417 matches
-
tradiția strămoșilor geți și, chiar atunci când s-au raliat la noua credință, acum (secolul IV) sprijinită pe îndemnul, ordinul împărătesc, în vremea lui Constantin și a urmașilor lui, acestea au deversat în noua lege cea mai mare parte din vechile eresuri și datini. Iorga insistă asupra acestui aspect: "Nu este greu să se arate larga parte de păgânism, care este și acum în religia, de un materialism uneori grosolan și de superstițioase iluzii, a satelor. Din păgânismul adânc înrădăcinat, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
anii 375-450.8 Înaintea lui Iorga, Vasile Pârvan ajungea și el la concluzia importantă că religia păgână a strămoșilor noștri, anterioară creștinării, n-a putut fi învinsă de noua religie, ba, mai mult, o bună parte din credințele și tradițiile (eresurile) populare vechi au dăinuit și mai departe în creștinism. În terminologia sa romană, creștinismul nostru ne dovedește faptul că acesta nu este atât originar daco-roman, cât mai ales de sorginte misionară, consideră Pârvan, răspândit cu repeziciune, în scurtă vreme, la
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
pentru care omul istoric cu legăturile lui diverse, izvorâte prin de prin deri și tradiții seculare, cu viciile, pasiunile lui, rezultat al constituției fiziologice și al eredității lui tot atât ca și al stării sociale în care trăiește cu credințele, eresurile sale, omul de carne și oase, întrun cuvânt, dispare pentru a lăsa locul unei ființe abstracte, product al visurilor generoase și umanitare, dar care nu viețuiește decât în creerii celor care lau născocit. Pe acest om abstract, autorii lui îl
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
University, Fullerton. Redactor al revistei „Respiro”, face și oficiul de redactor corespondent al lunarului ieșean „Timpul”. În 1990 debutează cu volumul de proză scurtă Teama de amurg, urmat de romanul Sub semnul Orionului (1992), de cărțile de versuri Legende și eresuri (1995), Năluci și portrete (2001) și de proza din Imperiul generalilor târzii și alte istorii (2002), Bunicul s-a întors la franceză (2003). Colaborează la numeroase reviste din țară, printre care „Contemporanul - Ideea europeană”, „Dilema”, „România literară”, „Observator cultural” ș.a.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
cu spectacolul umbrelor și al memoriei. Comentariul, atunci când iese din subsidiar, funcționează ca un contrapunct al observației realiste și facilitează întoarcerea la evenimentele petrecute anterior timpului povestirii. SCRIERI: Teama de amurg, București, 1990; Sub semnul Orionului, București, 1992; Legende și eresuri, pref. Alex. Ștefănescu, București, 1995; Năluci și portrete, București, 2001; Imperiul generalilor târzii și alte istorii, Cluj-Napoca, 2002; Bunicul s-a întors la franceză, pref. Liviu Antonesei, Iași, 2003. Repere bibliografice: Mona Mamulea, „Imperiul generalilor târzii”, „Respiro”, 2002, 9; Simona
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290003_a_291332]
-
Steinbeck), răscolită de freamăte ce răspund în felul lor tumultului din Pe Donul liniștit al lui Mihail Șolohov. Adecvat cadrului natural e climatul de spiritualitate. Perpetuat din arhaic, acesta conservă frânturi de gândire mitică și magică, exprimate în credințe bizare, eresuri de sursă precreștină, datini pitorești, practici extravagante. Totul învederează persistența irepresibilă a unei tradiții atemporale, conținătoare de o tot atât de nedatabilă poezie. Se poate vorbi aici și de un adevărat panlirism, chiar epicul îndeplinește, în acest orizont, funcții poetizante și adesea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
doi în doi ani să recruteze fete pentru harem), erup în epic lirismul, pitorescul, cromaticul de sursă orientală și balcanică, barocul lingvistic, ce corelează onomastica bizară cu metaforismul delirant, sintagma suavă cu expresia groasă, suculentă, ca și duhul folcloric local, eresul, etnograficul regional, întrecând tot ceea ce se produce analog în opera prozatorului. Alte ambianțe individualizează lumea unui roman publicat după decembrie 1989, Amantul Marii Doamne Dracula. Apar și aici secvențe cârciumărești, aspecte și figuri din medii periferice, imagini de ținut danubian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
doar vag faptul că este totuși o stare existențială: Închide ochii și dormi și tu,/ Lasă-ți pleoapele să cadă/ Ca un cuțit de ghilotină/ Pe gâtul lumii din afară,/ Închide ochii, spune nu,/ Nu e nimic de înțeles în/ Eresul care începe./ Înalt ca un turn de veghe/ Sfarmă punțile și du/ Țărănei ultima din arme:/ Închide ochii, dormi și tu,/ Întreg poporul clipei doarme". (Cântec de leagăn)113 De la romantici până la oniriști, visul a suportat numeroase conotații, de fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
2000, Cuplul modern între emancipare și evoluție, Editura Tipoalex, Alexandria. Dallos, R.; McLaughlin, E., 1993, Social Problems and the Family, Open University, Londra. Desurmont, M., 2001, De la violence conjugale à la violence parentale. Femmes en detresse, enfants en souffrance, Editions Eres, Ramonville. Ferréol, G.; Neculau, A., (coord.), 2003, Violența. Aspecte psihosociale, Editura Polirom, Iași. Heise, L.; Pitanguy, J.; Germain, A., 1994, Violence Against Women, the Hidden Health Burden, Banca Mondială, Washington. Van Lamick, (coord.), 2003, Curs de specializare-formare în terapia de
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
4. „Din trecut”, în Scrieri alese, 1, ediția cit., p. 19. 5. „Să ne iubim”, în Opere, p. 167. 6. Op. cit., p. 137. 7. „Trec zile”, în Opere, p. 170. 8. „Liceu”, op. cit., p. 108. O încercare 1. „Din duhul eresului”, Elanul insulei, ediția cit., p. 174. 2. „Idei”, în Opere, p. 194. 3. „In amore”, în Murmurul cuvintelor(1913-1923). Versuri, Ediție îngrijită de Marcel Aderca, Ed. Minerva, 1971, p. 29. „Imensitate, veșnicie” 1. „Pulvis”, în Opere, p. 34. 2. Op. cit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
el, ca poet, iar cînd după vînzarea Ipoteștiului a scris Trecut-au anii, în una din versiunile notată de Perpessicius cu D2 el se referă la aceeași perioadă de început: "Căci nu m-ating cum mă mișcară/ Ale poveștilor duioase eresuri/ Cînd răsăritul meu l-înseninară/ Cu abia-nțelese, pline de-nțelesuri38. Desigur că și aici s-a referit la răsăritul său, tot ca poet. Doar se spune că la Ipotești a răsărit Luceafărul poeziei românești. PRIMELE LICĂRIRI IPOTEȘTENE N MEMORIA LUI
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
ducea la puț, sau se îneacă pe pânza cu care este acoperită fântâna, ori moare sub spinii de pe fântâna astupată [Copilul ursit sa se înece, B.P. Hasdeu]. Aceeași istorie se repetă în legenda consemnată de Adrian Fochi, în Datini și eresuri populare: "femeie născuse un prunc. Noaptea au venit ursitorile ca să menească viața celui născut. Una din ele i-a dat minte, alta i-a menit să aibă noroc. Alta i-a menit ca în ziua cea din urmă, când va
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Les mots, la mort, les sorts, Paris, Gallimard, 1997. FESTINGER, Léon, RIECKEN, Hank, SCHACHTER, Stanley, L'échec d'une prophétie. Psychologie sociale d'un groupe de fidèles qui prédisaient la fin du monde, Paris, PUF, 1993. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976. FOUCAULT, Michel, Histoire de la folie à l'âge classique, Paris, Gallimard, 1972. FRANCE, Claudine de, Cinéma et anthropologie, Paris, Edition de la Maison des Sciences de l'Homme, 1989. FRAZER, J.G.
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
practici și semne prevestitoare întâlnim în varii lucrări de specialitate: S. Florea Marian, Vrăji, farmece și desfaceri, București, Ed. Coresi, 1996; S. Florea Marian, Sărbătorile la români, București, Ed. Fundației Culturale Române, vol. I-II, 1997; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, București, Ed. Minerva, 1976; Artur Gorovei, Credinți și superstiții ale poporului român, București, Ed. Socec, 1916; Tudor Pamfile, Văzduhul după credințele poporului român, București, 1916; Tudor Pamfile, Pământul după credințele poporului român, București
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
sau mireni. August Treboniu Laurian, Ioan C. Massim, Dicționarul limbii române, București, vol. I, 1871; Ion Heliade Rădulescu, Pagini alese, București, Ed. Tineretului, 1961; Henri Stahl, Eseuri critice despre cultura populară românescă, București, Ed. Minerva, 1983; Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, ed. cit.; Moses Gaster, Literatura populară română, ed. cit.; Nicolae Cartojan, Cărțile populare în literatura românească, ed. cit.; Traian Herseni, "Individ și societate în satul Fundul Moldovei", în Arhiva pentru Știință și Reformă
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
1990; Lipsa, București, 1997; Lovitura fără atingere, București, 1999; Sub cer torențial, București, 1999; Invulnerabilul, București, 2000. Repere bibliografice: Simion Bărbulescu, Aurelian Chivu, „Oglinda cu lebede”, IL, 1969, 8; Simion Bărbulescu, „Saturnala”, CL, 1970, 7; Ioana Crețulescu, Imaginea țării de eres, LCF, 1977, 42; M.D. Lesovici, „Cina”, CRC, 1977, 45; Popa, Dicț. lit. (1977), 147; Mirela Roznoveanu, Lirismul sălbatic, LCF, 1979, 7; Popa, Ist. lit., II, 641. S.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
bolnav cu adevărat de sifilis: pentru că Veronica Micle îl vizitează și pe acesta, Hanrieta crede nici mai mult nici mai puțin decât că și el i-a fost amant și că i-a dat, ca și lui Eminescu, sifilisul. Aceste „eresuri” sunt greu de urmărit. Un timp le-am răspuns cu „argumentul Caragiale”: conu Iancu, un alt presupus amant al Veronicăi, n-a luat așa boală. Citind, însă, cu atenție corespondența Veronicăi Micle din pachetul editat la anul 2000 de d
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aprilie poetul îl ascultase la București. Nu este nedreaptă istoria literară când trece sub tăcere asemenea fapte emoționante? ( Iar critica lui Eduard Gruber la Ion Creangă este, pare-se, cea mai vie, cea mai proaspătă și percutantă din epocă...) Ghicitori, eresuri... De altfel, Gruber era sufletul acestui cerc literar, îi organiza pe tineri, le cerea materiale și le pregătea pentru o revistă, „Albumul literar”, care stătea mereu să apară dar nu va apare, de fapt, niciodată, le dădea coeziune de grup
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în haine scumpe orientale.” După un somn odihnitor, în chilia ei, a așternut pe hârtie poezia „Tot e vis...” care va merge la „Fântâna Blandusiei”. După cum vedem, preocupările insistente ale lui Eduard Gruber pentru paranormal, psihologie experimentală, se întâlnesc cu eresurile halucinogene ale Veronicăi Micle despre care, este locul să amintim aici, se spune că s-ar fi sinucis dar se mențin și aceste coincidențe: „Veronica moare în ziua de 4 august 1889, adică în aceeași lună în care murise Ștefan
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
fil des saisons, Édition Bordas, 1994. FILIP, Vasile V., Universul colindei românești, În perspectiva unor structuri de mentalitate arhaică, București, Editura Saeculum, 1999. FILIPCIUC, Ion, "Miorița" și alte semne poetice, Editura Biblioteca "Miorița" Câmpulung Bucovina, 2002. FOCHI, Adrian, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976. * * *, Folclor din Țara Fagilor, Coordonatorul ediției Sergiu Moraru, Prefață Grigore Bostan, Cuvânt înainte de Arcadie Suceveanu, Editura Hyperion, Chișinău, 1992. * * *, Folclor stăneștian, În memoria
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
159 Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, Ed. cit., vol. I, p. 72. 160 Ibidem, p. 73. 161 Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Ed. cit., p. 12. 162 Ibidem, pp. 297-298. 163 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densusianu, Editura Minerva, București, 1976, v. Vântoasele, p. 362. 164 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit., I, p. 288. 165 Ibidem, pp. 438-439. 166 Ibidem, I, pp. 288-289. 167 Ibidem, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Lucia Ruxandra Munteanu, prefață de Romul Munteanu, Editura Univers, București, 1997. 184 Gaston Bachelard, Apa și visele, Eseu despre imaginația materiei, Editura Univers, București, 1995, p. 39. 185 Ibidem, p. 73. 186 Ibidem, p. 19. 187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
187 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 77. 188 Elena Niculiță-Voronca, Op. cit, I, p. 108. 189 Ibidem, p. 109. 190 Ibidem, p. 110. 191 Ibidem, pp. 110-111. 192 Ibidem, p. 111. 193 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare, Ed. cit., p. 79. 194 Ibidem, p. 73. 195 Elena Niculiță-Voronca, Datinile și credințele poporului român, Adunate și așezate în ordine mitologică, vol. II, Ediție îngrijită și introducere de Iordan Datcu, Editura Saeculum, București, 1998, p. 203. 196 Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, II, Ed. cit., pp. 14-15. 410 Ibidem, p. 15. 411 Ibidem, p. 18. 412 Ibidem, p. 194. 413 Ibidem, p. 303. 414 Ibidem, p. 127. 415 Ibidem, pp. 130-131. 416 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea, Ed. cit., pp. 72-73. 417 Tudor Pamfile, Sărbătorile la români, Ed. cit., p. 310. 418 Adrian Fochi, Op. cit., p. 73. 419 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p. 19. 420
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 163. 68 Tache Papahagi, Mic dicționar folcloric, Spicuiri folclorice și etnografice comparate, Ediție îngrijită, note și prefață de Valeriu Rusu, București, Editura Minerva, 1979, p. 497. 69 Ibidem, p. 498. 70 Ibidem, p. 499. 71 Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul sec. al XIX-lea, Ed. cit., pp. 362-371. 72 Ovidiu Bârlea, Mică enciclopedie a poveștilor românești, Ed. cit., pp. 452-453. 73 Simion Florea Marian, Sărbătorile la români, I, Ed. cit., p. 79. 74 Ernest Bernea, Op. cit., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]