate de Mendel în experimentul său cu mazărea. Ideea efectului cantitativ al genelor a fost propusă de R. A. Fisher în 1918. Experimentului cu mazărea a pus bazele studiului carecteristicilor
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
caracteristici își au originea într-un singur locus. Atunci când Charles Darwin a propus teoria evoluției în 1859, principala sa problemă a fost lipsa de cunoștințe legate de erediate. Prima abordare a lui Darwin a fost legată de felul în care ereditatea părea să funcționeze (a observat că și caracteristicile absente ale părinților la momentul reproducerii puteau fi moștenite, apoi a mai observat că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
legată de felul în care ereditatea părea să funcționeze (a observat că și caracteristicile absente ale părinților la momentul reproducerii puteau fi moștenite, apoi a mai observat că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
care ereditatea părea să funcționeze (a observat că și caracteristicile absente ale părinților la momentul reproducerii puteau fi moștenite, apoi a mai observat că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August Weismann a tăiat codițele
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
că unele caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August Weismann a tăiat codițele mai multor generații de șoareci și a observat că puilor acestora continuau să le crească codițe. Oamenii de știință cercetează posibilitatea corectării mutațiilor
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
caracteristici erau legate de sex), dar a evitat să explice mecanismele eredității. Primul model al eredității propus de Darwin a fost adoptat, și mai apoi modificat, de verișorul acestuia Francis Galton, care a pus bazele școlii biometrice despre ereditate. Modelul eredității dobândite, propus de Darwin, a fost contrazis în 1880, când August Weismann a tăiat codițele mai multor generații de șoareci și a observat că puilor acestora continuau să le crească codițe. Oamenii de știință cercetează posibilitatea corectării mutațiilor din genele
Ereditate () [Corola-website/Science/304793_a_306122]
-
expresie anume: împotriva firii (para fisin). Oamenii sunt departe de a se naște cu disponibilități egale spre bine sau spre rău, după cum nu toți beneficiază de un mediu binecuvântat. Însă, există în clipa de față tendința de a face din ereditate și din mediu țapi ispășitori cu valoare universală. Există tendința să se considere drept cazuri patologice acte petrecute în deplină luciditate. Dar, dincolo de aportul eredității și al mediului, orice om, cu excepția schizofrenilor, se bucură de înzestrarea de către Dumnezeu a unui
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
de un mediu binecuvântat. Însă, există în clipa de față tendința de a face din ereditate și din mediu țapi ispășitori cu valoare universală. Există tendința să se considere drept cazuri patologice acte petrecute în deplină luciditate. Dar, dincolo de aportul eredității și al mediului, orice om, cu excepția schizofrenilor, se bucură de înzestrarea de către Dumnezeu a unui nucleu ireductibil numit liberul arbitru, care este o lumină dumnezeiască înlăuntrul nostru și a cărei esență constă exact în ceea ce poți, cu ajutorul harului dumnezeiesc, să
Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
perioadele negre, i se pare că este damnat și vede sinuciderea ca pe o eliberare. Cu un tată pe care nu l-a cunoscut, cu o mamă ușuratică și nepăsătoare, crede că aparține ramurii "blestemate" a familiei; atribuie mare importanță eredității, dovadă și un motto din Ezechiel: "Părinții mănîncă aguridă, iar copiilor li se strepezesc dinții". E greu să rămîi indiferent cînd vezi cum se repetă fraze ca: "mi-era frică de mine"; "mi-era silă de mine"; "putreziciunea mea lăuntrică
Mult chinuitul Maurice Sachs by Mircea Lăzăroniu () [Corola-journal/Journalistic/6959_a_8284]
-
cel puțin prin anumite voci autorizate de parlament, vorbește de Tratat de bază, de recunoașterea reciprocă a limbilor, latinității etc. În Moldova există o problemă: promovăm integrarea europeană cu un partid aflat la putere care nu își reneagă de fapt ereditatea sovietică. Ca urmare, promovează moldovenismul drept concept al resentimentului istoric perpetuu manifestat. E o contradicție gravă: integrarea înseamnă deschidere, acceptarea celuilalt, iar ceea ce avem în materie de ideologie oficială este cu totul altceva. Ce șanse are atunci discursul european în
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
recâștiga prerogative pierdute. Deie-ni-se voie a spune că toate aceste premise ale unui partid reacționar nu există la noi. Clasa privilegiată de mai nainte ajunsese un fel de nobilime de serviciu mai mult decât de naștere, iar despre ereditate nu era nici vorbă. Se-nțelege că existau familii influente și bogate, cari mănțineau un fel de ereditate de facto a prerogativelor în familie, dar acea ereditate nu exista de jure, precum o știe aceasta orice copil mic. Cauza pentru
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
există la noi. Clasa privilegiată de mai nainte ajunsese un fel de nobilime de serviciu mai mult decât de naștere, iar despre ereditate nu era nici vorbă. Se-nțelege că existau familii influente și bogate, cari mănțineau un fel de ereditate de facto a prerogativelor în familie, dar acea ereditate nu exista de jure, precum o știe aceasta orice copil mic. Cauza pentru care boierimea în țările noastre n-au ajuns niciodată la acea formă strictă și [2nestrăbătută]2 [nestrămutată] a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
un fel de nobilime de serviciu mai mult decât de naștere, iar despre ereditate nu era nici vorbă. Se-nțelege că existau familii influente și bogate, cari mănțineau un fel de ereditate de facto a prerogativelor în familie, dar acea ereditate nu exista de jure, precum o știe aceasta orice copil mic. Cauza pentru care boierimea în țările noastre n-au ajuns niciodată la acea formă strictă și [2nestrăbătută]2 [nestrămutată] a instituției din alte țări, au fost vecinica neașezare a
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Da, ai greșit că l-ai lăsat! Mi-ai spus-o de atâtea ori." " Nu, vroiam un copil și am avut bănuiala că Petrică, cu boala lui, nu putea să mi-l dea." "Mai bine, putea ieși un copil cu ereditate încărcată." "Nu, m-am interesat, boala asta nu e ereditară." "Parcă poate cineva să știe cu precizie totală ce e ereditar și ce nu e! Deci am dreptate, m-ai iubit cu premeditare, ca să faci un copil." "Și eu! Te-
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
erau Încurajați să se reproducă. Ideologia a utilizat datele geneticii În sens invers În cazul lîsenkismului. Refuzând datele biologiei „burgheze”, LÎsenko și succesorii săi, cu sprijinul total al lui Stalin, au ridicat la rangul de teorie oficială ideea neolamarckiană de „ereditate a caracterelor dobândite”, accentuând În mod exagerat rolul activ al condițiilor de mediu (Buican, 1988). În toate aceste exemple, trebuie să reținem utilizarea absolut regretabilă și nejustificată, din punct de vedere științific și uman, a unor noțiuni științifice ă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
a gândirii. Despre relativitatea culturilor Punctul de vedere specific sociologiei sau etnologiei s-a construit, În mare măsură, Împotriva celui al antropologiei fizice. S-a străduit deci să respingă ipotezele naturaliste care căutau să explice diversitatea comportamentelor umane prin rolul eredității sau al rasei. Invers, prin debiologizare și denaturalizare, sociologul acordă atenție, Înainte de toate, condițiilor socio-istorice În care trăiesc colectivitățile umane. El se opune oricărei forme de gândire esențialistă și, grijuliu să explice socialul prin social, refuză să facă din disciplina
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
naturaliste ale „raselor umane” și Înaintea lor. Aceste forme prerasialiste, o dată ce sunt recunoscute ca atare, duc la extinderea teoriei modernitare (Împotriva modelului ultrarestrâns al lui Lévi-Strauss): pe de o parte, atribuindu-i ca obiect modurile de excludere bazate pe „sânge”, ereditate sau culoarea pielii În contexte culturale ce au precedat epoca gândirii clasificatoare, de la mijlocul secolului al XV-lea și până la Începutul secolului al XVIII-lea; pe de altă parte, punând pe primul plan problema relațiilor dintre o serie de practici
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
În mod necesar tematizată, supusă „dorințelor”, „pasiunilor” sau „afectelor” ș.a.m.d. Analizele și discuțiile anterioare ne-au permis să schițăm o primă imagine a conceptului de rasism. Acesta apare atunci când o anumită conceptualizare a diversității umane, „biologizantă” (sânge, rasă, ereditate) sau „culturalizantă” (civilizație, cultură, etnicitate), este pusă În serviciul unor interese politice și sociale cu scopul de a legitima un mod de excludere (segregare, discriminare, expulzare, exterminare) sau de exploatare a unei categorii de populație (sclavagism, colonialism). Rasismul produce astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
anterioară și sudura posterioară (cheilo-gnatoplatodisrafile sau despicăturile totale), ce pot fi unilaterale sau bilaterale (gura de lup). Fantele labio-maxilo palatine Au o frecvență de 1/500. Momentul critic embrionar de apariție a fantei o reprezintă perioada săptămânilor 5-7. Este incriminată ereditatea alături de alți factori favorizanți generali acceptați în geneza malformațiilor. Tipuri de fisuri labio maxilo palatine: -fisuri labiale unilaterale sau bilaterale complete sau incomplete (buza de iepure). -fisura labio-maxilară uni- sau bilaterală. -fisura labio-maxilo-palatină completă unilaterală sau bilaterală (gura de lup
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]