502 matches
-
nazo-labial. Poate cuprinde și regiunile peri-orbitare, fruntea, decolteul și fața dorsală a mâinilor; • leziunile discoide apar la 20 % dintre cazuri, au evoluție cronică și pot precede cu mai mulți ani celelalte manifestări ale LES. Au aspectul unor papule sau plăci eritematoase, cu limite nete și centrul mai ridicat. Evoluează în trei stadii: eritem, hiperkeratoză și atrofie. Au aceeași localizare ca și vespertillo; • alopecia este frecventă (70 %), de obicei dispusă în plăci, mai rar difuză. Poate interesa orice zonă cutanată cu pilozitate
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
pacient. 6.1.7. Criterii de diagnostic și clasificare a LES (American College of Rheumatology, 1982, 1997) 1. erupție malară în aripi de fluture - eritem malar fix, plan sau reliefat, care respectă șanțul nazo-labial; 2. erupție de lupus discoid - placarde eritematoase reliefate, cu scuame keratozice aderente și dopuri cornoase foliculare, cicatrici atrofice ce pot să apară pe leziunile vechi; 3. fotosensibilitate - erupție cutanată secundară expunerii la soare, relevată de anamneză sau observată de medic; 4. ulcerații bucale sau nazofaringiene - de obicei
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
viață. • Manifestări digestive: episoade de diaree, dureri abdominale; • Manifestări neurologice: parestezii și dureri ale extremităților („crize Fabry”), accidente vasculare cerebrale, sindrom vestibular, ataxie, depresie; • Manifestări endocrine: creștere și pubertate întârziate. Diagnosticul diferențial include: artrita cronică juvenilă, sindromul Raynaud, eritromelalgia, lupusul eritematos sistemic, scleroza multiplă, apendicita, nevroza etc. Diagnosticul la bărbați este confirmat prin măsurarea activității α-Gal în plasmă, leucocite sau fibroblaști cutanați, care este scăzută < 15 % față de normal. La femei asimptomatice, se poate măsura concentrația GSL urinare. Diagnosticul prenatal necesită efectuarea
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
paraproteine IgM Antigenul anticelulă endotelială (?) Multimerii factorului von Willebrand LDL-colesterol Anticorpi antireceptori Ach Plasmafereza ca tratament adjuvant Glomerulonefrita rapid progresivă Vasculita sistemică asociată cu anticorpi anticitoplasma neutrofilelor (ANCA) Mielomul multiplu cu interesare renală Boala lanțurilor ușoare cu interesare renală Lupusul eritematos sistemic (mai ales în afectarea cerebrală) Supradozarea diferitelor droguri Intoxicații cu toxine legate de proteine (ierbicide, ciuperci) Factor necunoscut Anticorpi antineutrofilici IgG monoclonale Lanțuri ușoare Anticorpi anti-ADN Digitala etc Amanita phalloides Tabelul II. Metaboliți hidrofobi legați de albumina serică, care
[Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
uman - med. areolă (fr. aréole) - și curtea romană nu este semnificativă numai sub aspectul modelului preconceptual sau al constructului metaforic medical, cât și sub aspectul modalității logice de exprimare a ideii de disocire. Areolă delimitează două spații anatomice diferite: areolă eritematoasă - "care înconjoară un punct inflamat" (DM, 2007: 214) etc. Arie definește în anatomie "o suprafață delimitată morfologic sau funcțional". Este un model conceptual care a dezvoltat numeroase metafore orientaționale ce permit prezența opozițiilor interior-exterior, centru-periferie, sus-jos: arie cardiacă, arie auditivă
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
metafore "orientaționale", pe baza opozițiilor interior- exterior, centru-periferie, sus-jos (arie cardiacă, arie auditivă etc.). Lat. areola, ae (s.f.): În limba latină, areola, ae (s.f.) desemmează o curte mică. În Nomenclatura Anatomică, metafora areola delimitează două spații anatomice diferite morfologic: areolă eritematoasă - suprafață "care înconjoară un punct inflamat" (DM, 2007: 214). Tabel 5. Modelul preconceptual "habitatul": casa romană/ grecească Model preconceptual Metaforă specializată Realizare lingvistică gr. θάλαμος (-ου) ,,pat nupțial, dormitor" thalamus "formațiune anatomică alcătuită din nuclei pereche" fr. thalamus; ro. talamus
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
clostridiale fără formare de CO2. Cel mai important factor ce hotărăște dacă infecția rămâne localizată și necrepitantă sau devine invazivă cu formare de gaz și toxemie, este prezența mușchiului necrozat. În infecțiile fără formare de gaz, plaga este edematoasă și eritematoasă, fără crepitații, cu durere și tensiune locală moderată. Toxicitatea este minimă și mortalitatea de asemenea. În infecțiile cu producere de gaz, acesta devine clinic decelabil prin crepitații, iar paraclinic prin examen radiologic. În infecțiile severe, hemoliza, icterul și insuficiența renală
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Dan Niculescu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1205]
-
etiopatogenică clară se folosește termenul de „factori asociați”. Condițiile patologice în care apare hipertensiunea intracraniană idiopatică sunt numeroase și dificil de sistematizat: tulburări metabolice și endocrine, obezitatea, hipotiroidie, anomalii paratiroidiene, etc., anemii prin carența de Fe; boli de sistem - lupus eritematos; medicamente: acid nalidixic, tetracicline, vitamina A, carbonat de litiu, sindroame familiale etc. Mecanismele patogenice sunt reprezentate de afectarea barierei hemato-encefalice cu hiperproducție de fluid interstițial și edem cerebral extracelular; lichidul cefalo-rahidian este produs normal, există schimburi crescute dinspre fluidul interstițial
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în timpul respirației; este numit și murmur vezicular și poate fi ridicat sau scăzut în diferite boli. ZONA - Dermatoză acută dată de un virus neurotrop identic cu cel al varicelei, caracterizată printr-o erupție, aproape întotdeauna unilaterală, de vezicule pe fond eritematos dispuse pe grupe, pe traiectul unui nerv senzitiv. Erupția poate fi precedată de dureri nevralgice, care persistă mai mult timp după vindecare. Localizări: zona intercostală, zona oftalmică, zona cervicală (Rusu, 1983). ZONĂ (< fr. zone, cf. it., lat. zona, gr. zone
[Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
a acestor episoade afective este relativ scurtă, comparativ cu durata totală a perioadelor delirante (criteriul D). Ideile delirante nu se datorează efectelor fiziologice directe ale unei substanțe (de exemplu, cocaina) sau unei condiții medicale generale (de exemplu, maladia Alzheimer, lupusul eritematos sistemic) (criteriul E). Se menționează că interpretarea datelor și diagnosticul sunt adesea greu de stabilit în raport cu trăirile normale, pentru simplul motiv că mobilul există doar în mintea pacienților, nu în experiența lor de viață. Unii dintre ei, în ciuda bolii, își
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
pacient cu ajutorul recului; examinarea permanentă a tegumentului cu renunțarea la anumite poziții pentru anumite perioade de timp în situația în care apar cele mai mici modificări (pacientul nu va mai fi culcat în decubit dorsal în situația apariției unei zone eritematoase la nivelul sacrului); rezolvarea problemei depășirii greutății corporale, în situația în care obezitatea accentuează creșterea presiunii la nivel tegumentar; obiectele de îmbrăcăminte trebuie adaptate la dimensiunile pacientului, preferându-se cele puțin mai mari ce nu exercită presiune prin elastic sau
ASPECTE METODICO - PRACTICE ALE KINETOTERAPIEI LA DOMICILIU by Adriana Albu () [Corola-publishinghouse/Science/300_a_629]
-
zaharat este asociat afecțiunilor endocrine și în cadrul altor sindroame poliglandulare autoimune, întâlnite cu o frecvență mult mai scăzută, respectiv: - Sindromul insulinorezistenței tip B este determinat de prezența anticorpilor antireceptor insulinic. O treime din pacienți prezintă asociat suferințe autoimune ca lupusul eritematos sistemic, afecțiuni tiroidiene autoimune. Deși valorile glicemiei sunt crescute secundar insulinorezistenței extreme, cetoacidoza nu este caracteristică; pacienții pot prezenta remisii spontane și hipoglicemii severe (secundar efectelor insulin-like ale anticorpilor antireceptor insulinic, efecte demonstrate in vitro). - Sindromul POEMS cuprinde diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Rucsandra Dănciulescu () [Corola-publishinghouse/Science/92223_a_92718]
-
cum ar fi tiroidita Hashimoto (Awata et al., 1998), boala Graves (Buzzetti et al., 1999), boala Addison (Donner et al., 1997, Blomhoff et al., 2004), boala celiacă (Djilali-Saiah et al., 1998), ciroza biliară primitivă (Agarwal et al., 2000) și lupusul eritematos (Ahmed et al., 2001), ceea ce pledează pentru implicarea acestei gene în patogenia bolilor autoimune în general (Kristiansen et al., 2000, Ueda et al., 2003). Toate aceste studii au furnizat dovezi importante privind existența unui locus asociat diabetului pe cromozomul 2q33
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
Onengut-Gumuscu et al., 2004; Ladner et al., 2005). De asemenea, locusul a fost asociat cu mai multe boli cu patogenie autoimună, printre care boala Graves (Velaga et al., 2004), poliartrita reumatoidă (Begovich et al., 2004; Orozco et al., 2005), lupusul eritematos sistemic (Kyogocu et al., 2004; Orozco et al., 2005), precum și cu sindroame de autoimunitate poliglandulară multiplă (APS) (Criswell et al., 2005). În ceea ce privește mecanismul prin care mutațiile genei LYP/PTPN22 intervin în patogenia T1DM (și a bolilor autoimune, în general), acesta
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
adeziune pe suprafața macrofagelor și a celulelor dendritice (Van Etten et al., 2004). Toate aceste acțiuni al vitaminei D pot explica efectul benefic al administrării ei în unele boli cu patogenie autoimună (Nagpal et al., 2005) cum ar fi lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă, scleroza multiplă, boala inflamatorie colonică, encefalomielita alergică și, bineînțeles, diabetul de tip 1 (Mathieu et al., 2002; Mathieu et al., 2005). Este interesant de menționat că există multiple date privind rolul protector al 1,25(OH)2D3
Factori genetici implicaţi în etiopatogenia diabetului zaharat de tip 1 (insulinodependent) by Cristian Guja () [Corola-publishinghouse/Science/91984_a_92479]
-
mușchilor respiratori se poate produce în câteva zile) și miastenia cronică (cu evoluție de aproximativ 15 ani). Apariția anticorpilor anti receptori de acetilcolină, caracteristică patogeniei miasteniei, poate fi legată de alte afecțiuni cu componentă autoimună: tiroidite autoimune, artrită reumatoidă, lupusul eritematos sistemic, tumori timice sau pulmonare. Diminuarea funcției contractile a mușchilor striați nu este doar consecința oboselii, ci se poate datora și distrofiilor, atrofiei musculare, sau chiar anumitor hipertrofii. Atrofia musculară semnifică scăderea dimensiunilor și forței mușchilor. Poate fi cvasifiziologică, manifestându
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
de etiologie autoimună), sistemică, și forma ce evoluează cu spondilartrită, iar artrita juvenilă idiopatica se poate prezenta sub formele: poliarticulară cu factor reumatoid absent, poliarticulară cu factor reumatoid prezent, artrită asociată cu entezită, artrită psoriazică, oligoartrită (persistentă sau extinsă). Lupusul eritematos sistemic, sclerodermia și dermatomiozita sunt boli cu etilogie autoimună în care pe lângă țesutul conjunctiv, respectiv tendoane, ligamente și cartilagii, sunt afectate și pielea, articulațiile, mușchii, plămânii, rinichii. Astfel, 95 % din pacienții cu lupus eritematos sistemic prezintă afectare articulară (sunt inflamate
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
cicatrici. Are efect analgezic și în cazul afecțiunilor abarticulare (mialgii, tendinite, tenosinovite) sau al crampelor musculare. Extractul de Phytolacca americana poate fi folosit pe cale topică și pentru ameliorarea sechelelor după paraliziile extremităților. Reacțiile adverse sunt locale și constau în erupții eritematoase. Revulsin® se prezintă sub formă de soluție hidroalcoolică sau unguent conținând nicotinat de benzil. Acest ester are efecte vasodilatator (acționează asupra musculaturii netede vasculare) și revulsiv (prin stimularea unor reflexe cutiviscerale segmentare), utile pentru amelioarea durerilor reumatice, a mialgiilor (inclusiv
MOTRICITATEA – O ABORDARE FIZIOFARMACOLOGICĂ by BOGDAN-ALEXANDRU HAGIU () [Corola-publishinghouse/Science/1758_a_92281]
-
high sensitivity) Femeile au valori medii ale PCR mai crescute decât bărbații, aceste diferențe fiind mai evidente la pubertate [2]. Nivelurile mai mari sunt fără îndoială responsabile de creșterea prevalenței și incidenței bolilor autoimune la femei (poliartrita reumatoidă și lupusul eritematos sistemic) [3]. Totodată, valorile crescute ale PCR au fost asociate cu prezența sindromului metabolic, a diabetului zaharat și a insuficienței cardiace [4-6]. De asemenea, nivelurile PCR cresc la femeile în postmenopauză care utilizează terapie de substituție hormonală (cel puțin de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
de 3 zile (1-10 zile). Debutul este brusc, cu febră, curbatură, vărsături, disfagie, uneori dureri abdominale, urină hipercromă. Perioada de stare se manifestă prin exantemul și enantemul caracteristice. Enantemul scarlatinos este constituit din angină și ciclul lingual. Angina poate fi eritematoasă “în flacăra”, eritemato-pultacee sau pseudo membranoasă. Ciclul lingual durează 7 zile și parcurge următoarele aspecte: limba inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
inițial saburală, se descuamă progresiv de la vârf la margini, spre baza “V”-ului lingual. Când descuamarea este completă, se descrie ”limba zmeurie”, intens congestionată, cu papile proeminente. Pe măsură ce se reepitelizează, limba are aspect neted, lucios, “lăcuit”. Exantemul este micro papulo eritematos, aspru, apărut inițial pe trunchi și la rădăcinile membrelor, respectând palmele și regiunea periorală. La nivelul plicilor de flexie se pot distinge uneori leziuni liniare cu aspect hemoragic (semnul Pastia Grozovici). Faciesul are un aspect caracteristic, cu obraji congestionați, buze
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
oculo-nazo-bronșic: hiperemie conjunctivală, hiperlacrimație, edeme palpebrale, rinoree, tuse productivă. Faciesul bolnavului capătă un aspect caracteristic, “plâns”. După 1-2 zile de la debut se poate observa semnul Koplick, patognomonic pentru enantemul rujeolic. Semnul Koplick apare sub forma unor puncte albe-cenușii, cu halou eritematos, localizate în dreptul molarilor superiori, care dispar rapid (12-18 ore). Alte aspecte ale enantemului rujeolic sunt congestia faringo-amigdaliană, picheteul hemoragic la nivelul palatului și limba saburală. La sfârșitul perioadei prodromale, corespunzătoare viremiei primare, febra are tendința să scadă. Apoi, febra revine
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
apare exantemul, care are următoarele caracteristici: este generalizat, afectând inclusiv scalpul și palmele are caracter centripet (predomină pe trunchi) și pruriginos evoluează în mai multe valuri eruptive, erupția luând aspect polimorf ciclul evolutiv al leziunilor cutanate cuprinde următoarele etape: macula eritematoasă (6-12 ore), papula (12-24ore), vezicula (24ore), crusta (4 zile) vezicula are conținut clar, ca “picătura de rouă”, apoi conținutul se tulbură și se deprimă central (veziculă “ombilicată”) crustele se detașează după 10 zile, lăsând o pigmentație fină se însoțește de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
clasificate după criterii etiologice, evolutive, anatomopatologice. a. Clasificarea etiologică Angine infecțioase virale bacteriene micotice Angine neinfecțioase imunalergice cauzate de factori fizici (arsuri) sau chimici (nicotina) b. Clasificarea după evoluție: Angine acute Angine cronice c. Clasificarea după aspectul anatomo patologic: Angine eritematoase Angine pultacee Angine pseudo-membranoasă Angina ulceroase și ulcero-necrotice Angine veziculoase sau aftoase Tablou clinic Clinica anginelor este descrisă prin manifestări generale, manifestări locale și manifestări asociate variabile (erupții, splenomegalie). Manifestările generale de tipul febrei au debut, intensitate și durată diferite
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
Ganglionii regionali sunt tumefiați, uneori dureroși. Examenul clinic general este obligatoriu pentru căutarea modificărilor asociate, chiar dacă localizarea semnelor și simptomelor pare să clarifice diagnosticul de angină simplă. În continuare, vor fi schematizate caracteristicile și etiologia diferitelor tipuri de angine. Anginele eritematoase Sunt cele mai frecvente manifestări ale anginelor. Mucoasa faringelui și a lojilor amigdaliene este hiperemiată difuz. Etiologia este reprezentată de virusuri în proporție de 60-90% (rhinovirusuri, coronavirusuri, virusul sincițial respirator, virusuri gripale si paragripale, virusul Epstein-Barr) și mai puțin de
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]