2,011 matches
-
(învechit Viflaim, uneori scris Bethleem sau Bethlehem; în ebraică "בית לחם", "beyt lehem", „casă pâinii”, etimologie populară; în arabă "بيت لحم", "beyt lahm", „casă cărnii”, de asemenea etimologie populară; în greacă "Βηθλεὲμ", "Vithleém") este un oraș din Cisiordania, situat la 10 km sud de Ierusalim, având 25.266 de locuitori (2007). Din 1996, după Acordul de la Oslo, orașul se află sub administrarea Autorității Palestiniene. Orașul este un important
Betleem () [Corola-website/Science/298896_a_300225]
-
și nord-estice pătrund mai rar, ele fiind împiedicate de lanțul Carpaților Orientali. La 1458, localitatea apare sub denumirea de Máron, 1497 - Maróny, 1733 - Marinul, 1760-1762 - Máron, 1850 - Márin, 1854 - 1918 - Máron, 1918 - prezent - Marin. Există cel puțin trei variante cu privire la etimologia cuvântului. Una dintre ele sugerează că denumirea ar fi inspirată de la zmeurișurile care existau pe colinele Marinului în vechime și care în limba maghiară se numesc „málnas”. Alte surse susțin că originea denumirii satului vine de la ungurescul “malom”, adică “moară
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
τρίβω" (tribo - a freca). Din această cauză tribadele erau considerate cele mai vulgare dintre lesbiene. Prostituatele ateniene erau clasificate în mai multe categorii. Pe treapta cea mai de jos a ierarhiei se găseau cele denumite "πόρναι" (pornai), care așa cum indică etimologia sa, provenind din grecescul "πέρνημι" ("pernemi", a vinde) sunt în general sclave, proprietate a unui "πορνοϐοσκός" ("pornoboskós," proxenet) care literal înseamnă „păstor de prostituate”, ce achită o taxă pe venitul pe care acestea îl produceau. Proprietarul putea să fie doar
Prostituția în Grecia Antică () [Corola-website/Science/331828_a_333157]
-
a fost atestat documentar în anul 1329 și s-a dezvoltat că un centru aurifer în secolele 14-15. În 1446 orașul devine proprietatea familiei lui Iancu de Hunedoara. În 1469, în timpul domniei regelui maghiar Matia Corvinul, orașul a fost fortificat. Etimologia numelui localității: din subst. baie „exploatare minieră subterană; mină, ocna; (la pl.) stațiune balneara; golf, depresiune" (< lat. *bannea sau magh. bánya) + adj. mare „întins, vast " (lat. mas, maris). Cele mai vechi așezări în zona datează din perioada paleoliticului superior. De
Baia Mare () [Corola-website/Science/296949_a_298278]
-
rămas încă în picioare. La mijlocul secolului al XX-lea turnul și-a pierdut acoperișul, probabil ultimul element din lemn al ruinelor. Tot ceea ce a mai rămas este piatră. Numele prezent (Bologa) a fost probabil asumat după unificarea României din 1917. Etimologia numelui nu este foarte clară. Dictatul de la Viena din 1940 redistribuie, temporar, localitatea Ungariei, chiar la granița (unele teritorii deluroase din zona rămân în România). Astfel începe o nouă perioadă de tensiune etnică între români și maghiari, care va dura
Bologa, Cluj () [Corola-website/Science/300321_a_301650]
-
nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Este renumit pe plan național și internațional prin corul popular care a primit numeroase premii. Satul este înfrățit cu localitatea din Elveția și se află la granița cu Satu Mare, pe malul stâng al Someșului. Etimologia numelui localității provine din "Ardud" (< magh. „erdöd”) + sat Prima atestare documentara datează din 1231, unde apare sub numele "Erdezad" și pe parcursul timpului a avut diferite denumiri: "Erdezat", "Erdew Cshada", "Erdewdzut", "Erdewzada", "Erdodszada". În acest sat a locuit, la începutul secolului
Ardusat, Maramureș () [Corola-website/Science/298636_a_299965]
-
cele spirituale, în totalitatea lor, studiind: așezările, locuințele, uneltele, armele, ceramica, podoabele, riturile funerare, ritualurile religioase, manifestările artistice. Scriitorul antic Dio Chrysostom spunea: "geții sunt mai înțelepți decât aproape toți barbarii și mai, asemenea romanilor. Teoria cea mai plauzibilă asupra etimologiei numelui de „daci” este aceea prin care „daci” este pus în legătură cu cuvântul "dáos" din frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor), care se traduce cu „lup”. După mărturiile anticilor dacii înșiși își spuneau "dáoi". Acest lucru poate explica forma de lup
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
daci” este pus în legătură cu cuvântul "dáos" din frigiană (limbă înrudită cu limba tracilor), care se traduce cu „lup”. După mărturiile anticilor dacii înșiși își spuneau "dáoi". Acest lucru poate explica forma de lup a stindardului geto-dacic. O altă variantă a etimologiei numelui de „daci” este acea prin care această denumire provine din limba dacă prin cuvântul "daca", care se traduce cu „pumnal” sau „cuțit”. Cultura daco-getică reprezintă o sinteză originală ce își are rădăcinile bine și adânc înfipte în mediul și
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
cu numele generic de "geți", iar la autorii romani cu denumirea de "daci", pentru prima dată la Iulius Caesar. Dacii și geții sunt menționați de 63 de autori antici; de 32 în limba greacă și de 31 în latină. Între etimologiile propuse pentru numele de "daci" este și cea care îl presupune ca derivând din "daca" ("cuțit, pumnal", arma caracteristică populațiilor geto-dace). Dar ipoteza cea mai plauzibilă pare a fi cea care leagă acest nume de "dáos", cuvânt care în frigiană
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și Taraboști. Poliștii și Taraboștii purtau tradițional barbă și părul scurt (astfel și sunt reprezentați pe columna traiană și pe arcul lui Constantin) ; Comații își puteau rade barba și lăsa părul lung, de unde și denumirea lor (cuvântul "coma" având aceiași etimologie cu "coamă" și "cometă"). Autorii antici, în general, subliniază virtuțile războinice ale daco-geților; și într-adevăr, crearea, menținerea și prestigiul statului s-au fondat în mare măsură pe o bună organizare militară, atât ofensivă, cât și defensivă. V. Pârvan susține
Cultura și civilizația dacică () [Corola-website/Science/305004_a_306333]
-
și prin dimensiuni. Cuvântul din este un împrumut din . În română există și forma, considerată învechită, "eșarpă". La rândul său, cuvântul "écharpe" provine în limba franceză din cuvântul neatestat, din limba francilor stabiliți în Galia, "*skerpa". Alți autori dau ca etimologie pentru cuvântul francez "écharpe" cuvântul neatestat, din limba francilor, "*skirpja". Pentru comparație, vezi cuvântul scandinav "skreppa", „sacoșă în bandulieră”. "Eșarfa" prezintă riscuri pentru persoanele care folosesc mașini: eșarfa poate să se prindă de eventualele părți rotitoare, neprotejate, ale mașinii, și
Eșarfă () [Corola-website/Science/325511_a_326840]
-
acesta constituind un loc de importanță strategică. Oștenii domnului Moldovei ademiniți de natura Codrilor din preajmă și frapați de farmecul peisajului podgorean, au descălecat și au rămas aici pentru totdeauna împreună cu căpeteniile lor. Ostașii - călăreți se numeau pe atunci călărași. Etimologia toponimului Călărași: Călărași - soldat din cavalerie, cavalerist. Călărașii constituiau unul dintre elementele principale ale vechii armate moldovenești. Ei se recrutau din boieri și din slujitorime, aceasta din urmă făcând parte din clasa răzeșilor, cărora domnitorul le acordase anumite privilegii, pentru ca să
Călărași, Moldova () [Corola-website/Science/297486_a_298815]
-
instrumentelor al căror descendent direct este, datează din timpuri mult mai vechi. Istoricul chitarei va face referire și la instrumentele cordofone care au purtat pe rând același nume, fără a avea prea mult în comun în ce privește construcția. Având la bază etimologia comună, aceste instrumente și chitara au fost puse „forțat” laolaltă; totuși, studiile efectuate de Michael Kasha în anii 1960 au adus argumente definitive în această direcție, arătându-se că etimologia nu atesta alte indicii de rudenie între instrumente, ci arăta
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
avea prea mult în comun în ce privește construcția. Având la bază etimologia comună, aceste instrumente și chitara au fost puse „forțat” laolaltă; totuși, studiile efectuate de Michael Kasha în anii 1960 au adus argumente definitive în această direcție, arătându-se că etimologia nu atesta alte indicii de rudenie între instrumente, ci arăta cel mult cum a ajus să desemneze aceeași denumire varietăți foarte diverse de-a lungul timpului și spațiilor geografice traversate. Primele instrumente cordofone foloseau ceea ce aduce astăzi cu o tastieră
Chitară () [Corola-website/Science/302376_a_303705]
-
spre Cicladicul Vechi, Troia II, Troia I și în orice caz cu mult înainte de thalassocrația minoică. Se pune astfel problema raportului dintre alfabetele vechi europene, scrierile fonetice în general și contribuția limbilor indo-europene (mai ales proto-hitite, din faza pre-anatoliană) la etimologiile pre-grecești din limba greacă (după indoeuropeniștii Frisk și Beekes). Atica (dialect al grupului ionian-atic), limbă vorbită la Atena, constituie limba în care s-a scris cea mai mare parte a literaturii grecești clasice. Sub Alexandru cel Mare utilizarea dialectelor grecești
Limba greacă () [Corola-website/Science/296850_a_298179]
-
1984) se bazează în mare parte pe experiențele lui Ballard în cel de-al doilea război mondial (la fel ca în povestirea sa anterioară "The Time Dead" apărută în antologia " Myths of the Near Future"). Numele romanului este derivat din etimologia numelui pentru Japonia. Romanul prezintă povestea unui tânăr băiat britanic, Jamie Graham care locuiește împreună cu părinții săi în Shanghai. După atacul de la Pearl Harbor, Japonia ocupă Shanghai, iar în haosul creat Jim este separat de părinții săi. Acesta stă o
J. G. Ballard () [Corola-website/Science/324704_a_326033]
-
Cornești este un sat în comuna Călinești din județul Maramureș, Transilvania, România. Satul Cornești este așezat în depresiunea Maramureș, pe Valea Cosăului, între localitățile Ferești și Călinești. Etimologia numelui localității: din n. grup cornești < n.fam. Cornea (< subst. corn „colț” + suf. -ea) + suf. -ești.b Localitatea Cornești este atestată documentar pentru prima oară, conform datelor publicate până în prezent, în anul 1424. După alte surse, prima atestare datează din
Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/301573_a_302902]
-
Tăuții de Sus (în , colocvial "Tótfalu", în trad. "Satul slovac") este o localitate componentă a orașului Baia Sprie din județul Maramureș, Transilvania, România. Etimologia numelui localității: Din Tăuți (< subst. tăut < magh. Tóth „slovac" + desinența de pl. -i) + determinantul de Sus. Numele vechi a localității este "Tăuții lui Gerod". Tăuții de Sus este o localitate așezată de-a lungul drumului ce leagă orașele Baia Mare și
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
diacronie". Principiul fundamental al structuralismului poate fi enunțat ca un "principiu de imanență", conform căruia enunțarea unui fapt realizat nu poate fi analizat decât pornind de la trăsăturile lui interne actuale și nu de la evoluția istorică, cum ar fi, de exemplu, etimologia unui cuvânt. Esențial este studiul "sincronic", care se ocupă cu raporturile logice și psihologice dintre termenii coexistenți ai sistemului, așa cum este perceput de conștiința colectivă, precum și studiul"diacronic", care pune în evidență reporturile ce leagă termenii succesivi, ce se substituie
Structuralism () [Corola-website/Science/305765_a_307094]
-
referire la Transilvania, un act de danie emis de regele Géza I al Ungariei (1074-1077) în anul 1075 în beneficiul mănăstirii Sf. Benedict, teritoriul de referință apare sub numele de Terra ultra silvam, „țara de dincolo de pădure” (vide supra: paragraful „Etimologie”). În actul de danie din anul 1138 emis în beneficiul mănăstirii Dumis, regele Béla al II-lea al Ungariei (1131-1141), denumește teritoriul în cauză in ultrasivanis partibus. În paralel cu ocuparea, s-a desfășurat, între secolele XI-XIII, un amplu proces
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
porțiunea de la granița cu Afganistanul. O încetare a focurilor sponsorizată de Națiunile Unite în 1948 îngheață pozițiile teritoriilor deținute de India și Pakistan. Ca o consecință, regiunea de la granița cu Afganistanul se află în teritoriul Cașmirului administrat de Pakistan. Generale Etimologie Istorie Geografie Biodiversitate Politică Relații externe și armata Economie Demografie Cultură
India () [Corola-website/Science/298108_a_299437]
-
Vodă este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Începând cu data de 16 iulie 1973 satul Bogdan Vodă (Maramureș), alături de alte 13 localități, se declara, experimental, sat de interes turistic denumit "sat turistic". Etimologia numelui localității: din n. pr. Bogdan (< sl. Bog „Dumnezeu" + dan „dat, dăruit") + Vodă „domnitor" (< sl. (voje)voda "conducător"). Localitatea este situată pe Valea Izei, în partea de sud-est a județului Maramureș, la 87 km de municipiul Baia Mare înspre Vest, si 43
Bogdan Vodă, Maramureș () [Corola-website/Science/301569_a_302898]
-
1900-1927, 8 tomuri)care conține în jur de 280.000 cuvinte. A întreprins cercetări comparative sub aplicații poloneze, aratând originea legendei cehe despre Piaști. A cercetat originea numelor precum și procesul de formare a prenumelor și numelor de localități, a clarificat etimologia cuvântului „Polska“. A descris multe dintre instrumentele muzicale populare necunoscute precum si construcția sătească a cabanei poloneze. A propus originalitatea modurilor de cunoaștere a simbolului "nut" (Project of a New Way of Writing Musical Notes, 1876.) A colaborat lunar cu revista
Jan Aleksander Ludwik Karłowicz () [Corola-website/Science/329412_a_330741]
-
și vom avansa câteva sugestii privind optimizarea facilităților la cote europone cu precizare că nu pledăm pentru urbanizarea ostentativă a ruralulu, ci doar pentru o modernizarea acestuia la standardele europene. 2. Început de biografie 2.1. Resursele identitare ale localității; etimologie] Ca așezare tipic bănățeană, Moșnița Veche poartă în aria etnogenezei sale, până în zilele noastre, efectele agregate ale unei istorii complexe în care elementul etnic s-a conjugat benefic cu cel lingvistic instituțional contribuind la cristalizarea interculturalității Banatului românesc, recunoscută ca
Moșnița Veche, Timiș () [Corola-website/Science/301378_a_302707]
-
Devesel este o comună în județul Mehedinți, Oltenia, România, formată din satele Batoți, Bistrețu, Devesel (reședința), Dunărea Mică, Scăpău și Tismana. Devesel provine probabil din slavă (sârbă) = "devet selo" = nouă sate. Etimologia este susținută de existența unui număr de nouă sate/cătune: Mileni, Bistrețu, Chilia, Tismana, Batoți, Dunărea Mică, Scăpău, Securicea (Atârnați) și vatra comunei — Devesel. O altă ipoteză ar fi proveniența din traco-illiră = (a) devesi = a risipi, a dispărea; derivat — deveseală
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]