2,988 matches
-
de poveștile celorlalți. Și lăsate, imediat, în urmă: "Cu respect pentru ieri, voi alerga spre ceea ce a început și mai apoi a fost conștientizarea propriei existențe." Partea a doua a unei cărți lungi, cît mai multe vieți, poartă numele acestei eroine, pe care am lăsat-o jucîndu-se pe podea. Aventura conștiinței ei începe cu o serie de morți. Întîi, copilul Adrianei și al lui Cristea. Pe urmă, Adriana. În urma ei, s-a dus Cristea. Încep, simultan, primele confirmări literare. Primele îngîmfări
Drumul american by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8125_a_9450]
-
în biserică și îl arestează pe soțul ei. Cu această ocazie, Jennifer află că „respectabila” afacere a lui Radu constă de fapt în spălare de bani pentru un temut mafiot local, Spânu - The Madfather (Alex Velea). Așa se face că eroina noastră se trezește prinsă într-o poveste cu mafioți adevărați, cum nu văzuse până atunci decât în filme. Mai mult, restricțiile judecătorești emise pe numele său o împiedică să iasă din țară, si, în plus, nici nu este ferm convinsă
Smiley s-a facut preot - VIDEO () [Corola-journal/Journalistic/70415_a_71740]
-
și episoadele citadine de la Viena și din orașul ardelenesc. Dincolo de acest viciu de compoziție, Mara înseamnă un tur de forță stilistic. "Vocea" dominatoare a personajului Mara comandă primele capitole, pentru ca apoi, insesizabil, ea să fie înlocuită de "vocea" Persidei, fiica eroinei. Cîtă vreme Mara dăduse tonul narațiunii, ideea cîștigului cu orice preț era cea care făcea să progreseze narațiunea; de la un moment dat însă, îmbogățirea Marei cade pe planul al doilea, iar erosul ocupă avanscena. Iubirea imposibilă dintre Persida și Națl
Prozatorul Biedermayer: Slavici by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/7065_a_8390]
-
cotidiană, cititorul este martorul trecerii personajului central de la adolescență la maturitate, al experiențelor existențiale fundamentale din cei câțiva ani care despart viața unei cvasi-copile dintr-un orășel de provincie de cea a unei studente bucureștene, aflate în pragul măritișului. Puține eroine din istoria literaturii române ar putea rivaliza cu Letiția Branea în privința minuțiozității detaliilor în care este zugrăvită. Faptele, gândurile, visele, senzațiile, angoasele Letiției sunt mereu la vedere, dar aceasta nu tulbură cu nimic latura de mister a personajului, natura sa
Arta supraviețuirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8074_a_9399]
-
aernonava de Strasbourg ar fi decolat cu întârziere din cauză că nevasta premierului ar fi o nesimțită care s-a sculat târziu, iar omu-său ar fi sunat personal la Tarom să-i țină consoartei pasărea de fier pe pistă. Compania dezminte oficial, eroina poveștii neagă și ea, la fel și colegii ei. Singura care iese ca găina pe grămadă, în apărarea sclavului, e mezina prezidențială, care e ea însăși europarlamentar și, din puținătatea cuvintelor, slobozește o mitocănie pe twitter. Minciuna evidentă e demontată
Victor Ciutacu: "Tarom, de vină că Mircea Marian e bou" () [Corola-journal/Journalistic/80852_a_82177]
-
pentru că ne vorbește despre iubire, iar de iubire nu vrem să uităm. O dragoste neîmpărtășită este ca o sclavie. Ce este mai frenetic decât o victorie în iubire când reusești să îți învingi sentimentele și să te eliberezi? Acest spectacol Eroina se eliberează de cutuma dragostei neîmpărtășite și e salvată prin încoronare. Devine regina nimănui, dar devine REGINĂ. Ținem cu ea până la capăt. Din secolul XVII până în ziua de azi au trecut patru secole, dar o ascultăm și azi pe Mariana
Eveniment la Metropolis: Regizorul Aureliu Manea revine în teatru () [Corola-journal/Journalistic/81028_a_82353]
-
Simon, concertul va avea în program Uvertura la „Coțofana hoață“ de G. Rossini, Simfonia spaniolă pentru vioară și orchestră de E. Lalo, Suita „Tablouri dintr-o expoziție“ de M.P. Musorgski. „Mă tot duc...“ l Cu Oana Pellea Oana Pellea este eroina evenimentului pe care Fundația Artmedia îl propune luni, 27 februarie, de la ora 19,30, în cadrul stagiunii teatrale de la Club 30: spectacolul „Mă tot duc... “, în care vedeta îl va avea alături pe actorul Mihai Sandu Gruia. „Cum să spui că
Agenda2006-07-06-cultura () [Corola-journal/Journalistic/284740_a_286069]
-
Trenule, mașină mică“ ș.a. A decedat în 1938, într-un accident aviatic. MARȚI, 30 MAI JEANNE D’ARC În urmă cu 575 de ani a fost arsă pe rug Jeanne d’Arc. Născută în 1412 într-o familie de țărani, eroina franceză care declara că are viziuni supranaturale și că Sfântul Mihai, Sfânta Catherine și Sfânta Marguerite i-au ordonat să elibereze Franța de sub ocupație englezească, a fost capturată de familia de Burgundia în mai 1430 și a fost vândută englezilor
Agenda2006-21-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284992_a_286321]
-
--- Lola Lafont a publicat de curând în Franța un roman-document consacrat Nadiei Comăneci. Biografia campioanei olimpice de la Montréal este povestită simplu și emoționant. Autoarea nu pare să fi avut acces la informații inedite provenind de la eroina ei sau de la familie. Nici Occidentul nu s-a dovedit ireproșabil față de gimnasta exploatată de propaganda ceaușistă până la greață: plecând urechea mai degrabă la bârfe, din care multe erau neîndoielnic opera Securității, mass-media occidentală a comentat „călduț” defecțiunea Nadiei în
O carte despre Nadia Comăneci () [Corola-journal/Journalistic/2863_a_4188]
-
le citește intens. Poiana lui Iocan, locul potcovirii cailor, este agora satului în care strălucesc retori ca Moromete sau Cocoșilă, secondați cu competență de țiganul liberal, care amenință „să bată caiele în spinare” legionarilor. Poiana lui Iocan transcende literatura. O eroină țigancă, Lișca, dă numele unei povestiri a lui Fănuș Neagu ce a fost și ecranizată. Lișca e ghicitoare cu tarif mic, specializată în a stabili, prin rotirea îndemînatică a unui ciur pe vîrful foarfecii dacă bărbatul clientei, aflat pe front
Personajele – etnii și naționalități. Țiganii by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/4320_a_5645]
-
Babeți, va susține duminică la TNB conferință „Amazoanele pentru toți”. Volumul Adrianei Babeți, Amazoanele. O poveste, a fost distins recent cu Premiul „Cartea Anului 2013”, acordat de revista România literară. Despre conferință O conferință despre amazoane nu poate trădă spiritul eroinelor care sînt aduse în fața publicului. Prin urmare, ea a fost concepută că o bătălie, la capătul căreia ar trebui cucerit nu doar subiectul, ci mai ales auditoriul. Așa a fost construită și cartea de la care aceasta conferinta pornește, Amazoanele. O
Povestea amazoanelor poposește la Teatrul Național București () [Corola-journal/Journalistic/43423_a_44748]
-
Slütter înainte de a fi împușcat. Cele patru imagini contrastează cu o alta, în care Corto Maltese pune, în stil hawaiian, o ghirlandă de flori pe umerii Pandorei. În contrabalans, pagina din stânga e ocupată de portretul în acuarelă, perfect echilibrat, al eroinei, la doisprezece ani după încheierea aventurilor descrise în Balada mării sărate. S-ar putea spune că abia acum ea este o femeie cu adevărat frumoasă. Privirea albastră-cenușie filtrează un peisaj ce pare diferit de cel în care am întâlnit-o
Iubitele lui Corto Maltese (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4241_a_5566]
-
chiar strivitoare, a activităților misterioase desfășurate, cum spun statisticile biologilor, de cele nouă zecimi din creier de care nu prea avem habar. O modalitate de trage măcar cu ochiul în curtea virtualmente infinită a insondabilului ființei ar fi visul, iar eroinei i se pot atașa mai toate diagnosticele și alarmele la îndemâna psihiatrilor: stări alterate de conștiință, personalitate multiplă, somnambulism, fixație morbidă asupra unor lumi imaginare, catatonie, narcolepsie. Ca să mai vorbim de „clasicul” delirium tremens, vizitator frecvent al adolescentei care, până la urmă
Lumea narcolepticilor by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4263_a_5588]
-
mulțumește doar cu geaca de piele pe care o sfâșie numai ca să-mi facă în ciudă. Ciobănescul-german se amuză de amatorismul lui și pregătește un atac fulger. Un fir cald îmi îmbibă jeanșii cu cea mai sinceră târșală. Șezi blând. Eroina mea intervine salvator, altfel mă găsea sfâșiat de fiare. Nici după ce intru în casă nu contenesc să mă prigonească ca pe un musafir nepoftit. Latră, mârâie, horcăie, mă înjură pe limba lor de mâțe supradimensionate. Eu îi respect pentru că își
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
printre membrii activi ai cenaclului Sburătorul, unde va insista ca scriitoarea să și obiectiveze stilul narativ, mergând pe linia prozei acelei perioade. Criticul adaugă o mulțime de nuanțe și descrie deosebit de exact Trestia pascaliană a naratoarelor din proza de tinerețe : „eroina tipică a literaturii scriitoarei e în continuă mișcare cu un suflet vibrant în care iubirea se dezlănțuie în uragane, iar dezrobirea pândește la orice cotitură a vieții. Nimic nu e însă mai mișcător și mai nobil decât acest zbucium peste
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
tocmai fiindcă-i cunoștea bine, nu-i mai puteau da iluzii, și străinii, mulțimea - era vulgară, inestetică, o rănea în gustul ei de forme, linii, culori, cu aspectele ei disgrațiate.”² Această atât de puternică teamă nedeslușită, o va îndemna pe eroina să se refugieze în imaginar, într-o lume a idealului, în realitate, să se sustragă ființării și fenomenalității ; tocmai de aceea, Manuela va evita să dobândească o cunoaștere adevărată despre semenii săi, preferând să viseze asupra lor. Iată însă că
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
erotice, căci ambiția sa este subordonată de obicei sentimentelor de iubire.” Și nu există, la tânăra femeie, conștiința clară că lumea există în afara corpului ei. Aceasta denotă o trăire indistinctă a ființei proprii și a lucrurilor din afară. La întâile eroine ale scriitoarei, la Bianca din Lui Don Juan, la Manuela din Femeia în fața oglinzii, la eroina Mării, experiența vieții implică neapărat confuzia dintre interioritatea ființei și exterioritatea lumii. Analizându-și senzațiile, aceste femei par convinse că descoperă lumea socotită prin
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
femeie, conștiința clară că lumea există în afara corpului ei. Aceasta denotă o trăire indistinctă a ființei proprii și a lucrurilor din afară. La întâile eroine ale scriitoarei, la Bianca din Lui Don Juan, la Manuela din Femeia în fața oglinzii, la eroina Mării, experiența vieții implică neapărat confuzia dintre interioritatea ființei și exterioritatea lumii. Analizându-și senzațiile, aceste femei par convinse că descoperă lumea socotită prin excelență feminină, o astfel de literatură este dezagreabilă la lectură datorită caracterului liniar, monoton al exprimării
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
cu care ne-a învățat Contesa de Noailles; nu e langoarea vaporoasă, sensibleria rafinată și discretă a unei palide literaturi lipsite de nerv și de viață, ci apriga incizie a unui instrument de precizie în jocul complicat al inimii feminine.”¹ Eroinele prozelor de început ale scriitoarei sunt variante ale unui simgur prototip. Fără biografie, fără individualitate, chiar fără chip, ele sunt simple nume : Bianca, Manuela, Adriana. Atâta vreme cât nici una din acestea nu trăiește în lume Ăreal), pentru toate lumea nu este decât
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
erotică. Universul acestor prime cărți ale autoarei, prin caracterul lor pretențios și luxos, și prin unghiul monden prin care e privit, se înrudește social cu lumea lui Proust în Les plaisirs et les jours. Apropierea e însă speculativă, întrucât existențele eroinelor se obiectivează firav. “Hortensia PapadatBengescu aduce aici înainte de orice, o mărturisire interesantă asupra feminității, restrângând câmpul observației la planurile unde existența gravitează exclusiv în jurul gineceului.” ¹ `Literatura scriitoarei aduce o notă de francă senzualitate, de exaltare păgână cu aspecte de narcisism
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
fiziologice ale amorului, opera ei este pur lirică deîndată ce se apropie de forța misterioasă din care pornește. Privit ca o fatalitate, amorul scapă oricărei calificații morale ; o astfel de concepție nu poate însă legitima decât o mare pasiune și eroinele scriitoarei sunt toate sub biciul de foc al unei pasiuni ce se proiectează dincolo de bine și de rău, în lumea formelor pure, fie că se manifestă sub forma dorinței senzuale a Biancăi, a uraganului pasiunii fatale a Alisiei sau a
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
s-ar fi mărginit numai la panlirism literatura scriitoarei n-ar fi câștigat decât în intensitate, fără a se diferenția de celelalte opere lirice. Originalitatea ei constă în fuziunea lirismului cu spiritul analitic. Contemplarea se finalizează cu interpretarea fenomenului contemplat, eroina devenind un catalizator între fenomen și sine. “De rasă stendhaliană a analiștilor, ea își mărește viața sentimentală prin îmbinarea analizei, prin care, odată cu atitudinea sinceră până la cinism față de fenomenul sufletesc, și în special față de feminitate, iese din romantismul și subiectivismul
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
atitudini în fața vieții, notabile prin francheță; autobiografie travestită, în care sub nume diverse Ă Bianca, Manuela, Adriana etc.) apare un singur personaj. Literatura subiectivă sau tranzitorie spre epic, stă sub semnul întrebărilor personale, având ca finalitate autocunoașterea. În fiecare din eroinele de tip intelectual, copleșite de întrebări existențiale, e câte ceva din Hortensia Papadat Bengescu. Până la ea se dezbătuse mai mult problema relațiilor cu societatea; cu Hortensia Papadat-Bengescu intră în câmpul atenției destinul femeii, privit cu gravitate în direcția psihologicetică. “Fiecăruia dintre
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
primul plan, devenind uneori obositoare prin insistență. Tânăra Manuela, o alta Adriana, percepe și relfectă cu toată puterea urâtul zile, retrăgându-se în propria-i solitudine. Stările sufletești traduc, într-un paralelism mobil, ritmuri ale naturii și invers. Gândirea pentru eroină înseamnă privire în afară și mai ales înăuntrul ei, apelând la oglinda pe care o purta cu ea permanent. În privirile tinerei solitare se întretaie resemnarea, tristetea și melancolia; o lungă dezolare accentuată prin reflecție îi inundă existența. Romantică din
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ea permanent. În privirile tinerei solitare se întretaie resemnarea, tristetea și melancolia; o lungă dezolare accentuată prin reflecție îi inundă existența. Romantică din categoria femeilor neînțelese, de la Emma Bovary până la Daria Mazu, Manuela cultivă muzica, stimulând afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar aspiră la o nouă dimensiune. Oglinda e o altă modalitate de exprimare analogică, ducând la simboluri și reflecție. Pentru femeie, oglinda e martorul mut, revelator al sufletului, prezență dramatică și jubilație potrivit dispoziției
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]