2,548 matches
-
nopții, de regulă, exclude sindromul Cushing. În cazul în care testele sunt discordante între ele, se recomandă reevaluarea pacientului după 6 luni. În boala Cushing ciclică, cortizolul liber urinar este preferat altor metode. III. Diagnosticul etiologic Testele necesare pentru diagnosticul etiologic se recomandă a fi făcute de endocrinolog, numai la pacienții la care diagnosticul pozitiv este cert. Pentru a diferenția diferitele forme 221 ale sindromului Cusing se folosesc investigații suplimentare: dozări hormonale și explorări imagistice. Dozările hormonale includ: Dozarea ACTH a
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
RISC. Factorii de risc sunt variați iar ponderea acțiunii lor nu este egală și nici nu are o distribuție ușor de apreciat în timp48. Ei contribuie la apariția sau favorizează dezvoltarea bolii fiind implicați în mecanismul patogenic dar nu și etiologic. Sunt tot mai multe dovezi care arată că doar o abordare integrată a lor poate fi eficientă în reducerea aterogenezei precoce. În 1981 un studiu identifica 246 de factori de risc43 iar progresele recente în studiul genomului probabil că vor
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
ulterior cu unda următoare. Aceasta este explicația utilizării în prezent a numeroși indici-surogat ai rigidității arteriale 48: Determinarea PWV este considerată acum metoda cea mai simplă de apreciere a rigidității arteriale 12. Prin estimarea acestui parametru: poate fi evaluat rolul etiologic potențial al scăderii distensibilității parietale; pot fi demonstrate modificări arteriale discrete; poate fi apreciat un marker de risc precoce; pot fi evaluate efectele arteriale ale unor medicamente. Determinarea PWV nu ia însă în considerație diametrele vasculare. Din formula Moens-Korteneg se
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
pe larg în paginile 2 și 4. Libération, 13-14 octombrie 1984 Realizând analiza detaliată a nucleului (Pn3) din acest text, descrieți regrupările macro-propoziționale ale acestei secvențe care prezintă același caracter canonic precum precedenta. Textul 2.3. O povestire cu caracter etiologic: Cum au învățat iepurii să sară Odată, cel mai în vârstă dintre iepuri s-a hotărât să-i cheme pe toți semenii ca să le împărtășească câte ceva din gândurile lui: Pe pământ, orice animal poate să-l îngrozească pe un altul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
are doar funcția de "răspunsP. Expl.2". Trebuie să considerăm această funcție de justificare în raport cu importanța operației de legitimare despre care am vorbit mai devreme. Se dă următoarea structură textuală: 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 5.1. Revenirea la povestirea etiologică Aplicați pe textul povestirii de la paginile 86-87 modelul secvenței explicative. Putem defini povestirea etiologică ca fiind o relație de dominantă (a se vedea pagina 40 în care se vorbește despre această noțiune) care leagă aici structura explicativă de structura narativă
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
importanța operației de legitimare despre care am vorbit mai devreme. Se dă următoarea structură textuală: 5. Exerciții de analiză secvențială Textul 5.1. Revenirea la povestirea etiologică Aplicați pe textul povestirii de la paginile 86-87 modelul secvenței explicative. Putem defini povestirea etiologică ca fiind o relație de dominantă (a se vedea pagina 40 în care se vorbește despre această noțiune) care leagă aici structura explicativă de structura narativă ? Poate fi aici vorba de o operație de inserare ? Textul 5.2. Balzac: Mersul
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Rezolvarea-Pn4 întocmește bilanțul victimelor insistînd asupra faptului că, în conformitate cu PnΩ, Doamna Thatcher este în viață. Situația finală-Pn5 este asumată, în prima frază a textului (discurs narativizat: "...anunță că...") precedată de o evaluare: "fidelă imaginii sale". Textul 2.3.: O povestire etiologică Primul paragraf și propoziția, în care apare subiectul iepurele mai în vîrstă, reprezintă situația inițială (Pn1) ce se caracterizează prin starea de lipsă a ceva din cadrul comunității. Putem considera injoncțiunea finală " Să căutăm o cale de-a îndrepta acest lucru
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mai mic decât vă imaginați ARGUMENT 1 Structura secvenței următoare este ceva mai complexă: Paragraful 5 rezumă argumentele care se sprijină pe secvențele 1 și 2. De aici rezultă următoarea schemă de ansamblu: Textul 5.1.: Intoarcerea la o povestire etiologică Titlul povestirii ("Cum au învățat iepurii...") introduce problema (P.expl. 1) la care povestirea analizată mai devreme (pagina 226) răspunsul (P.expl.2). evaluarea finală-încheierea povestirii ("De atunci...") este, în aceeași măsură, o formă de încheiere-tip a unei explicații (Pn Ω
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
iepurii...") introduce problema (P.expl. 1) la care povestirea analizată mai devreme (pagina 226) răspunsul (P.expl.2). evaluarea finală-încheierea povestirii ("De atunci...") este, în aceeași măsură, o formă de încheiere-tip a unei explicații (Pn Ω = P.expl.3). Eterogenitatea acestei povestiri etiologice apare ca un fenomen de inserare destul de clasic al unei povestiri, într-o structură explicativă elementară. Pendulând între fenomenul de inserare și caracterul de dominantă, povestirea se află, în orice caz, încadrată de explicație. Putem considera această formă de încadrare
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
proprie forțele supranaturale ce își trag esența din transcendent și erup în lumea reală, imanentă. Atribuindu-i-se trei funcții 97 majore cea narativă, prin care se povestește și descrie, cea inițiatică, ce scoate la iveală sau dezvăluie, respectiv cea etiologică, prin care se oferă explicații cauzale -, însemnătatea mitului constă în propunerea unui set de modele, importanța sa pentru domeniul sacrului și a sistemelor religioase fiind aceea a medierii sau a mijlocirii sentimentului religios dintr-un univers în altul, prin mitizare
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
maxilar este de aproximativ 84%, iar pentru mandibulă de aproximativ 93%. Totodată, același Wennstrom este de părere că prezența mucoasei cheratinizate, deși este de dorit, nu este neapărat esențială pentru păstrarea etanșeizării perimucozale. Studii recente demonstrează faptul că principalul factor etiologic al pierderii dinților (în cazul parodontopatiilor marginale), dar și al implanturilor dentare (în cazul periimplantitelor), este placa microbiană dentară. Ca și în cazul parodontopatiilor marginale, semnele periimplantitelor sunt descrise astfel: -inflamație gingivală marcată, -pungi periimplantare adânci, cu atrofia și pierderea
Modulul 3 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (protetică şi tehnologia protezelor) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101014_a_102306]
-
Medicină din Paris, că "diferitele forme de holeră, numită asiatică, europeană, epidemică, sporadică, fie la adult, copil, bărbat sau femeie, sunt varietăți aparținând la una și aceeași specie nosologică"5. Cercetările din 1883-1884 ale lui Robert Koch privitoare la agentul etiologic al holerei asiatice, reprezentat de Vibrio cholerae, un bacil în formă de virgulă, aveau să întărească însă convingerea în specificitatea bine conturată a unei cotropitoare afecțiuni epidemice, care nu trebuia nicidecum confundată cu mult mai puțin agresiva "holeră" despre care
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
epidemiile izbucnind mai ales vara și toamna), electricitatea atmosferică și cantitatea de ozon din aer13. Este însă evident că lista întocmită de doctorandul bucureștean se referă numai la factorii capabili să influențeze ivirea și desfășurarea epidemiilor, iar nu la substratul etiologic al holerei. Omologarea în 1884 a vibrionului ca agent cauzal al acestei atât de temute boli infecțioase a permis stabilirea unei distincții hotărâte între cauzele determinante și cauzele "ajutătoare" ale declanșării epidemiilor. Dar a trebuit să mai treacă o vreme
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
după punerea în evidență de către Robert Koch a bacilului virgulă, printre sceptici figura și un român, doctorul Constantin Georgescu, care, într-un memoriu prezentat la concursul de medic de regiment clasa I, se întreba dacă vibrionul este cu adevărat agentul etiologic al holerei sau numai un produs de descompunere a substanței vii: D. Koch nu spune nimic dacă bacilul D-sale este cauza sau efectul holerei"14. 3. Primele pandemii holerice Există unele indicii că holera, denumită în secolul al XIX
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vibrionilor. Asemenea observații tind să impună convingerea că apariția infecției holerice primare la om este un soi de "incident biologic", neobligatoriu pentru derularea ciclului vital al vibrionului. Cu alte cuvinte, omul ar constitui doar "un rezervor secundar temporar" al agentului etiologic al holerei. Pe de altă parte, s-a pus în evidență eventualitatea ivirii unui "stadiu de hibernare" în dezvoltarea vibrionului, care, în condiții vitrege de existență, își reduce dimensiunile de 15-30 de ori, transformîndu-se într-un "coc" minuscul, cu metabolismul
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
vacilor de lapte, crescând capacitatea imunitară și reducând incidența bolilor în această perioadă. S-a constatat în mod frecvent că, hipovitaminoza E este asociată altor factori, cum ar fi, seleniul, care îi potențează activitatea. Implicarea raportului seleniu-vitamina E în mecanismul etiologic al retenției anexelor fetale la vaci este prezentată de unii autori în relație cu raportul dintre acizii grași nesaturați linolenic /linoleic, calciu și aportul energetic (BARNOUIN, J. și col. 1991). S-a evidențiat faptul că, vitamina E, prin rolul ei
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
exigent dintre teste: perenitatea. Un exemplu în acest sens ni se pare elocvent: J'accuse, scrisoarea deschisă publicată de Emile Zola în L'Aurore, în 1898, este invocată atât ca prețios document social (textul poate fi citit în sensul său etiologic, dar și din perspectiva cauzalității istorice, ca act de protest public în fața discriminării și, totodată, ca sursă a primului mare scandal mediatic din lume, o spectaculoasă polemică a celor mai importanți scriitori francezi ai sfârșitului de secol XIX), cât și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
în care s a produs onimizarea topică, adică apariția, dezvoltarea, diversifica rea, extensiunea etc. numelui respectiv, cu alte cuvinte „povestea“ acestuia din punct de vedere geografic, istoric, sociologic, lingvistic. Un lingvist rus, V.A. Nikonov, aprecia că, în ceea ce privește toponimia, demersul etiologic deține rolul de pivot al cercetării în raport cu investigarea etimologică propriu-zisă. Îngemănarea celor trei abordări impune caracterul interdiscipli nar al toponimiei ca disciplină științifică, avînd la bază polivalența funcțională a numelui de loc. Metoda Wörter und Sachen (cuvinte și lucruri) din
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și a extins preocupările de la căutarea certificatului de naștere (în principal a etimologiei) numelor de locuri la întreaga biografie a acestora, reconstituind pentru fiecare nume un adevărat curriculum vitae cît mai complet și mai elocvent, lingvistic și extralingvistic (geografic, istoric, etiologic etc.), deci toponimic. Mai mult decît atît, interesul științific și cultural cuprinde, pe lîngă analiza „destinului“ unuia sau altuia dintre numele topice, un demers înglobator asupra ansamblului caracterizat, în funcție de criteriile avute în vedere, drept cîmp sau sistem toponomastic. Cîteva dintre
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
în mod sistematic simtomele bolii de leziunile care le provoacă. Asistăm în această etapă la aprofundarea studiilor medicale de la anatomia patologică a sec. XVIII la histopatologie iar de la fiziologie la apatiția unui nou domeniu fiziopatologia. Astfel încât acum se conturează cercetarea etiologică în medicină care se sprijină pe cele două mari discipline noi și complementare histopatologia și fiziopatologia. Ancheta asupra cauzelor bolilor s-a continuat apoi și pe calea microbiologiei, fecundă mult timp și ale cărei baze și dezvoltare inițială are loc
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sau zone neclare și a demonstrat necesitatea unor consensuri mai largi în ceea ce privește entitățile nosologice caracterizate sub termenul generic de „afecțiuni ale sistemului nervos vegetativ” sau „disautonomii”. Este deosebit de dificil de realizat o clasificare, având în vedere multitudinea de suprapuneri clinice, etiologice, patogenice și terapeutice pe care le realizează aceste condiții. Majoritatea sunt studiate sau cel puțin menționate în tratatele de neurologie, altele în manualele de medicină internă, diabetologie, imunopatologie ș.a.m.d. Pe altele le regăsim în cărțile de biochimie, genetică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mai multe aborduri pentru a clasifica aceste afecțiuni. Unul dintre ele este de a le împărți în primare, idiopatice, unde etiologia este necunoscută, și secundare, unde se poate defini o leziune (anatomică sau biochimică) sau se poate realiza o conexiune etiologică precisă (diabet zaharat, de exemplu). O altă variantă este de a le separa în localizate și generalizate, în funcție de cantonarea simptomatologiei și semiologiei. III.1.1. SIMPTOMATOLOGIA DISFUNCȚIILOR VEGETATIVE ÎN FUNCȚIE DE SISTEMELE IMPLICATE Primul semn de insuficiență vegetativă la bărbați este impotența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
pe piele. Un curent electric slab produce migrarea acetilcolinei prin iontoforeză prin piele, până la nivelul glandelor sudoripare. 72,8% din pacienții cu dureri în picioare au avut scăderi semnificative de cantități de transpirație, în manieră dependentă de lungime. Terapia este etiologică dacă se poate identifica o boală cauzală, precum diabetul sau sindromul metabolic, sarcoidoza, bolile autoimune și boala celiacă. Managementul durerii este crucial în tratamentul neuropatiei, deoarece durerea poate fi debilitantă și poate duce la depresie. Medicația de primă linie este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
2009). Sindromul Shapiro (hipotermia periodică spontană) Este o afecțiune rară reprezentată de crize de hipotermie paroxistică (datorită unei disfuncții hipotalamice a termoreglării) însoțită de crize convulsive și de agenezia corpului calos. Durata și frecvența episoadelor este variabilă, nu există tratamente etiologice sau simptomatice datorită numărului mic de persoane (~50 în lume) care acuză acest sindrom. Într-o serie de lucrări recente, s-a raportat eficiența clonidinei în remisia simptomatologiei, probabil prin acțiunea asupra reglării hipotalamice. Sindromul Bernard-Horner Se mai numește paralizie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acestea se adaugă, cu frecvență mai mică, hipotensiune posturală sau ortostatică, incontinență urinară, xerostomie și xerodermie, constipație cronică, tulburări ale termoreglării. Terapia este simptomatică, cu rezultate variabile. Evoluția este lentă, către deces în 8-9 ani, în medie. Nu există terapie etiologică. III.1.3. AFECȚIUNI VEGETATIVE SECUNDARE (cu etiologie cunoscută) III.1.3.1. Afecțiuni ereditare Familia HSAN (Hereditary Sensory and Autonomic Neuropathy) Există mai multe sindroame congenitale ce aparțin acestei familii. HSAN 1 mai este cunoscută și sub numele de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]