6,279 matches
-
prin cuvânt, gest, dans, adică prin tot ceea ce face în lumina reflectoarelor. Publicul sincer și (re)cunoscător soarbe această sevă din cupa pe care i-o întinde cu caldă generozitate artistul, devenind una cu el, transformând momentul ori clipa în eternitate și veșnicie. Este adevărat că frumusețea trebuie mai întâi simțită, și abia după aceea să încerci să o explicit, dacă îți este cu putință. Există oare vreo altă modalitate prin care să găsim o asemenea bogăție de gesturi și mișcare
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 by http://confluente.ro/Omul_frumos_dan_puric_aju_stelian_gombos_1392018277.html [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
Amintiri > ÎN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR Autor: Ion Cârstoiu Publicat în: Ediția nr. 1284 din 07 iulie 2014 Toate Articolele Autorului ÎN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR Acad. Al. Graur s-a născut în 1900 pe 9iulie și a trecut în eternitate exact 88 ani mai tarziu,pe 9 iulie 1988.De prof.Al. Graur am auzit încă din perioada liceului. Nu mi-a fost profesor, totuși în anul I de facultate ne-a vorbit despre idealismul în lingvistică. Ideea era că
IN MEMORIAM ACAD. AL. GRAUR de ION CÂRSTOIU în ediţia nr. 1284 din 07 iulie 2014 by http://confluente.ro/Ion_carstoiu_1404721720.html [Corola-blog/BlogPost/369867_a_371196]
-
alteori lanțuri purtate, cu trufie, de uriași”, s-a destăinuit Gina Zaharia. Poeta zugrăvește în versurile sale un univers plin de mister, o lume fascinantă care ascunde simboluri și decoruri mirifice. Destăinurile sale se împletesc în vraja înserării pe rugul eternității. Îi e de-ajuns o pagină de artă pentru a deveni scânteia care întreține focul mistuitor al existenței. “ Cărbunii de pe umeri mi i-ai lăsat la poartă,/ Habar n-aveam că focul stătea ascuns sub pod, / A fost de-ajuns
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
și frumusețe sunt brodate confesiunile poetei căci iubirea sa, într-o continuă purificare, îi este adăpost precum o cetate ridicată din lumina divină. În înserarea care tremură precum un val, o fântână zidită din iubire o poate ține prizonieră întru eternitate, cea mai frumoasă captivitate a lumii. „Mi-ai ridicat cetate de lumină / Și gânduri cardinale. Să le scriu! / Pe malul serii m-ai zidit fântână, / Eternă sete-n dragoste să-ți fiu. Această înrobire îi este răsfaț și mângâiere, întrucât
GINA ZAHARIA SI TAINELE POEZIEI de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/alexandra_mihalache_1450172632.html [Corola-blog/BlogPost/378633_a_379962]
-
și putere religioasă, dar numai pentru acelor popoare care au o conștiință cosmică avansată, care sunt conștiente de propriile lor valori naționale și care recunosc în același timp și valorile culturii universale, ale creației de Idei mari, precum Infinitul și Eternitatea. Iată de ce am spus mai sus că România este aproape pierdută financiar, economic și politic, dar nu și inconștiență cultural. Pentru că, atenție mare, dragi români, inconștiență este o țară, o patrie, constiinta, un exil. Iar eternitatea României este chiar "cheia
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Romania_eterna_israelul_si_gradina_maicii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
mari, precum Infinitul și Eternitatea. Iată de ce am spus mai sus că România este aproape pierdută financiar, economic și politic, dar nu și inconștiență cultural. Pentru că, atenție mare, dragi români, inconștiență este o țară, o patrie, constiinta, un exil. Iar eternitatea României este chiar "cheia"cu care vom ști cum să intrăm în istoria culturii universale și a civilizațiilor lumii, prin acest exil perpetuum care se cheamă revoluția conștiinței cosmice de gradul I, ÎI și III. În acest prim caz, de
ROMANIA ETERNA, ISRAELUL SI GRADINA MAICII DOMNULUI de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 by http://confluente.ro/Romania_eterna_israelul_si_gradina_maicii_domnului.html [Corola-blog/BlogPost/364627_a_365956]
-
alină sufletul întristat al omului. Icoana ei apare deseori în lacrimi. Plânsul ei mântuie, curăță, se jertfește spre binele suprem, mai ales că, spune și Ion Brad, „Dumnezeu în noi coboară sacrificiile mamei”. Apar și elemente biografice, interferând transferul către eternitate: „O soră singură din nouă frați - ca mamă după moartea mamei...” O altă temă reiterată este cea a minunii, fiindcă o minune la nunta din Cana a fost începutul mântuirii noastre. Poetul Ion Brad duce mesajul mai departe: „Numai dragostea
ION BRAD, COCOARELE IN ULTIMUL LOR ZBOR... de MARIA DANIELA PĂNĂZAN în ediţia nr. 1892 din 06 martie 2016 by http://confluente.ro/maria_daniela_panazan_1457282456.html [Corola-blog/BlogPost/371822_a_373151]
-
dar și ținuturi din străinătate, nu și-a uitat glia strămoșească. Astfel, în „Trepiedul de aur”, scriitorul Puiu Răducan intenționează să treacă în nemurire locurile natale, plaiurile copilăriei sale, să pecetluiască cu litere de suflet ținutul Țepeștilor vâlcene în filele eternității. Și într-adevăr reușește s-o facă într-un stil original. Autorul recunoaște cu sinceritatea unei spovedanii în fața duhovnicului numit „natură” că: Atât m-au frământat aceste meleaguri natale, atât au investit în ființa mea, încât, iată au reușit să
GUSTUL DULCE AL COPILĂRIEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 by http://confluente.ro/Gustul_dulce_al_copilariei_ion_nalbitoru_1393856790.html [Corola-blog/BlogPost/353703_a_355032]
-
care au ținut să-i fie alături la acest din urmă „botez literar” i-au dăruit o pastilă de alungat moartea universală: „A scris carte după carte Azi, un nou volum lansează. Moartea nu îl mai vânează, Va intra-n eternitate! O parte a evenimentului de la Lugoj poate fi vizionat pe YouTube al adresele: http://www.youtube.com/watch?v=oDVfejVfPWY http://www.youtube.com/watch?v=0CD1FK- Y0o http://www.youtube.com/user/adrianaweimer Cornelia TURLEA CHIFU Timișoara mai 2011 Referință
„MOARTEA VÂNEAZĂ ASTĂZI ALTUNDEVA” DE EUGEN DORU POPIN de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 157 din 06 iunie 2011 by http://confluente.ro/Lansare_de_carte_moartea_vaneaza_astazi_altundeva_de_eugen_doru_popin.html [Corola-blog/BlogPost/349653_a_350982]
-
Îți simt iubirea care mă dezmiardă O-asemuiesc, să știi, c-o floare rară Sunt, oare, mac în lan ce stă să ardă? Mă trec fiori sublimi, seninătate Citesc în ochii tăi ca de cicoare Mai poartă oare-n ei eternitate Sau este o meteahnă... trecătoare? Acel sărut ce-ai așezat pe buze L-ai plămădit în inima-ți aprinsă Sau l-ai cules din roua de pe frunze... Iubirea pură-i doar în stele scrisă! Paula-Diana HANDRA Timișoara aprilie 2013 Referință
PARFUM ŞI CULOARE... DIN SUFLET DE FLOARE (POEME) de PAULA DIANA HANDRA în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 by http://confluente.ro/Paula_diana_handra_parfum_s_paula_diana_handra_1365336789.html [Corola-blog/BlogPost/345752_a_347081]
-
Albu. În continuare Eugen Albu și Vasile B. Gădălin ne-au încântat cu spiritul lor epigramistic. În viitoarea ședința din data de joi, 28 mai. va fi evocata personalitatea poetului Mihai Pleș,(autorul volumelor “ Psalmi curbi“, “Turnul Abel “ ), trecut în eternitate. Al.Florin Țene Referință Bibliografica: La cenaclul ARTUR SILVEȘTRI / Al Florin Țene : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1582, Anul V, 01 mai 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
LA CENACLUL ARTUR SILVESTRI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1430457960.html [Corola-blog/BlogPost/352606_a_353935]
-
Acasa > Poezie > Imagini > ÎN CALEA LACTEE Autor: Anghel Zamfir Dan Publicat în: Ediția nr. 1745 din 11 octombrie 2015 Toate Articolele Autorului în Calea Lactee mi-e somnul ochi de frunză strivită între dinții vremii călător la începuturi găsesc greu drumul eternității în Calea Lactee este iar dimineață pentru muritori dacă merg înainte întâlnesc răsăritul dacă o iau înapoi, dau peste un capăt al lumii unde domnesc urmașii sclavilor ce au apucat-o greșit urmând drumul Caii Lactee ce-i drept atunci era
ÎN CALEA LACTEE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1444547079.html [Corola-blog/BlogPost/344136_a_345465]
-
mamă, făcând pod de lacrimi, versuri și flori, întru revenirea la matca străbună. Grigore Vieru este eroul dorului, al frumuseții netrucate, al zugrăvirii sfintei icoane a mamei. Este însuși sufletul din poemul poemelor, viața de dincolo de viață, nemuritorul de dincolo de eternitate. Apărătorul dulcii limbi românești, ieruvimul neamului înstrăinat, care dorește reîntoarcerea la glie. Maestrul Basarabiei, patriarhul cuvintelor, Grigore Vieru este și va fi pământeanul care a primit suflarea divină, transformându-se în serafimul slujitor la Altarul Slovei. De Sus, de-a Dreapta
CARTEA ÎN CARE MĂ OGLINDESC. ALBUM MEMORIAL: CEL CARE SE APROPIE IN MEMORIAM GRIGORE VIERU. ÎNSEMNĂRI ŞI ESEURI. (RECENZIE by http://confluente.ro/Cartea_in_care_ma_oglindesc_album_memorial_cel_care_se_apropie_in_memoriam_grigore_vieru_insemnari_si_eseuri_recen.html [Corola-blog/BlogPost/359569_a_360898]
-
o înfiora. Pătrunsă de nesățiosul oaspete sosit de la malul mării, se zbătea să-și descătușeze întreaga energie reținută de prea mult timp pentru o femeie tânără. Degetele ni se împleteau, corpurile noastre erau unul singur, aveau aceeași formă, memorând pentru eternitate îmbrățișări de neuitat. Cu zvâcniri puternice, îmi strângea cu picioarele mijlocul, îmi înfigea mâinile în umeri, apăsându-i, abandonându-se pe sine în final, întinsă pe spate, lăsând orgasmul să stârnească în ea valuri de senzații, care deveneau cu timpul
SUZANA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1753 din 19 octombrie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1445256416.html [Corola-blog/BlogPost/368336_a_369665]
-
importanță... În schimb, partea a doua a volumului, de la pagina 269 până la 514 (ultimele șase fiind dedicate ,,Cuprinsului”), semnată de Maria Toacă, Amar de Cernăuți, cuprinde patru subcapitole: Elegii urbane (9 segmente), Autografe pe caldarâm (17), Iubire și tristețe (15), Eternitate eminesciană (17). Universul abordat este cvasi-identic aceluia din prozele scurte ale Doinei Cernica, dar - dacă la aceasta prevalează, dincolo de tehnica jurnalier-literară specifică, luciditatea bine temperată și o anume sprinteneală a spiritului (cu ecouri oltenești, suntem tentați să afirmăm) -, în creațiile
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți), capitol care totalizează 62 de pagini, adică 12 % din întreaga carte. Nici nu se putea o mai inspirată gradare a demersurilor rodnice ale celor două profesioniste ale scrisului -, care culminează aici, în capitolul final Eternitatea Eminesciană, unde tensiunea narativă atinge, deseori, temperatura și dogoarea incandescenței. Aici, în acest capitol - ce poate fi considerat nu un punct final al volumului, ci, mai de grabă, un Epilog Deschis -, firul roș-alb, al Mărțișorului renașterii noastre continue, ca oameni
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
din plin, în volumul Dulce de Suceava. Amar de Cernăuți. Până la pagina 453, unde începe capitolul din urmă, putem compara mirabila carte de identitate cultural-românească aidoma urcușului lui Iisus pe Golgota, spre Dealul Căpățânii, unde urma să fie Răstignit. Capitolul Eternitatea Eminesciană poate fi asemuit cu Învierea, Înălțarea, Pogorârea Duhului Sfânt, Schimbarea la Față și toate celelalte trepte de lumină cu care Mântuitorul ne cheamă pe Calea Împărătească. Sub cununa sur-argintie a titlului Prisos de iubire, deficit de responsabilitate..., Maria Toacă plasează motoul
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
de Cernăuți, semnat de Doina Cernica și Maria Toacă, se încheie, totuși, într-o notă reconfortantă, făcându-ne să ne imaginăm că acordurile finale - din tableta Ne ocrotește și ne învrednicește, ca, de altfel, acordurile de violoncel din întregul capitol Eternitatea Eminesciană - vibrează la înălțimile celeste din Balada lui Ciprian Porumbescu, din Rapsodiile lui George Enescu și, de ce nu?, din Vecernia, când domoală, când urcând ca un strigăt spre cer, când explozivă, din poemul tumultuos Repetabila Povară al lui Adrian Păunescu
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
naționale. Suntem copii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători ori demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate”. De 15 ianuarie 2014, la Cernăuți, Poetul nostru Național Mihai Eminescu a fost omagiat de Vasile Tărâțeanu, Mircea Lutic (proaspăt laureat al Premiului ,,Mihai Eminescu” pentru poezie al Academiei Române), Eleonora Moldovan (consul general), Lora Bostan (care le transmite permanent studenților
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ by http://uzp.org.ro/dan-lupescu-despre-dulce-de-suceava-amar-de-cernauti-de-doina-cernica-maria-toaca/ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
ghilotina, spânzurătoatea și cazanul cu smoală, aici timp de trei luni de zile trebuie să-ți execuți stagiul în funcție de păcatele avute, ego-ul tău te urmărește zilnic de la fereastră și cu umilința sufletului pierdut te compătimește, uneori miroase a fum iar eternitatea infernului își blesteamă semenii, în jurul ușii tale vrăjitoarele morții bat în cuie spinii și ciulinii stepelor, iar tu, binecuvântat de blesteme și atârnând în ștreangul libertăților posibile, cu ghilotina deasupra capului și cu picioarele în cazanul de smoală, declari: focul
ERA SPAŢIALĂ de STEJĂREL IONESCU în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 by http://confluente.ro/stejarel_ionescu_1474187153.html [Corola-blog/BlogPost/373924_a_375253]
-
Serafim de Sarov. Învăluiți amândoi într-o desăvârșită blajinătate a firii omenești și dominați de o mare evlavie față de preceptele unei vieți creștine exemplare, Edgar Papu și Cuviosul Serafim de Sarov au trecut, fiecare la vremea lui, pragul unic al eternității lui Dumnezeu, pătrunși de același sentiment al umileniei dezmărginite.” (Magdalena Albu - „Edgar Papu - Fluviul unei conștiințe exemplare”) „Asemenea lui Iov care rabdă, dar nu-și pierde speranța, la fel și Dumitru Ichim crede cu tărie că nu poți să scrii
„ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1230 din 14 mai 2014 by http://confluente.ro/Elisabeta_iosif_1400082362.html [Corola-blog/BlogPost/349750_a_351079]
-
Scriitorilor apărut în colaborare cu filiala Banat. În cadrul ședinței a avut loc medalionul literar „Niciodată timpul nu uită”, dedicat poetului „pătimiri noastre”, de la a cărei naștere s-au împlinit 130 de ani și 73 de la trecerea lui Octavian Goga în eternitate. La început Antonia Bodea a vorbit detailat și analitic despre viața și opera poetului al carui spirit îl simțim ori de câte ori vizităm Muzeul din Ciucea. Iulian Patca a adus noutăți despre viața lui Octavian Goga, citându-l pe istoricul Gheorghe Bodea
MEDALION LITERAR „NICIODATĂ TIMPUL NU SE UITĂ” de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Medalion_literar_niciodata_timpul_nu_se_uita.html [Corola-blog/BlogPost/349627_a_350956]
-
cuvânt în Limba Română și veți auzi mângâierile mamei și vorbele tatei grele ca piatra din temelia casei. Ascultați un țăran vorbind ogorului și veți vedea cum trec cuvintele din hrisoave în versurile eminesciene precum ploaia în rădăcini. Aceasta este eternitatea ei, gloria ei de a fi mereu ca frunzele pe o cetină seculară. II Patria îmi este Limba ce o vorbesc pe care am supto de la mama cu ochii blânzi ca Miorița. Când îmi aplec urechea de sânul pământului aud
GLORIE LIMBII ROMÂNE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1043 din 08 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Glorie_limbii_romane_poem_de_al_florin_tene_1383900826.html [Corola-blog/BlogPost/342073_a_343402]
-
cred în făpturi trăind în lumea de fantasme cred în efemeride, în nimfe, în albine cred în reîncarnare, a sinelui din sine cred în desăvârșirea din alte universuri cred în culori, în note, în teatru și în versuri cred în eternitatea într-o secundă-nchisă cred în credința ta, iubită interzisă (din volumul „Îngeri blestemați” pe care îl voi lansa pe 28 Mai ... Citește mai mult cred în lumina ce al beznei plumb îl spargecred în adâncul mării ce spulberă catargecred
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/romeo_tarhon/canal [Corola-blog/BlogPost/379629_a_380958]
-
și-n duhuri vii din basmecred în făpturi trăind în lumea de fantasmecred în efemeride, în nimfe, în albinecred în reîncarnare, a sinelui din sinecred în desăvârșirea din alte universuricred în culori, în note, în teatru și în versuricred în eternitatea într-o secundă-nchisăcred în credința ta, iubită interzisă(din volumul „Îngeri blestemați” pe care îl voi lansa pe 28 Mai...
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/romeo_tarhon/canal [Corola-blog/BlogPost/379629_a_380958]