2,389 matches
-
însuși. „Important pentru mine e ca cea dintîi a mea lucrare originală să fie și concepută cu iuțeala fulgerului”, nota el în Jurnalul său, în octombrie 1866, după ce lucrarea fusese terminată. Admirabilă în acest voluminos studiu nu este atît armătura erudită, la care nici un lingvist român din epocă n-ar fi avut acces (de la egiptologie, epigrafie, istoria scrierii, la ultima monografie a lui Max Müller), cît remarcabila capacitate de a extrage, din imensa cantitate de informație, exact ceea ce era atunci necesar
Supremul pontif by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5709_a_7034]
-
să-ți concentrezi exercițiile spirituale pe patru laturi: 1) a învăța să trăiești; 2) a învăța să dialoghezi; 3) a învăța să mori; 4) a învăța să citești (după clasificarea lui Hadot) ca ceva în viață să se schimbe. Concluziilor erudite din carte, cronica de față nu le poate opune decît mefiența dată de experiența lumii contemporane. Din acest motiv, cel mai straniu capitol e al doilea („Filosofia ca terapie. O discuție despre principiile consilierii filosofice“), unde autorul discută practica tot
Terapia filosofică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5900_a_7225]
-
de cărți pe care le-a publicat până la vârsta de 85 de ani, dar niciuna dintre ele nu este un adevărat roman. Fiecare scriere a lui este un amestec de narațiune, confesiuni, digresiuni literar-filosofice, anecdote și alte ingrediente ale bavardajului erudit și zglobiu pe care ne-am obișnuit să-l considerăm tipic franțuzesc. Am citit doar vreo patrucinci dintre ele, l-am urmărit însă o vreme și în ziarul Le Figaro pe care l-a condus după 1970 și în care
Un boier al minții by Felicia Antip () [Corola-journal/Journalistic/5907_a_7232]
-
o lume care ar fi o distopie orwelliană dacă pasiunea pentru literatură ar lipsi. Jasper Fforde a fost comparat cu Lewis Carroll, Monty Python, Douglas Adams sau Ian Fleming. De fapt, el este un autor original, un excentric fermecător, un erudit pus pe șotii. Altă serie de romane semnată de Fforde, Nursery Crimes, dintre care două au fost deja publicate (The Big Over Easy, 2005 and The Fourth Bear, 2006), satirizează romanele polițiste. În prezent, autorul locuiește în Țara Galilor împreună cu soția
Cazul Jane Eyre () [Corola-journal/Journalistic/5906_a_7231]
-
e pînă la urmă morala volumului? Că o inaptitudine poate fi sursa unei reușite (cea a primei jumătăți a cărții). Dacă Horea Paștina ar fi știut să scrie și ar fi respectat convenția breslei, compunînd sisific un tom de acribie erudită, rezultatul ar fi fost o pleașcă de maculatură searbădă, una din nenumăratele inepții docte care umplu rafturile bibliotecilor. Așa însă, s-a întîmplat un lucru prodigios: mutul i-a lăsat pe alții să vorbească în locul lui, selectîndu-i după impresia pe
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
mediatică. De aceea, cartea lui Kathleen Taylor se cuvine a fi citită cu ochii îndreptați spre noi, spre a căuta simptomele influențelor la care suntem supuși. Spălarea creierului e o carte a punerii în gardă, mai înainte de a fi o erudită cercetare a fenomenului în sine. Potrivit autoarei, spălarea creierului înseamnă modificarea convingerilor unui om pînă la schimbarea felului de a vedea lumea, scopul urmărit fiind formarea unei mase obediente de clienți fideli, indiferent că produsul vîndut e o credință religioasă
Lustrația mentală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5931_a_7256]
-
cruzime judecătoare. De aceea, spiritul de observație al autorului nu e psihologic, ci livresc, pe Mircea Lăzărescu atrăgîn-du-l detaliile teoretice în dauna celor vitale. Așa se face că autorul nu reține întîmplări concrete, ci gînduri, nuanțe și cunoștințe. O excrescență erudită îi încarcă paginile, îngustînd spațiul menit destăinuirilor prețioase, impresia finală fiind cea de jurnal scris pe seama altora, cu ocolirea propriei persoane. Volumul e reconfortant prin lipsa de exces și prin sărăcia de stridențe: o apă a cărei suprafață nu e
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
inițiatorii recentei New Literary History of America să-i încredințeze, alături de Werner Sollors, editarea cărții apărute la sfârșitul anului trecut la Harvard University Press. Literatura, filozofia, istoria culturală, știința politicului sunt zone în care Greil Marcus se mișcă dezinvolt și erudit. Gustul sigur, cultura profund asimilată, deschiderea spre experimentalism și inovație, refuzul închistării în dogme ruginite fac din lectura textelor lui Greil Marcus o încântare. O încântare ce atinge zona plăcerii exaltate și a complicității euforice atunci când scrie o carte precum
Van the Man (1) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6043_a_7368]
-
de Kooning care a ocupat întregul spațiu expozițional de la etajul al VI-lea al clădirii din centrul Manhattan-ului. Reprezentând o recunoaștere târzie a importanței creatorului pentru evoluția artei din a doua jumătate a secolului trecut, expoziția este în același timp erudită, echilibrată și spectaculoasă. Născut în 1904 la Rotterdam și educat la Academia de Arte Frumoase din același oraș, de Kooning se îmbarcă în 1926 pe un vapor cu destinația New York, continuând pe celălalt mal al Atlanticului activitatea de decorator comercial
Între figurativ și abstract: Willem de Kooning by Edward Sava () [Corola-journal/Journalistic/4827_a_6152]
-
de flori omenirii. Pe latura românească, prezența cea mai dinamică în sectorul organizatoric a fost aceea a distinsei profesoare universitare și poliglote Mihaela Irimia. Ea a reușit să mobilizeze o consistentă participare din partea țării noastre la acest eveniment, beneficiind de erudite contribuții datorate directorului Institutului Cultural Român, Horia-Roman Patapievici, unor investigatori de marcă, precum Corin Braga și Ruxandra Cesereanu, si câtorva posibili reprezentanți ai unui „nou val” al elitei noastre umaniste - (în ordinea din program): Aida Osian, Andreea Șerb, Dragoș Ivana
Frânturi lusitane - Erudită participare românească la un congres despre flori by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/5248_a_6573]
-
răbufniri de otravă, șirul prelegerilor din volum își pierde ștaiful doct și alunecă într-o lamentabilă cîrtire doctrinară, al cărei rezultat e coborîrea tonului aulic pînă la dîra neplăcută a unui rechizitoriu penibil. E o tristețe să vezi cum un erudit ca Steiner nu-și poate reprima toxinele personale, preschimbînd un curs universitar într-o listă de stigmatizări agasante. În astfel de clipe simți nevoia să dai pagina pentru a scăpa de senzația că autorul se chircește tot mai mult sub
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
nevoia să dai pagina pentru a scăpa de senzația că autorul se chircește tot mai mult sub apăsarea ranchiunii, o ranchiună care îl micșorează pînă la a-l face să nu mai semene cu un profesor de catedră. Un tom erudit și rafinat în asociații, dar ros în subsidiar de un ghem de obsesii ideologice.
Libido sciendi by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5255_a_6580]
-
să-l binedispună. Recurge în acest scop la neașteptate tehnici (le-am putea spune și artificii): este interogativ și familiar într-un titlu de carte (De ce, nene Iancule?), face loc anecdotei când te aștepți mai puțin, în cuprinsul vreunei expuneri erudite, îi trimite o lungă scrisoare unui clasic român. Acest eseu despre vânătoare ca temă a literaturii și a altor arte, a literaturii în primul rând, l-a scris sub forma unei epistole adresate lui Odobescu, autorul lui Pseudo-kynegeticos. De ce l-
Un cărturar ludic by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5260_a_6585]
-
pe Samuil Micu „cel mai talentat scriitor” dintre reprezentanții Școlii Ardelene. Crestomația alcătuită de Ioan Chindriș și Niculina Iacob este un foarte reușit compendiu al operei acestui dintâi reprezentant din triada Școlii Ardelene, reproducând în texte reprezentative și cu note erudite de istorie literară fragmente din opera atât de diversă și bogată a autorului Istoriei și lucrurilor și întâmplările românilor, pe care Lucian Blaga îl considera „întâiul mare scriitor al Transilvaniei”, spirit universal, cărturar de formație enciclopedică. O ediție completă a
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
sus. Este coleg de generație cu Samuil Micu și, când acesta lucra la tălmăcirea Bibliei de la Blaj (aprox.1779-1783), Ioan Marginai lucra la „concordanța biblică” intitulată Stihuri din Sfânta Scriptură pentru multe lucruri. „Concordanța biblică” este o specie pretențioasă și erudită a literaturii teologice constând într-un „index al corespondențelor diferitelor cuvinte sau pasaje ale Bibliei”. Despre viața lui, nici autorii ediției nu pot să adauge nimic esențial pe lângă mențiunea lui Samuil Micu, doar faptul că a trăit în a doua
Școala ardeleană în câteva restituiri literare by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/5269_a_6594]
-
proverbe, Creangă scrie o proză pe care mulți critici o bănuiesc de geniu incipient. Numai că înclinația hiperbolică pe care am moștenit-o de la Călinescu (care vede în Creangă un „bivol de geniu“, „un umanist al științelor sătești“ și „un erudit oral“), naște riscul de a face uz de epitete excesive. E greu de văzut în Creangă un geniu, cum la fel îți trebuie multă simpatie ca să-l privești ca pe un mare scriitor. Opulența de hram (celebritatea) lui Creangă nu
O minune de povestitor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5268_a_6593]
-
va apărea postum, scoasă de fiica poetului în condiții filologic discutabile, mai degrabă ca un act de pietate filială. Social vorbind, pe Conachi l-au interesat condiția sa de mare boier, de om politic proeminent (coredactor al Regulamentului Organic), de erudit și, între paranteze, cea de mare cuceritor în cîmpul lui Eros. Condiția de poet, chiar dacă nu îi va fi fost total indiferentă, el a plasat-o pe plan secund. De ce analizăm atunci un personaj situat la mare distanță de admirabil
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
să-i fi fost absolut indiferentă): a dobîndit-o însă în mod natural și pentru totdeauna. Inventînd un nou tip de limbaj poetic, Conachi n-a procedat însă ca un inspirat, ci ca un om de cultură; poetul a fost un erudit al timpului său. Într-o bună parte a poeziei, a urmărit doar evenimentul: acesta a luat forma impulsurilor erotice, dar și pe aceea de comemorare a unor evenimente biografice verificabile (vezi lăuda nesfîrșită și banală închinată lui Vodă Moruzi, plîngerea
Părintele (re)găsit al poeziei românești Costache Conachi by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5270_a_6595]
-
mereu în mișcare, sunt puse în valoare, grație unei forme mereu mai subtile. Poezia parnasiană, tot mai intelectuală, abordează direct marile probleme ale umanității. Pozitivismul epocii se regăsește acum în temele favorite ale poeților parnasieni iar poezia lor, mereu mai erudită, rămâne tot mai inaccesibilă publicului larg. Leconte de Lisle, maestrul de necontestat al Parnasului, militează , ca și Théophile Gautier, pentru cultul frumosului, consideră arta un „lux intelectual” la care se ajunge prin perfecțiunea formală. Dintre noii poeți fideli normelor parnasiene
Théophile Gautier și cutia Pandorei by Sonia Cuciureanu () [Corola-journal/Journalistic/5310_a_6635]
-
pe parcursul cărora creații ale compozitorilor amintiți au fost juxtapuse momentelor importante, cunoscute, ale literaturii clasicismului vienez, unor importante pagini beethoveniene, de asemenea marilor creații ale muzicii secolului XX, lucrări datorate lui Arnold Schönberg, unor compozitori actuali din România, cum este eruditul maestru Hans Peter Türk, totul a definit atmosfera unui climat evocator al normalității, climat de care autori ai „muzicii suprimate”, la vremea lor, nu au avut parte. Cunoscuta organistă Ursula Philippi, din Sibiu, pianistul Moritz Ernst din Badenweiler, din Germania
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
într-un tipar de emoție pe care aceștia nu-l mai pot pricepe. Cui i s-a amputat nervul religios (iar savanții occidentali sunt sterilizați în privința umorii mistice), apelurile la pocăință și comuniune îi vor suna anapoda și vetust. Drept care, erudită și serioasă, cartea se adresează teologilor, nu fizicienilor. Se pare că, în dialogul dintre teologie și știință, inițiativa trebuie să vină de la fizicieni, nu de la teologi. Aceștia din urmă suferă chiar de morbul scolastic pe care îl impută adversarilor, și
Scolastica științei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5449_a_6774]
-
în marginea unor motive culturale. Un hohot interior îi ucide seriozitatea, volumul fiind o colecție de panseuri în marginea altor panseuri, o vitrină de bibelouri oglindind vitrinele altor bibelouri, adică variațiuni culturale pe teme culturale. Într-un cuvînt, o carte erudită și fină, din care fermentul de viață s-a stins. Autorul seamănă cu o femeie care, îmbrăcată cu volănașe și dantele, nu se poate privi în oglindă decît rotindu-se într-o parte sau alta, și e îndeajuns să facă
Filosofia nostimă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5465_a_6790]
-
declarațiile de principiu, care sînt forme politicoase de îmbiere a cititorului, ci tactica de care face uz, adică felul logic cum procedează pentru a se apropia de temă. „În paginile ei nu veți întîlni cugetări filosofice abisale sau ample dezvoltări erudite. Tot ce am urmărit a fost să adun un număr de remarci inspirate din ceea ce, sper eu, reprezintă bunul-simț moral. Despre rețetele pe care le ofer cititorului nu pretind altceva decît că sunt dintre cele ce și-au aflat confirmarea
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5181_a_6506]
-
declarațiile de principiu, care sînt forme politicoase de îmbiere a cititorului, ci tactica de care face uz, adică felul logic cum procedează pentru a se apropia de temă. „În paginile ei nu veți întîlni cugetări filosofice abisale sau ample dezvoltări erudite. Tot ce am urmărit a fost să adun un număr de remarci inspirate din ceea ce, sper eu, reprezintă bunul-simț moral. Despre rețetele pe care le ofer cititorului nu pretind altceva decît că sunt dintre cele ce și-au aflat confirmarea
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
normele ei prestabilite, cu relieful său inconfundabil. Prozatorul procedează printr-o dedublare, decelând, alături de sensul impus de tradiție, un al doilea sens. Evident, iluzia unor reguli și norme lexicografice riguroase este menținută, se folosește un sistem de note bibliografice, ținuta erudită e completată de trimiteri livrești, realizându-se, însă, cu toate acestea, prin apelul la ficționalitate, o continuă polarizare între tradiție și experiment epic, între norme prestabilite și semnificații moderne. De fapt, prin această privire pe care o aruncă în labirintul
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]