731 matches
-
definită ca fiind narativă conform acestui gen pentru că povestirea încadrează dialogul. Din punct de vedere cantitativ, dialogul cu siguranță predomină, însă este un tip înglobant care definește apartenența generică a întregului. Parcurgând capitolele acestei lucrări, transpare ideea că trăsăturile de eterogenitate ale enunțurilor produse nu pot fi trecute cu vederea. Reflecția tipologică nu are scopul de a reduce complexitatea la ceea ce este simplu și evident. În opinia mea, este necesar ca, dimpotrivă, prin ea să fie redimensionat caracterul complex al compoziției
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Cum au învățat iepurii...") introduce problema (P.expl. 1) la care povestirea analizată mai devreme (pagina 226) răspunsul (P.expl.2). evaluarea finală-încheierea povestirii ("De atunci...") este, în aceeași măsură, o formă de încheiere-tip a unei explicații (Pn Ω = P.expl.3). Eterogenitatea acestei povestiri etiologice apare ca un fenomen de inserare destul de clasic al unei povestiri, într-o structură explicativă elementară. Pendulând între fenomenul de inserare și caracterul de dominantă, povestirea se află, în orice caz, încadrată de explicație. Putem considera această
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Arheologia cunoașterii, ed. Univers, București, 1999, traducere Bogdan Ghiu, p. 124. (n.tr.). 2 În 1990, D. Maingueneau a rescris capitolul 7 din Eléments de linguistique pour le texte littéraire (Bordas, 1986). În paginile 132-139, consacrate problemelor de tipologie, de eterogenitate a textului și de organizare ierarhică a secvenței, apar, aplicate pe un text dintr-o fabulă a lui La Fontaine și un discurs al lui V. Hugo, ipotezele pe care le-am expus încă din 1987 și pe care le
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
88. (n.tr.) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- TEXTELE. TIPURI ȘI PROTOTIPURI 2 1 Cuvânt înainte Introducere: pentru o nouă tipologie Cadrul teoretic al unei tipologii secvențiale Prototipul secvenței narative Prototipul secvenței descriptive Prototipul secvenței argumentative Prototipul secvenței explicative Prototipul secvenței dialogale Un exemplu de eterogenitate reglată Concluzie Răspunsuri la exercițiile de analiză secvențială Referințe bibliografice
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
lectură și producere de texte descriptive. Traducerea celei de-a doua ediții a lucrării LE TEXTE DESCRIPTIF, poétique et linguistique textuelle, avec des travaux d'applications et leurs corrigés propusă de Cristina Strătilă Stanciu, în ciuda unor reale dificultăți generate de eterogenitatea discursivă a originalului francez, care alternează un discurs științific, construit pe un metalimbaj încă flotant, cu fragmente importante de discurs beletristic din epoci diferite sau aparținînd altor genuri, reușește să se impună prin limpezime și acuratețe și vine, deși cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mai ales poetica, deși dominată ca teorie a povestirii de axa chrono-diegetică, admite o altă axă, "aspectuală, durativă, formată dintr-o serie schimbătoare de staze: descrierile" (R. Barthes, 1970, p. 216). Mult timp acestea își păstrează totuși un statut de eterogenitate textuală care se traduce printr-o tematică a straniului ce poate fi găsită, de exemplu, în mod spectaculos, în descrierea grădinii din scrisoarea XI, partea a IV-a din Noua Heloiză: La intrarea în ceea ce părea a fi mai degrabă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
ea își revendică dreptul de a fi privită ca realitate. Alianță semiotică precară, deoarece este suficient ca descrierea să-și intensifice operația de aspectualizare pentru ca întregul curs al povestirii să fie deturnat și iluzia destrămată. E vorba de fenomenul de eterogenitate pe care Jean Ricardou (1978) îl descrie vorbind de "beligeranță" între povestire și descriere 11. Să luăm exemplul următor: (38) Trecătoarea se afla chiar în josul povîrnișului. Era un drum noroios; merse mai întîi pe firul unei ape foarte adînci și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
urmează, din textul lui R. Frison-Roche), verbele introductive ca "a arăta", "a indica", "a explica" sînt reprezentative pentru acest tip de descrieri. Prin această nouă stratagemă, actul descrierii atenuează stagnarea diegezei în forma unui discurs raportat cu diferite grade de eterogenitate, de la caracterul conversațional, în mai mică măsură (predominanța "narativizării" descrierii, ca în exemplul extras din Pîntecele Parisului), la cel conversațional, într-o mai mare măsură, sub formă de dialoguri directe sau raportate (în pasajele din Doamna Bovary și din Premier
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cu contextul ficțional. Va fi suficient să activăm aceste proceduri de intratextualitate 20 pentru a realiza descrierile productive pe care le vor sistematiza Proust și alți cîțiva romancieri moderni. Toți acești scriitori au lucrat, fiecare în maniera sa, la reducerea eterogenității dintre descriere și narațiune. 1. "... ambiția esențială a scriitorului este că trebuie în mod necesar să fie diferit", P. Valery. Pentru prezentarea acestor mecanisme, a se vedea Y. Reuter, 1981. 2. J. Ricardou denunță astfel complicitatea ideologică ce reunește sub
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
a descrierilor realiste, mnemonice sau de alt tip, cum am văzut, în parte, mai devreme. Tipologiile pot fi textuale și privesc tipuri ample de texte precum argumentația, povestirea, dialogul-conversație, descrierea etc. Un astfel de decupaj nu ține totuși seama de eterogenitatea constitutivă a discursurilor. Schema 1 insistă asupra faptului că efectul de text este rezultatul a două dimensiuni: una seman-tico-pragmatică, pe care o numim CONFIGURAȚIONALĂ, cu componentele sale argumentativă, enunțiativă și semantico-referențială, cealaltă SECVENȚIALĂ în care sînt situate categoriile textuale pure
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
să ajungi întotdeauna la timp! Sintagmelor-tip introductive le corespund clauzulele: a nu mai vedea (non III-a) cu varianta sa sfîrșitul pauzei (non II-a), a se opri din făcut / lucrat (non III-b), a tăcea (non III-c). Tipul 2: eterogenitate și dominantă 5 Cel de-al doilea tip de structură secvențială eterogenă nu corespunde inserției (mai mult sau mai puțin) marcate de o secvență (mai mult sau mai puțin) complete, ci îmbinării, de această dată, de secvențe de tipuri diferite
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
A FACE pot să formeze cu ușurință structuri de tipul [secv. descriptivă dominantă (secv. narativă dominată)], cît despre descrierile de tipul A SPUNE, ele corespund structurii [secv. descriptivă dominantă (secv. conversațională dominată)]. Să luăm drept exemplu două manifestări ale acestei eterogenități: (11) Lucille, cea de-a patra dintre surorile mele, era mai mare cu doi ani decît mine. Era cea mai mică și mai neglijată dintre fete, își strîngea lucrurile doar din ce rămînea de pe la surorile cele mari. Imaginați-vă o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de simpla enumerare de evenimente cronologice. În Rezumat, precum și într-o secvență narativă completă, succesiunea de propoziții este orientată către final. Prin această finalitate cel puțin putem să definim secvența narativă. Trebuie să luăm în considerare acum două cazuri de eterogenitate curentă, în lumina acestui exemplu: micropropozițiile descriptive pot să se strecoare foarte simplu într-o serie narativă. Astfel: (14′) El se îndepărtează în noapte. Noaptea este înstelată. Se aude un foc de armă. Celebrul alpinist american Gary Hemming s-a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
se vedea J.-M. Adam, 1986c, despre acest subiect. 3. Capitolul 4 de J.-M. Adam, 1985, analizează aceste două cazuri luîndu-l în considerare și pe cel al secvențelor alternate. 4. Utilizăm "natural" în sensul de limbă naturală și considerăm eterogenitatea drept ma-nifestarea cea mai curentă a textualității. Ceea ce face ca unele lingvistici să considere, un pic cam pripit, că textul nu ar conține macroregularități. 5. După R. Jakobson, " Dominanta poate fi definită drept elementul focal al unei opere de artă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1987). 4. Despre organizatorii enumerativi, a se vedea J.-M. Adam și F. Revaz 1989, mai ales pp. 66-82. Capitolul 4 Predicate funcționale și "descriere de acțiuni" În prima parte, s-a discutat despre "narativizarea" descrierii și numeroasele cazuri de eterogenitate dintre narațiune și descriere. Vom reveni, acordînd mai multă atenție acestor descrieri saturate de predicate funcționale care se numesc în general "descrieri de acțiuni"1. A introduce noțiunea de predicat funcțional într-o analiză a descriptivului poate să pară, la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
vedea acum califul pe loc ar muri de necaz. Chrysler Simca 1307/1308 Mașina Model. Începînd de la 27 890 F Acest text publicitar a fost analizat într-un alt studiu (J.-M. Adam 1958a, pp. 123-139) drept un caz de eterogenitate discursivă cu dominantă narativă. În stadiul actual al cercetărilor noastre, nu putem să ne mărginim doar la această caracterizare. Dacă ne situăm la un prim nivel de analiză (nivel de analiză pragmatică) constatăm că (55) este un text publicitar și
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
finalul descrierii s-a trecut de la "Lucile" la o "mizerabilă creatură". în (57):...ați format astfel trandafirul. Aici este marcată trecerea de la "nap" la "trandafir". 2. Caz [5]: secvența injonctivă dominantă și secvența descriptivă dominată Acest al doilea caz de eterogenitate este reprezentat prin ceea ce unii cercetători numesc "descrieri de itinerare": (58) Treci peste calea ferată. Din josul intersecției și monumentului, continui pe o mică stradă pietonală tot înainte. La un moment dat o iei la dreapta. Apoi la stînga. Jos
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în evidență un continuum între cei doi poli ai lui A FI și A FACE, ea arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arată de asemenea o mare diferență între DA și POVESTIRE. La început se credea că există o simetrie între partea superioară, adică cazul de eterogenitate între descriptiv și injonctiv și partea inferioară, care ar fi trebuit să reprezinte cazuri de eterogenitate între descriptiv și narativ. Or, se pare că nu pot fi găsite exemple de acest gen. Aceasta ține de faptul că structura secvențială narativă este atît de pregnantă încît nu poate fi pusă în poziție de dominată. Din momentul în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
103, 130, 157 discurs 85, 91-93, 124, 152 dominantă 10, 104, 106, 107, 109, 185, 186, 188, 235 E enumerare 84, 108, 127, 135, 138, 139, 146, 155, 168, 194 enunțare 33, 95, 100, 101, 114, 115, 117, 118, 134 eterogenitate 20, 46, 52, 93, 106, 108, 109, 167, 185, 188, 189 etopee 87-90 evaluare 16, 61, 158, 176, 179, 216 explicație 37, 39, 45, 65, 93 expresivă (descriere) 14, 23, 25, 26, 30, 33, 79, 212, 213 H hiperonim 124
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
și bunuri pe măsura diversității cererii. Acest grad crescut de diferențiere la nivelul comunităților locale impune apariția unei suplimentări calitative și cantitative a serviciilor tocmai în scopul satisfacerii preferințelor diversificate ale membrilor acestora. Unii cercetători au ajuns la concluzia că eterogenitatea culturală și dispersarea geografică a comunității se corelează pozitiv cu oferta de servicii. Condițiile ce susțin teoria cererii diversificate (James, apud. M.Vlăsceanu, 1995148) apar atunci când comunitatea se caracterizează prin diferențiere culturală (religioasă, lingvistică, etnică), preferințele sunt dispersate geografic
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
aceleiași realități biologice, specia umană, pe care o ierarhizează în vederea unei orientări clinice, nu dintr-un singur punct de vedere, ci din numeroase puncte de vedere adoptând criterii diverse [Dumitrescu, 1998]. Această reacție senzorială iată enigma este precis determinată și eterogenitatea, care urmează e produsă deci de materia vie. Ori, analiza fizico-chimică actuală arată, că această materie nu este compusă, decât din elementele împrumutate în întregime din arsenalul constituenților atomici ai universului fizic însuși: nu există atom în componența arhitecturii unei
II. De la Hipocrate la Palade: o tipologie imposibilă. In: Fitoterapie clinică by Olga I. Botez, Vasile Bodnar () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2095]
-
imprecizie a statutului sau a existenței unui astfel de sistem de informații și cogniții, deoarece este asociat unei diferențieri în interiorul unui grup. Putem atunci pune sub semnul întrebării existența, evoluția, transformarea sau dispariția unei RS dintr-o comunitate tocmai din cauza eterogenității ei. Trei caracteristici fundamentale ale RS (Moscovici, 1976, pp. 246-252) fac posibilă reperarea acestora: dispersia (vidul) informației privind obiectul reprezentării ca urmare a complexității și a diferențelor de poziție și de statut ale actorilor sociali. Un astfel de proces se
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
vor diferenția după locul ierarhic sau funcțiile omologic similare celor care activează în NC. Se vorbește, în privința lor, de un rol de "interfață" între sistemul central și situațiile concrete. Aceste cogniții favorizează în principal exprimarea și integrarea individuală și permit eterogenității unui grup să fie viabilă. Mai capabile să evolueze, sensibile la contextul imediat, acestea pot pînă la un anumit grad, să intre în contradicție cu fundamentul, unei reprezentări și să îi favorizeze transformarea. De altfel, tocmai prin introducerea de noi
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
cu practicile sociale permite o ilustrare a interesului unei abordări structuraliste care să încerce o mai bună caracterizare a constituanților unei RS. * Observarea modalităților de ancorare este un mod de a înțelege cum văd actorii unei societăți adaptarea lor la eterogenitate. Legăturile de determinare sau influență între RS și factori poziționali sau statutari se confirmă. Putem înțelege ancorarea prin formele ideologice, comerciale sau religioase și sistemele lor de comunicare. * Recursul la analogie și la principiul economiei cognitive explică și el cum
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]