492 matches
-
în comparație cu scriitorii care compun generația căreia ar fi trebuit să-i aparțină prin vârstă și prin exigențele acesteia, își asumă, pentru începuturile literare, statutul de "ratat ca prozator", pe care îl explică prin "neputința de a nara gratuit, într-un estetism "esoteric", în realitate, pur lingvistic, cum o făceau prozatorii de succes ai momentului, în iluzia că au depășit, astfel, proletcultismul prin verbiaj estet", manifestare căreia a preferat să-i opună, la timpul respectiv, anonimatul marginalizării în provincie și să aleagă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
altul "minciuna" în slujba adevărului". Mai apoi se adaugă și alte revelații: L. Blaga, T. Arghezi, Mateiu I. Caragiale, N. Stănescu, urmate de multele cârteli la adresa criticilor, Theodor Codreanu fiind un fel de revoltat împotriva proletcultismului (abia consumat), cât și estetismului / modernismului la fel de păgubos. Cărțile sunt pentru acesta prietenii săi cei mai apropiați, pentru că îi îngăduie supraviețuirea spirituală și-l apropie de eternitate. Ca "zoon politikon" a început prin a crede în generozitatea comunismului ca teorie, pentru ca treptat să înțeleagă falsul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vieții", dar, până la urmă, șansa maximă de autoprotecție o reprezintă creația. "Arta, ne mai spune autorul, nu pune ordine în lucruri, ci sens", umanizează, pune lumea sub semnul iubirii. Iar critica, fiind tot creație, rămâne fără o formă de iubire. Estetismul supradimensionat i se pare la fel de nociv ca și proletcultismul. De ce? Simplu. Pentru că "teama de a nu scrie rău ucide arta", îndepărtează pe artist de esența ei. E un efort de autolimpezire, de consolidare a unei atitudini ce va justifica viitoarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
și-au dat viața apărând integritatea teritorială a patriei lor. Literar-artistic, vorbind, oamenii din scrisorile lui Alexandru Mânăstireanu, cei din cartea aceasta, din cele patru volume „Călător...prin vâltoarea vremii”, inclusiv din „Jurnalul de front” a lui Leonida Goga, dezidilizând estetismul de suprafață, fals triumfal și solemn în toate, promovează retorica simplă, sinceră și austeră, prezentându ne omul normal, umil, gârbovit de nevoi, preocupat de sine dar și de ceilalți nu neapărat unul vertical și integritator, atrăgător, viguros și atletic, cât
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
română, văzut ca manual de cultură și civilizație, caracterul integrativ al predării și caracterul transdisciplinar al predării asigurate prin tipurile de lecturi și selectarea conținuturilor, aspect considerat important și de Fl. Ilioasa, care adaugă și criteriul calității materiale a manualului, estetismul și durabilitatea. VI. Predarea lecturilor este aspectul important, specific sau de substanță al disciplinei și este bine surprins în tratarea lui Papadopol prin cele două praxisuri coexistente în școli: pe care le-am numi, praxisul abordării hermeneutice, bazat pe emoția
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
totdeauna sigur, autor de balade fantastice, cuprinzând poezie fără nici o specificare, adică adevărată, un poet, în sfârșit, care a scris prea frumoase lucruri în narativ și pitoresc, când nu s-a împiedicat de apucătura teoretizantă și de cel mai steril estetism: de frumosul incontigent.”3 Rămâne un mister al istoriei noastre literare „tăcerea” lui Streinu în fața poeziei ilustrului său contemporan. În trei articole (Cântece de dragoste și moarte, Poezia lui Adrian Maniu, Adrian Maniu la 75 de aniă Vladimir Streinu conturează
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
junimiști, Afini ai lui Eminescu și primii eminescieni, Poeți obiectivi, clasici și exotici, Teatrul la Junimea, Teoreticienii, Marii creatori - Mihai Eminescu, I. L. Caragiale, Ion Creangă, I. Slavici-Ambianța epocii: adversari și aliațiă. 79 Vladimir Streinu, istoricul literar, consacră un întreg capitol estetismului românesc (Sensuri lirice acoperite, Orientarea estetizantă, Alexandru Al. Macedonski, Reviste conmilitone până la 1900, Primii poeți moderni: Nevroticiiă. În Sensuri lirice acoperite intenția lui Vladimir Streinu nu este, în principal, de a face un act critic reparator în antiteză cu gestul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
literaturii române moderne, vol.I (Editura Casa Școalelor, 1944Ă, semnată de Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu și Tudor Vianu, favorabilă, caldă și comprehensivă, în stilul protocolar-deferent al autorului Mențiunilor critice, cu foarte puține obiecții: „Studiul d-lui Vladimir Streinu se intitulează Estetismul și fixează în una din cele mai sensibile planșe toată acea galaxie estetizantă din a doua jumătate a veacului trecut, cu pârâul ei de aur nespălat din care avea totuși să se aleagă și să cristalizeze constelația poeziei lui Alexandru
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
și cinci rânduri. Se știe că monumentala Istorie călinesciană din 1941 a consfințit ideea spațiului editorial cu valoare de criteriu estetic. Al. Piru aplică lecția călinesciană, comentind lapidar Pagini de critică literară (1938Ă, Clasicii noștri (București, Casa Școalelor, 1943Ă și Estetismul, în Istoria literaturii române moderne (București, Casa Școalelor, 1944Ă , referindu-se în treacăt la teza de doctorat a criticului, cu tema Versul liber românesc și la articolele despre noua poezie publicate la ,,Kalende”. Vladimir Streinu este socotit „o personalitate în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
unei formații clasice de filiație maioresciană, fertilizată de un bergsonism nedogmatizat. El caută în opera literară „concretul necategorial”, „realitatea monadică”, pe care le reperează de fapt tot prin structuri, motive, mijloace literare. Atent la nuanțe, erudit dar refuzând istorismul, sociologismul, estetismul dar nu și 1 Marian Popa - Dicționar de literatură română contemporană, București, Editura Albatros, 1971 113 patriotismul, V. S. nu pare a avea preferințe în alegerea subiectelor criticii. Prin supralicitare, el transformă opera într-un pretext pentru digresiuni și asociații
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
George Muntean, București, Editura Minerva, 1977 Calistrat Hogaș, București, Editura tineretului, 1968 Clasicii noștri, București, Editura tineretului, 1969 Istoria literaturii române moderne de Șerban Cioculescu, Tudor Vianu, Vladimir Streinu, București, Editura Didactică și Pedagogică, 1971 (ediția a II-a, capitolul Estetismul, pp. 283-350Ă Ion Creangă, București, Editura Albatros, 1971 Studii de literatură universală, ediție îngrijită de George Muntean, București, Editura Univers, 1973 130 Eminescu, Arghezi (selecție de George Munteană, București, Editura Eminescu, 1976 131 Scrierile criticului În periodice Colecția revistei „Luceafărul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
mi-ați trimis, din care am folosit multe cunoștințe noi. Îmi pare rău că n-am avut posibilitatea ca să mă 378 abonez la Anuarul Muzeului, unde puteam cunoaște mulți poeți pe care, cu câteva excepții, istoricii noștri literari, bolnavi de estetism și semitism, îi ignorează, pentru naționalismul lor, firesc într-o regiune înstrăinată. Admir curajul cu care sucevenii au relevat meritele celor doi persecutați de soartă: Torouțiu și Leca Morariu. Deși lingvist notoriu e ignorat de toți lingviștii. Având cărțile lui
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
cazului>> Holban”.<footnote Ibidem., p. XIX footnote> Opusă artificialității excesive, autenticitatea se manifestă la nivelul scriiturii, ca reacție anticalofică, fără a îmbrățișa însă, excesele nihiliste de tip avangardist, ceea ce presupune, în ordinea discursului literar, “oroarea de stil și fraze, de estetism prețios, bombastic și gongoric, de ecritură și meserie. - Autenticitatea este eminamente spontană. Ea nu studiază și nu respectă manualul de retorică - (...) răspândirea și consolidarea unei stări de spirit declarat antiliterare.”<footnote Adrian Marino, op. cit., p. 74 footnote> Holban mărturisește că
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
argumentativi, sau mărci ale concluziei: deci, atunci, în consecință etc. Desigur, este vorba de ERGO-DECI din "Cuget DECI exist" și de ATUNCI al apodozei ipoteticelor: T59 Dacă credeți că pentru a vă cățăra mai bine, suplețea, greutatea mică, rezistența și estetismul corzilor și centurilor contează... ATUNCI oferiți-vă toate atuurile plăcerii cățăratului cu RIVORY-JOANNY. • Conectori contra-argumentativi, mărci ale unui argument tare: dar, totuși, însă, cu toate acestea etc. T5 Ajutoarele au sosit acolo foarte repede și doctorul a încercat să reanimeze
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
când e vorba de semenii săi și nevoile lor. E libertatea de a ieși fericit din temniță, unde-l cunoscuse pe Hristos, libertatea de a mărturisi în Crezul Ortodox ce-i aparține următoarele: Dau puțină importanță filosofiei, argumentelor istorice, moralismului, estetismului și erudiției, care toate nu-s de o ființă cu dreapta credință liberă, nemotivată, pascaliană. Nu-mi fac iluzii, i-am citit pe existențialiști, dar nici nu văd totul numai în negru, știu că lumea e neunitară și surprinzătoare, că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
s-au identificat cu "cauza" dintru început. Există, apoi, cazurile intelectualilor care s-au convertit, oferindu-și serviciile simbolic-discursive, unii din bună-credință, alții din naivitate, mulți din oportunism, unii pur și simplu pentru a supraviețui. Nefiind, neapărat, un adept al "estetismului", afirm că, și în cazul românesc, valoarea operelor unora dintre aceștia rămâne indiscutabilă. Nu pot regăsi, însă, aici, o scuză pentru modul în care, poate diferit de la un caz la altul, astfel de intelectuali au slujit altarului puterii totalitare, dar
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
sfârșitul lumii capitaliste și democratice (idee propovăduită, dinspre stânga, sub eticheta de "critică socială") și naționalismul trivial al intelectualilor mediatici, în fapt revigorarea unei tradiții antidemocratice (venită, de-astă dată, dinspre dreapta) pe care obișnuim s-o ocultăm în virtutea unui "estetism" total neproductiv din perspectiva asumării trecutului. Dat fiind deficitul nostru democratic și povestea remanentă a Salvatorului ce va să vină, spațiul public al României contemporane este, în continuare, unul expus riscului monologic, în spirit maniheist. Căci, chiar fiind "oameni ai
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
în lucruri subțiri, îmbâcsite, ieșite dintr-o migală neurastenică ce nu-și mai știa singură sensul și rezultatul")179, lipsa de ancorare în realitate și propune renunțarea la patetism și o întoarcere a scriitorului spre fabrică și ogor ("Lăsăm așadar estetismul la o parte deocamdată", proclamă Geo Dumitrescu în același articol). Ceva mai târziu, poetul va reveni asupra ideilor din acești ani, concepțiile pe care le exprimă fiind mult mai aproape de cele transpuse în paginile Albatrosului. Se pare că sunt cele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
partid, dar va fi exclus în 1954 în urma unei ședințe dureroase, pentru a fi reabilitat în 1963. Dacă în momentul în care se apropie de mișcarea socialistă (mânat, așa cum mărturisește, de idealurile pe care le urmează), pare decis "să lase estetismul" la o parte, mai târziu revine la opinia afirmată în tinerețe, și anume primatul esteticului. Dorința de a face din cel considerat liderul generației sale unul exemplar, de a-l prezenta într-o aură eroică este ridiculizată chiar de Geo
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
lumina fu stinsă și umbra lui Karl Marx apăru în noaptea cubului negru, cu ajutorul unei lanterne”.3) Finalmente, cei trei se despart. Concluzia amfitrionilor din „cubul negru”, desigur aceeași cu a autorului, e că „veacul (lor) s-a sfîrșit”: veacul estetismului și al decadentismului. Acest scurt exercițiu comparatist ar putea fi amplificat prin includerea în discuție a încă unui exemplu: poemul în proză „Florile care se duc” de Ștefan Petică, text care începe similar cu cele două puse față în față
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
lavalieră e un spectacol hiperfiziologic care mixează mișcări brute, violente cu gesturi relaxate și chiar exhibiționiste. E un performance care obligă la un minimalism gestual puternic. Singurele momente în care condensarea motrică își pierde din autenticitate sunt spre final, atunci când estetismul primează și se simte nevoia unei poetizări, unei coregrafieri gestuale. În rest, concentrarea corpurilor pe reacții spontane, care alternează agresivitatea cu entertainment-ul, funcționează foarte bine. „Apropierea prea aproape“, vampirizarea spațiului pot produce alienare. Și dependență. Și violență. Pot cenzura orice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
de imprecizii relevante pentru ce are coregraful de spus. Mișcarea începe stilizat, iar în secunda următoare atinge cotidianul ca și cum corpul ar fi o țeavă prin care cornetele gesturilor sunt trase într-un fel și devin pe parcurs dezbrăcate de orice estetism. Fieroiu filtrează perfect punctul în care ajungi să-ți transpui corpul și punctul în care te întorci. „Gradele gradației“ și decantării pun corpul în poziția de procesor motric care se caută bâjbâit, indecis. Nimic.Precis, unul dintre cele mai inteligent
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2182_a_3507]
-
mereu un viguros temei etic, așa cum și eticul, la anumită altitudine, devine operă de artă“. Din atare lectură, Ibrăileanu iese restituit, lămurindu-se în sfârșit acele stranii discontinuități neexplicate de monografii confiscați fie de „socialismul“ (fals!) al criticului, fie de estetismul invadator al scrisului său târziu. Adela sau dragostea și actul lecturii Piesa de rezistență este, bineînțeles, interpretarea Adelei. Aici, Antonio Patraș operează o lectură atentă, beneficiind de toate armele unui subtil vânător, a romanului lui Ibrăileanu, în paralel cu însemnările
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
știrbească propriul statut și legitimitatea propriilor afirmații. Mai ales literatura întreține o relație privilegiată cu erotismul, care, ca și ea, se folosește de căi ocolite și de ornamente pentru a seduce spectatorul sau cititorul. Textul erotic cade întotdeauna pradă tentației estetismului, căutând să convertească sugestia sexuală în contemplare a unor forme pure. A considera erotismul și pornografia pe fiecare în ordinea sa înseamnă și să admitem că și unul, și cealaltă au criterii de calitate specifice. Asemeni unui thriller sau unui
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
poeziei și încheiat cu o antologie a liricii românești, ambele manuscrise, deocamdată dispărute în pivnițele Securității). Este bibliotecar la Institutul Medico-Farmaceutic și la filiala clujeană a Academiei (1948-1952). În 1956, revine în publicistica literară, dar în 1958 este acuzat de estetism și „demascat“ în Scânteia pentru tentativa de „subminare a bazelor literaturii socialiste“. Arestat în 1961, e deținut politic la Jilava. Eliberat în 1964, devine redactor la Luceafărul (1965-1967) și Viața românească (1968 -1971). Revine în actualitatea critică prin volumul Scriitori
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]