699 matches
-
RE(set): român; 12.Aga Lucia Selenity (Brașov) - Tâlcuiri moldovenești (4 volume): vol. 2 - Trandafirul alb; D. ERUDIT 1.Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; E. EXEGESIS 1.Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); 2. Gheorghe A. Stroia - Dincolo de albastrele ploi (critică și eseistica literară). F. FANTASY 1.Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); G. LIRIK 1.Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2.Ionel Marin (Focșani, Vrancea
”VISUL DIN VISE” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345338_a_346667]
-
volume): vol. 2 - Trandafirul alb; D. ERUDIT 1.Adina Voica Sorohan (Sebeș, Albă) - Textul liric (abordare transdisciplinară) - nivel liceal; E. EXEGESIS 1.Gheorghe A. Stroia (Adjud, Vrancea) - Dincolo de vitralii (eseistica literară); 2. Gheorghe A. Stroia - Dincolo de albastrele ploi (critică și eseistica literară). F. FANTASY 1.Petru I. Szabό (Bușteni, Prahova) - Misiune printre stele (jurnal SF); G. LIRIK 1.Andreea Maria-Dănilă (Șugag, Albă) - Femeia de zăpadă; 2.Ionel Marin (Focșani, Vrancea) - Picături de timp; 3.Speranța Miron (Galați) - Gleznă Timpului; 4.Emil
”VISUL DIN VISE” DE MARIANA VICKY VÂRTOSU (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 809 din 19 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345338_a_346667]
-
cronici, eseuri critice și hermeneutice(22). El își asumă, de fapt, misiunea „apostolică" de a propovădui libertatea și valorile care o fundamentează: binele, adevărul, iubirea, frumosul, într-un context politic și social care anihila programatic tocmai aceste valori. Volumele de eseistică și hermeneutică publicate cu mari strădanii de Nicolae Steinhardt între anii 1976 și 1988 - Între viață și cărți (1976), Incertitudini literare (1980), Geo Bogza. Un poet al Efectelor, Exaltării, Grandiosului, Solemnității, Exuberanței și Patetismului (1982), Critică la persoana întîi (1983
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
află dincolo de aparență, fără a face trecerea - nepermisă din punct de vedere exegetic - de la interpretare la utilizare a textului analizat, în termenii lui Umberto Eco. Se observă dintr-o privire experiența bogată a Magdei Grigore (doctor în filologie) pe terenul eseisticii, pentru care dovedește predilecție, având instrumentele necesare, permanent șlefuite. Sunt articole de reflecție și problematizare, unde este evidentă aplecarea spre filosofare. Acest gen de scriitură e susținut de lecturi variate și numeroase ce fac posibilă deschiderea culturală despre care am
LUMEA CA O IMENSĂ BIBLIOTECĂ ŞI BIBLIOTECILE CĂLĂTOARE de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 2182 din 21 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376586_a_377915]
-
totuși între ghilimele deoarece nu aveam ce scrie în subsol. Pur și simplu am „plagiat” doar un comunicat public cunoscut tuturor celor care frecventează internetul. Sper că și actuala comisie de etică va aprecia autenticitatea acestei monumentale opere literare ale eseisticii precum a făcut precedenta comisiune care declara autentice oricâte re-redări ale „roții în creație”. Dar numai cele scrise de „oameni de vază” (vezi Caragiale). Referință Bibliografică: No coment / Emil Wagner : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1809, Anul V, 14
NO COMENT de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1809 din 14 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375080_a_376409]
-
acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranță, altele): ERUDIT (carte școlară și carte științifică și enciclopedică); LIRIK (poezie); EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman); EXEGESIS (analize și comentarii, critică și eseistică literară). Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web (www.armoniiculturale.ro/editura), la următoarele date de contact: GEOCOSYNUS EDUCATIONAL GROUP Editura ARMONII CULTURALE Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea telefon fix
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: FEMEIA DE ZĂPADĂ (POEME) A ANDREEI-MARIA DĂNILĂ de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372791_a_374120]
-
acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranță, altele): ERUDIT (carte școlară și carte științifică și enciclopedică); LIRIK (poezie); EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman); EXEGESIS (analize și comentarii, critică și eseistică literară). Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web (www.armoniiculturale.ro/editura), la următoarele date de contact: GEOCOSYNUS EDUCATIONAL GROUP Editura ARMONII CULTURALE Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea telefon fix
PICĂTURI DE TIMP (POEME) A POETULUI FOCŞĂNEAN IONEL MARIN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/373056_a_374385]
-
acest moment, editura Armonii Culturale a inaugurat, cu noi titluri de carte următoarele colecții (vor urma, cu siguranță, altele): • ERUDIT (carte școlară și carte științifică și enciclopedică); • LIRIK (poezie); • EPOSS (proză, eseu, jurnal, roman); • EXEGESIS (analize și comentarii, critică și eseistică literară). Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web (www.armoniiculturale.ro/editura), la următoarele date de contact: GEOCOSYNUS EDUCATIONAL GROUP Editura ARMONII CULTURALE Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea telefon fix
COLECŢIA LIRIK, A EDITURII ARMONII CULTURALE, ANUNŢĂ O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALĂ: SPERANŢA MIRON [Corola-blog/BlogPost/373055_a_374384]
-
foarte dinamic, susținut și cultivat asiduu, cu emfază și vanități, în țară. Motivația demersului său eseistic este de a ,,risipi ceața terminologică” din domeniul respectiv, subliniind „confuzia care bântuie sfera modernului, invadată de luxurianta vegetație a aproximărilor” ce pornește ,,de la eseistica veselă și lipsa de rigoare a multor comentatori”. Privindu-l ca pe „o recapitulare recuperatorie” a modernismului, el susține, printr-o largă paletă de abordări sociologice și o iscusită logistică, că noțiunea de ,,postmodernism nu rezonează cu aceea de postmo
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
Agache. Pentru noi, și sunt convins că și pentru alți prieteni sau colaboratori ai autoarei, surpriza a fost deosebit de plăcută, ținând seama de faptul că până acum o consideram pe Doamna Profesor Agachi un scriitor talentat și afirmat în domeniile eseisticii și al prozei, remarcându-se printr-un roman de referință în literatura română, intitulat Insularii, ceea ce a motivat și acordarea titlului de membru al Uniunii Scriitorilor din România și Republica Moldova. Iată, însă, că distinsa autoare ne oferă, de această dată
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
ale Iașului. Nu întâmplător autoarea se bucură de o prețuire deosebită în lumea literară din Iași, dar și din Serbia și Republica Moldova, fiind laureata mai multor foruri literare de prestigiu, iar, mai recent, a revistei „Convergențe Spirituale Iași Chișinău”, pentru eseistică și critică literară. Unele poezii dezvăluie cu discreție, spiritul patriotic al poetei și ne amintește de aserțiunea, de îndemnul Președintelui Roosevelt: „Mai întâi cetățean al țării tale, pe urmă al lumii.” Recomandăm cu căldură această carte, nu numai studenților noștri
GÂNDURI DE NISIP-POEZII DE CATINCA AGACHI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362162_a_363491]
-
creație nu este echivalentă cu haosul. Ideile sunt asociate elastic pe baza gândirii discursive, pornindu-se de la o idee-nucleu. Eseul devine astfel, un joc și o poezie a idelor în care autorul caută forme de expresie atrăgătoare și convingătoare. Domeniul eseisticii este practic nelimitat. Un eseu poate construi, spre exemplu, pe marginea unei lucrări, fără a fi o exegeză a textului, ci mai degrabă o remodelare a lui. Nicolae Balotă susține că, deși creația ține de esența eseului, compoziția nu este
Metode moderne de comunicare didactică by Molnár Zsuzsa () [Corola-publishinghouse/Science/1633_a_3061]
-
critice sunt asigurate, de obicei, de C. Amăriuței, Mihai Niculescu, Eliza Cerbu, care semnează o cronică la romanul Forêt interdite de Mircea Eliade, A. Burileanu, autor al unui eseu despre proza Hortensiei Papadat-Bengescu, Theodor Cazaban, cu un interesant comentariu despre eseistica franceză a lui Emil Cioran, precum și de L. M. Arcade, Nicu Caranica. Într-un Post-scriptum din primul număr, semnificativ pentru precizarea intențiilor publicației, se specifică: „Când atâtea reviste literare românești publicate în pribegie au încetat să mai apară și când
ANOTIMPURI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285378_a_286707]
-
fiind incluse în acestea), centrate, fiecare, pe câte un subiect (Brâncuși, Picu Pătruț, noua „lectură” britanică a lui Shakespeare), înfățișând o publicistică de calitate. În continuarea directă a acesteia vin eseurile scriitorului, linia de demarcație fiind greu de trasat. În eseistică, el abordează cu aplomb chestiuni de antropologie culturală (etnologie, folclor, istoria religiilor, istoria mentalităților, filosofia culturii și a istoriei), de istorie a culturii, meditează asupra „destinului” și „sensului” culturilor, propune o ideologie culturală. Toate acestea le face fără pedanterie exagerat
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
răspunde, poate, într-un fel perspectivei postmoderne a autorului, ce înlătură barierele dintre real și livresc, practic și teoretic. Optând pentru libertatea de expresie oferită de o scriitură fragmentară și voit nesistematică, A. abordează în chip personal o problematică familiară eseisticii noastre interbelice, fascinată de cultură, în pagini care evită ariditatea erudiției prin efervescență juvenilă. Vocația creatoare o împlinește pe aceea de teoretician: A. include, în Semnele timpului, proze scurte în spiritul lui Borges sau Mircea Eliade, ce păcătuiesc uneori prin
ANTONESEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285392_a_286721]
-
În versiune franceză este publicat și poemul lui Radu Gyr, Astă-noapte, Isus, dar indicându-se drept autor Anonymous. Despre teatrul lui Eugen Ionescu scriu Peter Lennon (un interesant interviu cu dramaturgul, reprodus după „The Guardian”) și Marcel Brion, după cum despre eseistica lui Emil Cioran sunt reproduse din „Revue des études roumaines” notele lui Manuel de Diéguez (L’Héritage de Pascal dans l’œuvre de Cioran). Un articol mai general, Culture de la liberté, semnat de Eugen Relgis, și un altul, nesemnat, dar
ARENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285434_a_286763]
-
revista „Dialog” din Iași, în 1985, iar prima carte de poezie, Efebia, îi apare în 1994. Mai este prezent în „Echinox”, „Contrapunct”, „Euresis”, „România literară”, „Dilema”, „Vatra”, „Familia”, „Poesis” ș.a. Are colaborări la diverse antologii de poezie, volume colective de eseistică ș.a. În 1990-1991 a beneficiat de o bursă Herder la Viena, fiindu-i acordate și alte burse: New Europe College (1995-1996), Budapest Collegium (1996-1997), Fulbrigt (Chicago, 2002). A fost distins cu Premiul de poezie al Asociației Scriitorilor din Brașov (1991
DOBRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286798_a_288127]
-
caracteristicile generale ale epocii, enumerând principalele grupări și publicații literare cu specificul lor („Sburătorul”, „Gândirea”, revistele de avangardă, „Viața românească”, „Criterion”, „Axa”, revistele de stânga - „Cultura proletară”, „Bluze albastre” etc.) și analizând operele literare grupate pe genuri - proza, poezia, dramaturgia, eseistica și critica literară -, fiecare scriitor fiind plasat în cadrul genului pe care l-a ilustrat cu mai multă strălucire, unde este analizat însă în toate compartimentele activității sale, de asemenea după modelul indiscutabil în epocă, biografia fiind urmată de prezentarea operei
CROHMALNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286519_a_287848]
-
figuri și întâmplări parcă desprinse din universul desenelor animate. Imaginația povestitorului este prodigioasă, iar discursul său, dens, este modulat cu virtuozitate într-o structură original construită. Tratatul de caligrafie (2001) cuprinde, sub titlul rubricii din revista „Contrapunct”, o parte din eseistica prozatorului, caracterizată de aceeași finețe a scrisului. SCRIERI: Ambasadorul, București, 1991; Rock & Depeche. Filmul unui roman, Ploiești, 1993; Visul de iarnă al Isabellei. Insula, București, 1996; Tratatul de caligrafie, Ploiești, 2001. Repere bibliografice: Andrei Grigor, Puterea narativă, L, 1991, 6
COCHINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
de personaje biblice și reprezentarea lor în arte (2000), un album-dicționar conținând referiri ample la reprezentarea personajelor biblice în literatură, pictură, muzică, teatru. Cartea a fost realizată cu colaborarea lui Baruch Tercatin, scriitor din Tel Aviv. Mai degajată, practicând o eseistică științifică, este C. în volumul Cultura poetică (1999). A tradus integral poveștile Fraților Grimm și poezii de Teresa de Ávila, iar în colaborare cu soțul său, Ioan Constantinescu, a transpus, în 1998, Amnezia, comedie de Henning Krauss. SCRIERI: Povestiri biblice
CONSTANTINESCU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286381_a_287710]
-
Adrian Maniu și Ion Pillat, articole elogioase fiind consacrate lui Mihail Sadoveanu, G. Coșbuc, Al. Vlahuță, Anton Pann (sub semnătura lui Tudor Arghezi), Liviu Rebreanu, Al. A. Philippide, nu fără a fi exprimate pe alocuri rezerve față de sămănătorism și gândirism. Eseistica, de factură diversă, și publicistica literară și artistică, foarte bogată, chiar și după anul 1929, când revista își pierde coloratura pronunțat avangardistă și redevine eclectică, este susținută, ca și poezia, și de scriitori din afara grupării, precum Mihail Sebastian, Tudor Arghezi
CONTIMPORANUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286393_a_287722]
-
Mușatisme” (Tudor Mușatescu), „Meridiane” (A.E. Baconsky), „Teza și antiteza” (Paul Everac), „Cronica sentimentală” (Paul Anghel), „Antijurnal” (Ana Blandiana), „Pro domo” (Al. Ivasiuc). Eugen Barbu și Teodor Mazilu asigură, succesiv, rubrica de sport. Masivă rămâne prezența criticii, istoriei literare și eseisticii, numelor cunoscute adăugându-li-se numeroase altele, între care Al. Piru, Adrian Marino, Al. Dimitriu-Păușești, Aurel Martin, Emil Manu, George Munteanu, I.D. Bălan, Pompiliu Marcea, Lucian Raicu, Eugen Simion, Dan Mănucă, Gh. Achiței, Al. Oprea, Mircea Anghelescu. Cronica literară e
CONTEMPORANUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286391_a_287720]
-
o latură religioasă și că pasiunea absolutului nu ocolește sufletul oamenilor care n-au în viață altă certitudine decât incertitudinea lor. Lacrimi și sfinți reprezintă despărțirea sa de teologie. Poate nu și despărțirea de religie, pentru că religia se salvează în eseistica filosofului prin sfințenie și mistică. Nici acestea nu sunt eterne, dar, oricum, par a avea mai multă valoare și durabilitate decât teologia, o disciplină pe care moralistul român o respinge categoric. În Amurgul gândurilor, C. este deja „un clasic al
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
despre „eu” n-ar trebuie să vorbească decât Shakespeare sau Dumnezeu. Despre „scriitură” nici o vorbă. Nu intră printre obsesiile lui, deși scriitura este arma lui cea mai puternică. Cărțile scrise în limba franceză reiau multe dintre temele și fantasmele din eseistica de tinerețe. C. adaugă altele, noi, izvorâte din experiența prin care trece, cum ar fi schimbarea limbii/schimbarea identității, apocalipsul modernității. Scriitura rămâne, în continuare, strălucitoare, în contradicție cu pesimismul din adâncul frazelor. Este ceea ce se cheamă paradoxul cioranian: nihilismul
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
polemist cu tăietura fină, când partizan nervos-pasional, când omul calculat al strategiilor multiplu etajate, C. cultivă deopotrivă filosofia și istoria formelor plastice, istoria și etimologia, această abordare politico-filologică fiind ceva rar în peisajul cultural al României postceaușiste. Și-a început eseistica în vecinătatea unor personalități precum Andrei Pleșu, Dan Hăulică, Gabriel Liiceanu și Răzvan Theodorescu, prin abordări de istoria picturii ce mascau mai mult sau mai puțin preocupări de istoria vieții religioase, fie accentuat subiectiv (De la portulan la vederea turistică), fie
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]