416 matches
-
bun afacerist <endnote id="(230, pp. 56-57)"/>. În acest caz acționa explicația nr. 2, de mai sus, bazată pe stereotipul comentat și el mai sus. Probabil datorită influenței exercitate de folclorul magic al rutenilor și huțulilor din nordul Moldovei, acest eres a fost preluat și de țăranii moldoveni. În această situație Însă, condiția ca „primul oaspete” să fie de bun augur nu mai era ca el să fie neapărat evreu (deci bogat sau norocos, conform stereotipului), ci să fie, pur și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Noi, oamenii, am fi urmat după ei. Cu toate că este vorba de o populație mitică, adesea țăranii fac confuzie Între „jidovi” (evreii legendari) și „jidani” (evreii reali), punând pe seama primilor viciile atribuite ultimilor (cum este „legea spurcată”). „Poporul crede - sună un eres românesc - că noi nu ne tragem din jidani [sic ! ] ; noi suntem făcuți de al doilea [= a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
a doua oară], că jidovii au fost o lege spurcată și noi suntem lege curată” <endnote id="(162, p. 209)"/>. După alte credințe folclorice, „jidovii” ar fi evreii de dinainte de Cristos, acuzați de deicid. Mircea Eliade a preluat astfel de eresuri din mitologia populară și le-a inclus În mitologia sa literară. În nuvela fantastică Pe strada Mântuleasa (scrisă În 1955), Oana „nu este făptură de-a lui Dumnezeu”, ci o „fată de jidovi”, „sămânță de uriaș”, o „namilă de femeie
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ioan cel Nou. Tot cam atunci, din porunca aceluiași domnitor, monahul Grigore Țamblac, „prezbiterul marii biserici a Moldovlahiei”, redacta În limba slavonă Mucenicia Sfântului Ioan cel Nou. Iată-i pe scurt legenda : din cauza uneltirilor unui căpitan de corabie - catolic („de eres latin”) și probabil genovez („frânc”) -, negustorul creștin-ortodox Ioan din Trapezunt intră În conflict religios cu mai- marele Cetății Albe (vreun urmaș al hanului tătar Nogai, ucis În 1299). Acesta Îl provoacă la o dispută teologică publică, cerându-i lui Ioan
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
istorie, atunci ar fi știut că acuzația de omor ritual fusese folosită pentru prima dată În istorie de către romani Împotriva creștinilor” <endnote id="(43, p. 54)"/>. Acest gen de istorii - extrem de impresionante pentru creștini - au devenit În cele din urmă eresuri folclorice. Memoria colectivă a păstrat neschimbate, până În zilele noastre, nu doar motivația rituală a infanticidului, dar și unele „detalii tehnice” (butoiul cu cuie, de exemplu) <endnote id="(vezi nota 313)"/>. „De sărbătorile jidovești - sună o credință populară tot din nordul
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
templele cu sânge străin” (Ovidiu, Metamorfoze, IX). Tot aici ar trebui rememorat și ritualul de decapitare a străinilor la sfârșitul secerișului, practicat de legendarul Lityerses, În Frigia. Simulacre ale acestui din urmă ritual au supraviețuit În Europa, ca practici și eresuri populare, până În pragul secolului XX <endnote id="(90, III, pp. 274 ș.u.)"/>. Desigur, practici de xenocid au putut să supraviețuiască anume În societățile cu mentalitate arhaică și tradițională, În unele enclave etnoculturale izolate. Mihail Șolohov, de pildă, Își Începe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
36, p. 151)"/>. S-ar putea să existe o legătură Între descântecele prezentate mai sus și credința populară conform căreia, dacă nu plouă de „sărbătorile jidovești”, câte un evreu din fiecare târg „trebuie să crape” <endnote id="(36, p. 113)"/>. Eresuri similare se regăsesc În Bucovina și În Moldova : „Se crede că, [atunci] când intră jidovii În Sărbătoarea cuștilor, va ploua” sau „Când plouă, din fiecare sinagogă trebuie să moară un individ [evreu]” <endnote id="(137, p. 274)"/>. Evident, este vorba
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Învrăjbitor al lumii, București, 1914, pp. 39 ș.u. 55. Petru Rezuș, Dochița Împărătița, Editura Minerva, București, 1972, pp. 172-180, și I.-A. Candrea, „Preminte Solomon”, În Cercetări folklorice, vol. I, București, 1947, pp. 91-106. 56. Adrian Fochi, Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, Editura Minerva, București, 1976. 57. N. Densușianu, Dacia preistorică, Editura Meridiane, București, 1986, pp. 133-140. 58. Romulus Vulcănescu, Mitologie română, Editura Academiei, București, 1985, p. 427. 59
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
călușarilor cu zurgălăi. Monologul domină. Fata cuprinsă de întîile semne ale iubirii începe o jelanie în care implică, într-un cânt erotic universal, roata morii, plopii, lumea toată; părinții unui flăcău mort nelumit produc un bocet sistematizat, în care intră eresuri și explicații fantastice, într-un limbaj naiv, misterios. Câteodată criza erotică e încadrată într-un tablou de tehnică mai savantă, ca această seară eliadescă, apăsătoare ca o molimă, din Dragoste învrăjbită, și suava acalmie florală ce-i urmează: Se pornise
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
la fiecare carte a Bibliei. Am introdus, sub prima copertă a Bibliei 50 de foi subțiri pe care am scris mărunt toate textele și explicațiile necesare combaterii dușmanilor credinței. Din anul 1947 am făcut parte din echipele eparhiale pentru combaterea eresurilor și a sectelor. în colective de preoți, sau singur, am vizitat majoritatea parohiilor contaminate de sectari în Bucovina anilor 19471952. Am învățat de la Părintele Dr. Ștefan Slevoacă, de la părintele Prof. Dr.Vladimir Prelipceanu, de la părintele diacon Prof. Dr. Orest Bucevschi
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
bolnav cu adevărat de sifilis: pentru că Veronica Micle îl vizitează și pe acesta, Hanrieta crede nici mai mult nici mai puțin decât că și el i-a fost amant și că i-a dat, ca și lui Eminescu, sifilisul. Aceste „eresuri” sunt greu de urmărit. Un timp le-am răspuns cu „argumentul Caragiale”: conu Iancu, un alt presupus amant al Veronicăi, n-a luat așa boală. Citind, însă, cu atenție corespondența Veronicăi Micle din pachetul editat la anul 2000 de d
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
aprilie poetul îl ascultase la București. Nu este nedreaptă istoria literară când trece sub tăcere asemenea fapte emoționante? ( Iar critica lui Eduard Gruber la Ion Creangă este, pare-se, cea mai vie, cea mai proaspătă și percutantă din epocă...) Ghicitori, eresuri... De altfel, Gruber era sufletul acestui cerc literar, îi organiza pe tineri, le cerea materiale și le pregătea pentru o revistă, „Albumul literar”, care stătea mereu să apară dar nu va apare, de fapt, niciodată, le dădea coeziune de grup
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în haine scumpe orientale.” După un somn odihnitor, în chilia ei, a așternut pe hârtie poezia „Tot e vis...” care va merge la „Fântâna Blandusiei”. După cum vedem, preocupările insistente ale lui Eduard Gruber pentru paranormal, psihologie experimentală, se întâlnesc cu eresurile halucinogene ale Veronicăi Micle despre care, este locul să amintim aici, se spune că s-ar fi sinucis dar se mențin și aceste coincidențe: „Veronica moare în ziua de 4 august 1889, adică în aceeași lună în care murise Ștefan
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
cincizeci de ani, vicleimul ca și steaua erau încă la multă favoare. Tradiția spunea că oricărei case care va primi vicleimul îi va merge bine, că oricărei case care respinge steaua îi va merge rău. Se-nțelege că acestea erau eresuri bine întreținute de cei interesați, dar care aveau credincioși în oamenii de pe vremuri. Cu încetul, tradiția a pierdut înrâurirea și lucrul a degenerat. Când vicleimul era încă pur, oamenii vicleimului mare intrau în case, depuneau cutia care figura orașul Betleem
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1964; Bibliografia generală a etnografiei și folclorului românesc, I-II, București, 1968-2002 (în colaborare); G. Coșbuc și creația populară, București, 1971; Recherches comparées de folklore sud-est européen, București, 1972; Coordonate sud-est europene ale baladei populare românești, București, 1975; Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarele lui Nicolae Densușianu, București, 1976; Estetica oralității, București, 1980; Femeia lui Putiphar (K 2111). Cercetare comparată de folclor și literatură, București, 1982; Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Cântecul
FOCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
păstrându-le în putere și pentru epocile de decădere când școala, cartea și gazeta scad spontaneitatea și ofilesc memoria poetului anonim. Astfel putem avea viu în literatura noastră cultă sufletul strămoșilor noștri din veac. MIHAIL SADOVEANU În Creangă trăiesc credințele, eresurile, datinile, obiceiurile, limba, poezia, morala, filosofia poporului, cum s-au format în mii de ani de adaptare la împrejurările pământului dacic, dedesubtul fluctuațiunilor de la suprafața vieții naționale. Creangă este un reprezentant perfect al sufletului moldovenesc între români; al sufletului țărănesc
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
mentalităților embrionare sugerează aparența înțepenirii, de unde proximitatea mitului; o lume în care misterul poate fi sondat numai de către deținătorii cheilor regresive. Mocanul „cu cercuri”, căruia diavolul „i-a schimbat copilul”, descinde parcă din basmele cu iele; conștiința mocanului, invadată de eresuri și tabuuri, raportează orice fapt la o convenție, la un cod ezoteric. Omul știa, așadar, că pornit de acasă noaptea, când i se întâmplă nenorocirea nu trebuie să se uite înapoi, că diavolul „ se face umbră de copac și dacă
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
obiectele, toate punctează sincretic deznodământul. Înregistrarea graduală de elemente concrete, în manieră cinematografică, ține loc de orice comentariu. În Zborul la cuib - alt răposat; lângă mormântul pregătit pentru el „șed groparii și mâncă pită și slănină”, într-o totală nepăsare. Eresurile, ca la Gala Galaction și V. Voiculescu, trimit în insolit și magic; nici vorbă de „cerul care zboară”; aici forfotesc spirite maligne, făpturi subpământene. Peste morminte părăsite, vechi, scufundate, „stă și duhănește dracul”, iar vara, pe furtună, lovește trăsnetul. Compozițiile
DAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286674_a_288003]
-
Manole Neagoe, București, 1986; Istoria militară a poporului român, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2002. Culegeri: Vechi cântece și tradiții populare românești. Texte poetice din răspunsurile la „chestionarul istoric” (1893-1897), îngr. și introd. I. Oprișan, București, 1975; Datini și eresuri populare de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Răspunsurile la chestionarul lui Nicolae Densușianu, îngr. și introd. Adrian Fochi, București, 1976. Repere bibliografice: Encicl. rom., II, 130-131; C. I. Istrati, Nic. Densușianu. Viața și opera sa, București, 1912; Alex. Lepădatu, Activitatea
DENSUSIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286733_a_288062]
-
tinde spre hieratic sau dă contur terifiantului și patologicului. Cea dintâi nuvelă a sa, Sultănica (1885), drama unei fete de la țară, mistuită de dragoste și amărăciune, dar și Bunicul, Bunica evidențiază una dintre paradigme: univers patriarhal, lume pură, mirifică, cu eresuri și mistere, legi și soroace, în care intervin uneori drame, întâmplări de spaimă. Naturismul voluptuos duce spre pitorescul și armonia liniilor din pânzele lui N. Grigorescu, iar filonul liric, când nu anticipă sentimentalismul sămănătorist, trimite la arta lui M. Sadoveanu
DELAVRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286716_a_288045]
-
lumii (1982). Vipia care pârjolește totul îi secătuiește de puteri pe locuitorii unui sat din Moldova (unul, printre multe altele) și, torturați de foame, ei se sting pe picioare sau se descurcă fiecare cum poate. Un misticism degradat reactivează arhaic eresuri, descântecele caută să îmbuneze natura ostilă, zvonuri anapoda sunt propagate, din gură în gură, de inși prepuielnici, clevetitori, arțăgoși. O geantă burdușită cu milioane, aruncată dintr-un tren, generează, ca într-un blestem, un șir de nenorociri (atentate, crime), dar
DONOSE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286832_a_288161]
-
1990; Lipsa, București, 1997; Lovitura fără atingere, București, 1999; Sub cer torențial, București, 1999; Invulnerabilul, București, 2000. Repere bibliografice: Simion Bărbulescu, Aurelian Chivu, „Oglinda cu lebede”, IL, 1969, 8; Simion Bărbulescu, „Saturnala”, CL, 1970, 7; Ioana Crețulescu, Imaginea țării de eres, LCF, 1977, 42; M.D. Lesovici, „Cina”, CRC, 1977, 45; Popa, Dicț. lit. (1977), 147; Mirela Roznoveanu, Lirismul sălbatic, LCF, 1979, 7; Popa, Ist. lit., II, 641. S.I.
CHIVU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286219_a_287548]
-
organizatoare. Această imagine se coagulează treptat, prin deturnări periodice ale povestirii dinspre real către straniu și ezoteric. Trebuie spus însă că din această nouă perspectivă alte personaje apar în prim-plan, reprezentative în ordine realistă. Îndeosebi Logofeteasa, stăpână a tuturor eresurilor, devine o omniprezență ce supraveghează principalele evenimente ale comunității: naștere, moarte, nuntă etc. Chemată să asiste la o naștere dificilă, ea salvează copilul, dar nu poate salva mama, prilej pentru autor să comenteze: „Pentru îndrăzneala de cuget a mamei lui
CIOBANU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286236_a_287565]
-
pentru care omul istoric cu legăturile lui diverse, izvorâte prin de prin deri și tradiții seculare, cu viciile, pasiunile lui, rezultat al constituției fiziologice și al eredității lui tot atât ca și al stării sociale în care trăiește cu credințele, eresurile sale, omul de carne și oase, întrun cuvânt, dispare pentru a lăsa locul unei ființe abstracte, product al visurilor generoase și umanitare, dar care nu viețuiește decât în creerii celor care lau născocit. Pe acest om abstract, autorii lui îl
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
tú); Parta (él); Partamos (nosotros); Partid (vosotros); Partan (ellos) Conjugarea verbului ”invitar” la diateza pasivă (Conjugación del verbo comer en la voz pasivă) Infinitiv: ser invitado Gerund: siendo invitado Infinitiv: haber sido invitado Gerund: habiendo sido invitado Prezent: Soy invitado, Eres invitado, Es invitado, Somos invitados, Sois invitados, Son invitados Preterit perfect compus: He sido invitado, Hâș sido invitado, Ha sido invitado, Hemos sido invitados, Habéis sido invitados, Han sido invitados Preterit imperfect: Era invitado, Eras invitado, Era invitado, Éramos invitados
Gramatica limbii spaniole () [Corola-website/Science/301536_a_302865]