KorAP: Find »[drukola/base=eric & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...112 >

2,784 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187

lângă litera care o codifica, așa ca pe o tastatură QWERTY standard, după cum urmează: Figura ??? Aici, litera codificată este F, așa că litera corect decodificată trebuie să fie E, R, T, D, G, C, V sau B. După cum a scris primul Eric Sanderson, nu părea să existe vreun tipar care să prezică exact care dintre cele opt litere posibile este cea corectă, iar asta făcea ca procesul de decodificare să fie foarte încet și anevoios. Adică tu crezi că există un sistem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
aduci o haină și dictafoanele alea; s-ar putea să ne prindă bine. Cu părul încă ud de la duș și îmbrăcat în pantaloni de camuflaj, o jachetă groasă, cu guler înalt și încălțat în bocanci, toate luate din camera Primului Eric Sanderson, cu caietele conținând Fragmentul becului și toate celelalte descoperiri ale mele în rucsacul din spate, cu paharul cu hârtie într-o mână și o pungă plină de dictafoane în cealaltă, l-am urmat pe Fidorous prin coridoarele mărginite de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
la savant răzbunător la călugăr gânditor la puști emoționat pe-un spalier de cățărare. Oare câți alți Trey Fidorous se mai ascundeau sub tot părul ăla? Gândul mă îngrijoră mai mult decât voiam să recunosc. După pregătirea oferită de Primul Eric, devenisem destul de priceput la intuirea oamenilor, însă rămânea faptul că pe omul acesta nu-l puteam încadra în nici un tip. — Bun, da, zise Fidorous, zâmbindu-mi de jos. Acum, ce-i în punga de plastic? — Dictafoanele mele. — Excelent. Cred că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
înotătoare gonflabile roz pe brațe aștepta răbdătoare. I-am mulțumit și am luat hârtia. Amândoi copiii se uitară la mine un moment, apoi o luară la fugă, fata rămânând puțin în urmă și strigând ceva în germană. Am despăturit biletul: Eric, Ce rost are să mă duc până acolo după tine dacă tu oricum o să vii aici fără mine? Prefăcutule. Clio xx Ceva se schimbă. Persoana mea fizică dispăru. Noua mea persoană acorporală se ridică în aerul uscat și prăfos, uitându-se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
nu fac nimic. Doctorul se întoarse spre Scout și i-am văzut gura formând cuvintele: „Computerele. Repede.“ Ea se uită la el, la mine, după care alergă spre cel mai apropiat dintre PC-urile albe și începu procedura de deschidere. — Eric Sanderson Doi, strigă Fidorous, încercând să-și stăpânească vocea. Trebuie să vii aici. Vino aici imediat. Murmurul deveni un zgomot, un huruit tot mai distinct de voci împletindu-se, topindu-se și curgând împreună din cele două amplificatoare - apă apă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
împletindu-se, topindu-se și curgând împreună din cele două amplificatoare - apă apă apă apă apă apă - tot mai tare și mai tare și mai tare. — Iisuse, zise Scout și riscă o privire spre difuzoare și apoi spre mine. Iisuse, Eric, vino. Alergând spre Orpheus, am acoperit paharul cu palma. N-am reușit să ajung. Părțile din față ale amplificatoarelor explodară și tone întregi de apă se revărsară cu presiune puternică în pivniță. PATRU Lumea leagă cele vizibile de lucrul invizibil

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
expuse, atârnând deasupra abisurilor întunecate și o groază rece îmi strânse stomacul. Un val mă lovi, în gura deschisă îmi intră apă rece, sărată, sălcie, și-am dat din picioare și am tușit și am tușit. Un strigăt în spatele meu: — Eric. M-am întors pe loc, dând din mâini. O barcă tresălta pe valuri, o barcă de pescuit măricică, puțin cam bătută de vremi. Pe punte stăteau două siluete, una cu păr cărunt și fluturând din mână, cealaltă mai scundă și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
recifuri de corali mișunând de pești feluriți și alte animale conceptuale? M-am întrebat dacă războaiele, invențiile revoluționare sau asasinările nășteau furtuni aici. Oare marea tresărea vreodată? Devenea oare nemișcată ca un iaz în toiul unei ierni albe și sumbre? — Eric, zise doctorul, am ceva pentru tine. M-am întors și l-am văzut mânuind o suliță lungă de lemn, echilibrând-o sus deasupra umărului, încercându-i greutatea înainte și înapoi ca un aruncător de lance care se încălzește. Fără să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
capăt era legat un cablu făcut colac pe punte și conectat la laptopul lui Nimeni. Lemnul părea vechi, lustruit într-un negru neted, străvechi. Ceva se lumină. — E pensula. — Corect. Acum ascultă cu atenție, pentru că asta va fi datoria ta, Eric Sanderson. Când vom ajunge lângă ludovician, trebuie să-l străpungi cu asta. Atunci rechinul va fi conectat prin intermediul acestei sulițe și-a cablului la laptopul lui Nimeni, iar laptopul e conectat prin intermediul antenei la Ward. — Materie și antimaterie, am spus

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
părea rău că o sacrificam după toate prin câte trecuserăm împreună. Eu stăteam cu picioarele încrucișate sub mine pe punte, lângă imprimantă, urmărind-o cum pufăie și se tânguiește și scuipă mecanic paginile poveștii mele - podeaua dormitorului, doctorul Randle, Primul Eric Sanderson, călătoria mea, hotelul Willows, Clio Aames, domnul Nimeni, jeepul galben, ne-spațiul, Mark Richardson, fișetul roșu, bolta din Pagini Aurii, Fidorous și samuraii și paharul cu cuvinte, Scout, multe despre Scout - pagini de hârtie luminoasă căzând peste pupa, în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
peste pupa și m-am uitat în jos - doar albastrul oceanului și două pagini albe, îmbibate de apă. — Și unde e acum? am zis, uitându-mă mai departe în jos. E tot aici? Nu știu, răspunse Fidorous. Poate. — Poate? — Probabil. Eric, o să-mi trebuiască alt fir și altă momeală. Vreau să... Bum. Toată puntea se cutremură, iar eu am fost aruncat în față, lovindu-mă cu genunchiul de spatele imprimantei. O durere sfâșietoare și greutatea mea desprinse aparatul din strânsoare, aruncându

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
A venit drept spre noi. Am șchiopătat, am ocolit cabina și-am ajuns pe puntea din față. Fidorous stătea la capătul trambulinei cu balustradă care se întindea deasupra apei, la proră. Ținea ceva în mână, un fel ciudat de armă. — Eric Sanderson, strigă văzându-mă. Haide. E-n viață și e un monstru. — Știu, am izbutit, am spus în stare de șoc și slăbit. Știu că e. — Vino aici, vino aici. Acum al nostru e. Scout, cum te descurci? — Aproape am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
scoase șapca de pe cap și-o aruncă pe punte. — Ai văzut? Ți-am legat rechinul de-un butoi. Rumen la față și plin de adrenalină, bătrânul flutură harponul spre mine ca dovadă. — Tekisui și Susumu. E ca-n vechile povești, Eric, exact ca-n vechile povești. Am urmărit butoiul gol cum saltă, țopăie și împroașcă repede apă, îndepărtându-se pe valuri, apoi m-am lăsat să alunec încet și dureros pe scândurile de lemn ale peretelui cabinei în jos. 31 Sentimente

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
descurc... Am tăcut, arătând peste umărul doctorului, în largul mării. El se întoarse chiar la timp să vadă butoiul afundându-se sub apă și dispărând. — Ei, asta-i. Rămase tăcut un moment, uitându-se la oceanul gol. — Scout, oprește motorul. Eric, pârghia de colo. Aruncă ancora. — Unde s-a dus? strigă Scout de pe puntea superioară. — S-a scufundat, am spus. — Poate face asta? — După cum se vede, zise Fidorous, coborând înapoi pe punte. Dar nu pentru mult timp. Butoiul ăla o să-l

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
apoi din nou la Scout, ca și când nu i-ar fi venit să creadă ce-i auzeau urechile. — De câte ori? Nu. Orpheus e construit pe-o buclă conceptuală de trei ori mai puternică decât cea care l-a ținut în siguranță pe Eric în tot timpul ăsta. Noi o să stăm aici, el o să stea acolo, iar când butoiul ăla o să-l tragă la suprafață, noi o să terminăm treaba. Ludovicianul și Mycroft Ward or să dispară pentru totdeauna și noi o să ne ducem acasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
griji în privința asta. Am aparate care declanșează alarma imediat ce butoiul iese la suprafață. Odată ieșit, îl putem depista. — Rechinul stă sub apă de mult timp. — E un exemplar puternic, dar nu poate sta la fund o veșnicie. Nu te îngrijora, Eric, încă suntem în avantaj. Mă bucur că voi doi v-ați clarificat lucrurile. — Mda. M-am trezit că mă uit la nodurile din podeaua de lemn. — Mersi de pătură. — Păi, mi se părea că v-ar prinde bine. Am simțit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
atent la ea. Da, ai fi văzut-o. Apoi două rotițe zimțate din capul meu se îmbinară și creierul meu identifică sentimentul ciudat. Era cel de familiaritate. Mai văzusem insula aceea înainte. Dar cum era posibil? Eu nu eram Primul Eric Sanderson cel excursionist, vizitatorul de insule. Eu nici măcar nu plecasem vreodată din țară. Nu văzusem niciodată nici o insulă decât, poate, la televizor, și de ce să-mi amintesc așa ceva? Apoi, de undeva, expresia aceea din nou - imaginea devine reflecția, iar reflecția

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
e chiar aici? Poate că nu este, zise Scout. Poate a scăpat de butoi. Fidorous încercă să pară calm. — Butoiul ăla nu plutește acolo pentru că ludovicianul e isteț, ci pentru că rechinul e prost. Scout, poți să ne duci mai aproape? Eric, e timpul să-ți pregătești sulița aia. — Și, zise Scout, fără a se mișca, ne înclinăm. — Uimitor. Doctorul se uită peste ape, strângând balustrada cu mâinile albite la încheieturi. — Sunteți amândoi hotărâți să găsiți nod în papură, nu? E chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
la încheieturi. — Sunteți amândoi hotărâți să găsiți nod în papură, nu? E chiar așa greu de crezut că eu aș putea să știu exact ceea ce fac și ce se întâmplă cât timp suntem în larg? Cum i-am spus lui Eric acum mai puțin de jumătate de oră, asta-i o idee veche și, prin urmare, are nevoie de întreținere, după cum m-am și așteptat. Oricât de puțin pare să vă intereseze, vă pot garanta amândurora că Orpheus e impenetrabilă. Așa că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
să-l trag în spate de la marginea navei. — Aia a fost..., am zis. Iisuse, se prefăcea mort? Fidorous se desprinse din brațele mele și se întoarse să vadă butoiul gonind pe marea liniștită. — Scout, coboară și mai leagă un harpon. Eric, tu va trebui să cârmești. Repede, haideți amândoi, mișcarea, mișcarea, mișcarea. O să prindem rechinul isteț al lui Eric. Am alergat pe scări spre puntea superioară în vreme ce Scout gonea pe scări în jos. — În față, zise ea, mimând o manetă trasă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
se desprinse din brațele mele și se întoarse să vadă butoiul gonind pe marea liniștită. — Scout, coboară și mai leagă un harpon. Eric, tu va trebui să cârmești. Repede, haideți amândoi, mișcarea, mișcarea, mișcarea. O să prindem rechinul isteț al lui Eric. Am alergat pe scări spre puntea superioară în vreme ce Scout gonea pe scări în jos. — În față, zise ea, mimând o manetă trasă în jos, și dintr-o parte în cealaltă, imită mișcările unei cârme cu cealaltă mână. Ai priceput? — Priceput

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
și mai tare maneta și motorul scoase un sunet ca un animal mare cuprins de spaimă. Înaintea butoiului, la suprafață ieși altceva, un triunghi întunecat de înotătoare și-n spatele lui o alta, mai subțire, coada ludovicianului. — Iese la suprafață. Eric, iese la suprafață. Ne trebuie viteză mai mare. Haide. — Dar nu pot... motorul. Nu vreau să... — N-o să aibă nimic, haide, o să-i mai atașăm un butoi și-o să vedem dacă mai poate fugi atunci. Am mai împins puțin maneta

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
asupra motorului, încetinindu-ne înaintarea. — Nu, strigă doctorul spre mine. Ține-te după el, o să legăm de el toate trei butoaiele ca să fim siguri. — Trey, țipă Scout de data asta. Ne duce în larg. Dacă... — Aproape că l-am prins. Eric, nu-l scăpa din ochi. Scout, mai leagă un butoi și-o să... Am împins din nou maneta. Țevile de eșapament continuară să scoată fum negru, noi ne-am urnit mai repede, apoi huruitul motorului se frânse cu un țipăt de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
am pus-o acolo. M-am întors, străduindu-mă să desfac pachețelul. — E Naxos, e-o poză cu Naxos. Scout mă privi cu băgare de seamă. — Insula grecească? zise Fidorous. Am aprobat din cap. Cea mai bună, cea pe care Eric și Clio și-au petrecut mare parte din timp înainte, înainte de ce s-a întâmplat. Aia de-afară e Naxos, sau, cel puțin, arată exact ca ea. Cum e posibil? Ce înseamnă, doctore? Nu știu. Dă-mi notițele lui Eric

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
Eric și Clio și-au petrecut mare parte din timp înainte, înainte de ce s-a întâmplat. Aia de-afară e Naxos, sau, cel puțin, arată exact ca ea. Cum e posibil? Ce înseamnă, doctore? Nu știu. Dă-mi notițele lui Eric, alea pe care le-ai găsit în dormitor. I-am dat punga cu fragmente. Îmi tremurau mâinile și nu reușeam să dezlipesc banda adezivă și să desfac vederea din folia de plastic impermeabilă, așa că am îndesat pachețelul în buzunarul de la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]