437 matches
-
face așa ceva și să rămână în viață. Nu se născuse încă. — Domnule sergent! Domnul locotenent la aparat. Alergă într-acolo. — Domnul locotenent Razman? — Da, sergent. L-ați prins pe targuí? — încă nu, domnule locotenent. Dar am impresia că traversează marele erg de la sud de Tidiken... Dacă-i trimiteți pe oamenii dumneavoastră, ar putea să-i taie calea înainte de-a pătrunde în munții Sidi-el-Madia... Se lăsă tăcerea. într-un târziu, vocea locotenentului se auzi, plină de îndoială. — Dar asta e la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
îi spuse. în zori plecăm spre sud. Nouă oameni cu trei vehicule sub comanda mea, iar dumneata preiei comanda aici. Pregătește totul, te rog. — Pentru câte zile? — Cinci... Maximum o săptămână. Sergentul Malik bănuiește că targuí-ul ar putea să traverseze erg-ul spre Sidi-el-Madia - văzu expresia celuilalt, care se strâmbase. Nici mie nu-mi face plăcere, dar se presupune că e datoria noastră. Sergentul Ajamuk își cunoștea perfect obligațiile, dar îl cunoștea și pe locotenentul Razman și știa că-și poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
un deșteptător ar fi sunat lângă el. După câteva minute, în picioare, în echilibru pe cămilă, scrută deșertul pe care îl lăsase în urmă. Nu zări nici o trâmbă de praf înălțându-se în aer, dar știa că pietrișul greu din erg nu se ridică atunci când vehiculele sunt obligate să înainteze foarte încet din cauza nenumăratelor stânci. Așteptă răbdător și această răbdare dădu roade: un obiect metalic reflectă, foarte departe, o rază de soare. Calculă distanța: aveau nevoie de cel puțin șase ore
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
din urmă, trebuia să acționeze. Mintea lui părea să iasă la suprafață dintr-o ciudată somnolență în care se străduise să se scufunde în mod conștient, cu speranța că va deveni o ființă neanimată: o plantă lăptoasă, o piatră din erg, un grăunte de sare printre milioanele de grăunți din sebhka, învingând astfel nevoia de a bea, de a transpira și chiar de a urina. Se simțea de parcă porii pielii i s-ar fi închis, vezica n-ar mai fi comunicat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
să-și mai facă de-acum griji, căci oricum avea destule - dacă pune sau nu piciorul pe un cuib de scorpioni. La vreo trei sute de metri în stânga lui găsi locul potrivit pentru urcuș și, când își iți capul spre imensitatea erg-ului și o ușoară adiere de vânt îi atinse fața, se prăbuși pe nisip, epuizat, binecuvântându-l pe Creator că-i îngăduise să scape din capcana de sare, deși avusese un moment în care fusese pe punctul să-și piardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și oamenii lor erau foarte departe și că nu trebuia să-și facă griji în privința lor. Prada sa se afla acolo, în fața lui, și acolo avea să rămână până când, la lăsarea serii, țânțarii o vor împinge din nou spre interiorul erg-ului. Zâmbi, încercând să-și imagineze ce mutre ar face dacă ar putea ști că-i avea în bătaia puștii, și că la acea oră a zilei putea foarte bine să se târască asemenea unei reptile din stâncă în stâncă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
miște un pic trupul și să așeze mai bine una din pietre, ca să-l apere de soare. Căldura creștea, dar stratul de nisip îl izola și sufla o ușoară briză ce făcea aerul respirabil, fără zăduful insuportabil din interiorul salinei. Erg-ul făcea parte din lumea lui și petrecuse nenumărate zile îngropat așa, așteptând o turmă de gazele. Le lăsa să se apropie încet, rumegând lujerii din grara, până când aproape că putea să le scuipe în bot și, în momentul exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
bandulieră, convins că împuțitul de „Fiu al Vântului“ o ștersese. Când o făcuse sau unde se găsea în acel moment nu putea ști, și se întreba cum s-o fi descurcat ca să scape, pe jos și fără apă, din imensul erg, când puțul cel mai apropiat se afla la peste o sută de kilometri, la poalele munților Sidi-el-Madia. „într-o bună zi o să-i apară cadavrul mistuit de soare, dacă între timp nu l-au găsit hienele și șacalii“, își zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
au găsit hienele și șacalii“, își zise, dar, în fond, nu era convins, pentru că acel om îi mărturisise că fusese de două ori pe „pământurile pustii“ și era sigur că nu-l mințise. Pentru targuí, o sută de kilometri de erg nu erau, probabil, un obstacol de netrecut, dar nu știa că, dacă nu-l găsea în salină, el, Malik, o să se ducă să-l aștepte la puț. Pentru sergentul major, vânătoarea aceea se transformase într-o chestiune personală, în care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
cu un gest: — Ai dreptate, recunoscu. Am pierdut. Când s-o lumina, te duc la Sidi-el-Madia. Nu când s-o lumina. Acum! — Acum? se miră. Noaptea? — în curând răsare luna. — Ești nebun! exclamă. Și ziua e greu să mergi prin erg... Pietrele taie cauciucurile și rup axele. Pe întuneric n-o să înaintăm nici un kilometru. Targuí-ul nu răspunse imediat. întinsese mâna și luase gamela celui de-al doilea soldat și, așezat pe jos, cu picioarele încrucișate și arma sprijinită de genunchi, înghițea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
avantaj imens, dar dacă mai așteptase o zi, ca să le câștige încrederea și să-i facă să-și slăbească supravegherea, nu ajunsese prea departe și, poate, mai avea timp să-i taie calea. Nu credea că îl putea ajunge în erg, fiindcă, fără cămilă, se putea îngropa în nisip de cum ar fi zărit un vehicul în depărtare, dar apa aproape digerată din stomacul cămilei nu avea cum să mai reziste încă o zi fără să se strice de tot și fugarul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pană de cauciuc și, după două ore, motorul începu să-i lase, dădu câteva rateuri și se opri de tot la vreo cinci kilometri de locul unde se ridica, parcă tăiată cu târnăcopul, înalta stâncă în care se sfârșea marele erg Tidiken. Până aici ne-a fost! zise Razman, în timp ce studia cu atenție peretele neted, negru și lucitor, ce se asemăna cu zidul unui castel de ciclopi. Chiar ai de gând să te cațeri pe-aici? Gacel încuviință în tăcere, sări
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
-l urmeze din locul unde se găsea până la un fort îndepărtat. în primul rând, avea nevoie de cămile, o mare cantitate de provizii și gerbe pe care să le umple cu cât mai multă apă, pentru că știa că în împrejurimile erg-ului Tikdabra nu sunt puțuri, iar mai la sud începe „marele pământ pustiu“ ale cărui hotare nimeni nu le cunoștea cu precizie. Umblă toată noaptea, cu acel pas al său rapid și elastic, un pas ce ar fi epuizat pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
pe care o cârmuise ani de zile și trăise chiar în mijlocul deșertului, nu-și putuse imagina niciodată, nici în cele mai rele vise, că pe pământ există o asemenea mare de dune, o întindere de nisip așa de uriașă, un erg al cărui capăt nu se vedea nici dacă te cățărai pe cea mai înaltă dintre acele ghourde. Nisip și vânt era tot ce exista acolo, în împrejurimile „marelui pământ pustiu“, și se întreba cum putea targuí-ul să-l asigure că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
un om calm, ermetic și distant, ce părea că se află deasupra posibilelor probleme și primejdii, dar care acum, când vorbea de „pământul pustiu“, o făcea cu un respect ce nu putea să nu-l alarmeze. Pentru orice ființă umană, erg-ul pe care îl traversau ar fi însemnat sfârșitul tuturor drumurilor, începutul tuturor nebuniilor și moartea fără nici o speranță. Pentru targuí nu fusese decât etapa „comodă“ a unei călătorii ce, în curând, avea să devină cu adevărat dificilă. Abdul-el-Kebir se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
moale, vântul șterge urmele în mai puțin de un ceas. Făcu o pauză, în timpul căreia ceilalți îl observară, așteptând. — Tuaregii călătoresc noaptea și se opresc la răsăritul soarelui. Dumneavoastră nu decolați niciodată înainte de opt dimineața, ceea ce înseamnă că ajungeți la erg în jurul amiezii... în aceste patru ore, nu rămâne nimic din urmele lăsate de o cămilă pe nisip. — Dar ei? Patru cămile și doi bărbați... Unde se ascund? — Haide, domnule căpitan! exclamă, deschizând brațele. Dumneavoastră survolați în fiecare zi dunele astea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
benzină? N-o să-i găsim, insistă. N-o să-i găsim niciodată! Locotenentul Razman negă cu un gest, liniștindu-i, și se apropie de o hartă mare a regiunii fixată pe peretele hangarului. — Nu, spuse. Nu vreau să vă întoarceți în erg, ci să mă duceți la adevăratul „pământ pustiu“. Dacă socotelile mele sunt exacte, au ajuns deja în pustiu. Am putea ateriza acolo? Cei doi bărbați se priviră; era clar că nu le surâdea deloc propunerea. Aveți idee ce temperatură e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
egală cu cubul razei); µ = moment de dipol permanent; N = numărul lui Avogadro, reprezentând numărul de particule conținut de 1 mol de substanță; N = 6,023·1023 particule (ioni, atomi, molecule, etc.); k = constanta lui Boltzman; k = 1,38·10-16 erg/grad T = temperatura absolută (°K); În relația (41) se notează cu: a = polarizarea de deplasare Acest termen ce reprezintă polarizarea de deplasare (Pd) este independent de temperatură; pe de altă parte deoarece, α = r3, polarizarea de deplasare (Pd) reprezintă volumul
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
criteriu de cuantificare cantitativă prin stabilirea energiei cutremurelor. Aprecierea magnitudinii se face pe scara Richter, ce este o scară logaritmică cu valori cuprinse Între 0,3 - 9 grade Richter. Spectrul de energie al seismelor cunoscute este foarte larg, exprimat În ergi. • Intensitatea unui cutremur este un criteriu de apreciere după efectele produse asupra clădirilor, asupra părții superficiale ale crustei terestre și după starea psihică a oamenilor. Scara de cuantificare a intensității cutremurelor are 12 trepte și poartă inițialele MCS după numele
Prelegeri academice by Prof. dr. LEONARD OLARU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92353]
-
explicație sintactică a partiției morfologice....................................... 67 2.7. Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Există verbe inacuzative în limbile ergative?........................................ 68 3. Probleme pentru teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
teoria Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Cazului....................................................................... 68 3.1. Probleme și soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz structural.................................................................... 77 4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz structural.................................................................... 77 4. Subiect și obiect.............................................................................................. 79 4.1. Se poate formula o definiție universală a subiectului?.. ........................ 79 4.1.1. În
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]