4,374 matches
-
și beneficiu secundar. Cea mai frecventă formă de tulburare de conversie sunt pseudoconvulsiile, acestea reprezentând între 15 și 50% dintre cazuri (Fritz și colab.). În ciuda asemănării lor cu convulsiile reale, electroencefalogramele (EEG) nu arată nici o activitate specifică acestora din urmă. Etiologie Bazându-se pe un volum limitat de date, cercetările par să indice că riscul apariției tulburării de conversie s-ar putea datora unor factori familiali; totuși, aceasta s-a verificat doar la gemenii monozigoți, nu și la dizigoți (DSM-IV-TR). Deși
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
se știe că factorii de risc ambientali, ca de pildă factorii familiali, influențează modul de manifestare a tulburării și menținerea acesteia. De reținut Criteriile de diagnostic stipulează necesitatea identificării factorului de stres precipitant (DSM-IV-TR) și, prin urmare, cercetările privind posibila etiologie s-au concentrat asupra tipurilor de factori stresanți și a condițiilor care ar putea crește riscului apariției tulburării de conversie. Factorii de risc și de protecție Factorii de stres Deși s-ar presupune că cea mai mare parte a copiilor
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
gradat (Biere, Reeve, Champion & Addicoat, 1990). Durerea abdominală recurentă Durerea abdominală recurentă se definește clinic prin trei sau mai multe episoade dureroase în decurs de trei luni, intensitatea lor fiind suficient de mare pentru a interfera cu funcționarea normală. Deși etiologia este necunoscută, în majoritatea cazurilor, la examenul medical, nu se reușește identificarea vreunei cauze organice. Atenție Au existat speculații conform cărora copiii cu durere abdominală recurentă ar avea o conștiință somatică acută sau o hipersensibilitate somatică. La copiii și adolescenții
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
ipoteză. Totuși, argumentele clinice par să indice că, într-adevăr, ar fi logic ca debutul acestei tulburări să se situeze în adolescență, în această perioadă apărând în mod natural preocuparea pentru aspectul personal și relațiile cu cei de aceeași vârstă. Etiologia sindromului dismorfic corporal nu este cunoscută încă. S-au stabilit, însă, conexiuni între aceasta și tulburarea obsesiv-compulsivă datorită unor asemănări în ceea ce privește disfuncțiile legate de secreția de serotonină și obsesii (Philips, 1996). EVALUAREA ȘI TRATAMENTUL TULBURĂRILOR SOMATOFORME Dată fiind natura tulburărilor
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de conduită ca două afecțiuni distincte (Frick și colab., 1993). Totuși, fiind ambele tulburări de comportament disruptive, ele au multe caracteristici comune - atitudinea de sfidare, agresivitatea și comportamentele de încălcare a regulilor - și au, de asemenea, multe în comun în ceea ce privește etiologia, evaluarea și tratamentul. În plus, deși 75% dintre copiii cu tulburare opozițională nu sunt diagnosticați cu tulburare de conduită, 90% dintre cei cu tulburare de conduită au fost diagnosticați inițial cu tulburare opozițională (Rey, 1993). Dacă nu se specifică altfel
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
plus, deși 75% dintre copiii cu tulburare opozițională nu sunt diagnosticați cu tulburare de conduită, 90% dintre cei cu tulburare de conduită au fost diagnosticați inițial cu tulburare opozițională (Rey, 1993). Dacă nu se specifică altfel, informațiile din următoarele secțiuni (etiologie, evaluare, tratament) se referă la ambele afecțiuni. Etiologie: factorii de risc și factorii de protecție Factori biologici, neurologici și genetici În urma investigațiilor neurologice, s-a constatat o activitatea mai redusă a lobului frontal la adolescenții cu tulburare de conduită (Moffit
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nu sunt diagnosticați cu tulburare de conduită, 90% dintre cei cu tulburare de conduită au fost diagnosticați inițial cu tulburare opozițională (Rey, 1993). Dacă nu se specifică altfel, informațiile din următoarele secțiuni (etiologie, evaluare, tratament) se referă la ambele afecțiuni. Etiologie: factorii de risc și factorii de protecție Factori biologici, neurologici și genetici În urma investigațiilor neurologice, s-a constatat o activitatea mai redusă a lobului frontal la adolescenții cu tulburare de conduită (Moffit & Henry, 1989). Studiile pe gemeni și pe copii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
o dată: vărsături (6%) sau laxative (8%) (Mitchell, Pyle & Miner, 1982). Attie și Brooks-Gunn (1995) sugerează că tulburările de nutriție tind să apară ca reacție la două momente de tranziție importante și stresante ale vieții: începutul adolescenței și începutul vârstei adulte. ETIOLOGIA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE Există mai multe explicații posibile pentru apariția tulburărilor de nutriție. Cel mai probabil, etiologia este o interacțiune complexă între factori biologici, fiziologici și ambientali (factori de stres din cadrul familiei sau din rândul celor de aceeași vârstă). Câteva
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
de nutriție tind să apară ca reacție la două momente de tranziție importante și stresante ale vieții: începutul adolescenței și începutul vârstei adulte. ETIOLOGIA TULBURĂRILOR DE NUTRIȚIE Există mai multe explicații posibile pentru apariția tulburărilor de nutriție. Cel mai probabil, etiologia este o interacțiune complexă între factori biologici, fiziologici și ambientali (factori de stres din cadrul familiei sau din rândul celor de aceeași vârstă). Câteva dintre asemănările și diferențele între anorexia nervoasă și bulimia nervoasă au fost discutate mai sus. Deși cele
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
risc, ba chiar arată că reușita tratamentului aplicat acestor copii este, mai târziu, un factor de protecție, deoarece, la adulții care nu au fost tratați de ADHD, cazurile de abuz sunt mult mai frecvente (Biederman, Wilens, Mick, Spencer & Faraone, 1999). Etiologie Funcțiile factorilor biologici și genetici. Rolul neurotransmițătorilor Primele studii cu privire la abuzul de alcool la gemeni au arătat că, dacă unul dintre frați abuzează de alcool, atunci riscul ca și celălalt să facă acest lucru este de 54% (Kaij, 1960). Informații
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
frecvente. Mai mult, adolescenții care manifestaseră inițial cele mai puține comportamente delincvente s-au schimbat cel mai mult în acest răstimp, însă în sens negativ. Modelul fond-stres Având în vedere natura consumului și abuzului de droguri, este foarte probabil ca etiologia acestora să fie o combinație de mai mulți factori. Unul din modelele care încearcă să țină seama de mai mulți factori pentru a explica modul în care se ajunge la abuz de droguri este modelul fond-stres (Windle & Tubman, 1999). Acesta
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
pot fi modificate din cauza retardării. Cele mai frecvente comorbidități (tot conform DSM-IV-TR) sunt: ADHD, tulburările de dispoziție, tulburările de dezvoltare pervazive, mișcările stereotipe și tulburările psihiatrice datorate unei afecțiuni medicale (cum ar fi un traumatism cranian). Comorbiditățile variază și în funcție de etiologia retardării: de exemplu, sindromul X-fragil este însoțit frecvent de ADHD și fobie socială, iar sindromul Prader-Willi, de anxietate și ADHD. Atenție Conform DSM-IV-TR (APA, 2000), dacă sunt îndeplinite criteriile de retardare mintală, atunci diagnosticul se încadrează în Axa II. Orice
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
o comorbiditate posibilă este ADHD, este important de reținut că, adesea, copiii cu retardare mintală sunt neatenți și activi, însă se va pune diagnosticul de ADHD doar dacă aceste simptome sunt excesive pentru vârsta mintală a copilului, nu cea cronologică. Etiologie Factorii biologici și genetici Retardarea mintală se poate datora unor anomalii genetice. Unul dintre cele mai cunoscute tipuri de retardare mintală, sindromul Down, este cauzat de o aberație cromozomială a cromozomului 21 (număr anormal de cromozomi sau cromozomi anormali). Copiii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
plumb ca urmare a ingerării de vopsele pe bază de această substanță. Evaluare Pentru o evaluare corectă a persoanelor cu retardare mintală, trebuie ținut cont de întregul istoric medical și de dezvoltare al copilului, pe baza lui putându-se identifica etiologia probabilă și debutul (înainte de 18 ani) și exclude alte diagnostice posibile. O parte importantă a interviului de depistare a retardării mintale constă în obținerea de informații cu privire la momentul în care a ajuns copilul în principale stadii de dezvoltare, deoarece mulți
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
obsesiv-compulsivă și sindromul Tourette. Multe dintre persoanele cu sindrom Asperger suferă și de ADHD și sunt vulnerabile la depresie. Autismul se asociază adesea cu probleme neurologice - de exemplu, EEG neregulată - și, în circa 25% din cazuri, cu convulsii (APA, 2000). Etiologie La sfârșitul anilor 1960, se considera că autismul se datorează atitudinii reci și lipsite de afecțiune a mamei, vorbindu-se în acest context de „mame frigider”. Factorii biologici și neurologici. Rolul neurotransmițătorilor. Studiile au demonstrat că, dacă unul dintre gemenii
Psihopatologia copilului. Fundamente by Linda Wilmshurst () [Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nu mai este doar deținătorul unui organ bolnav; el este socotit ca o entitate individuală și tratat în consecință. Scopul medicinii psihosomatice se armonizează cu această nouă concepție, deci la drept vorbind ea se concentrează doar asupra bolilor a căror etiologie și patogeneză sunt dominate de factori emoționali. Medicina modernă trebuie să fie înțeleasă și practicată ținând seama de factorii psihosomatici implicați, dacă vrem ca terapia să nu riște să devină o tehnică sterilă. Cu alte cuvinte, înțelegerea psihologică, dorința de
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
mare chirurg nu este întotdeauna un excelent diagnostician. 3.4.2. Erare humanum est. Erorile de diagnostic. Prin greșeală de diagnostic se înțelege o neconcordanță totală; neconcordanțele parțiale sunt mai ales erori prin omitere (omisiuni) (de boală asociată, stadiu, complicații, etiologie etc.) diagnostice incomplete. Putem stabili dacă un diagnostic a fost eronat prin examene ulterioare complementare. Cauzele psihologice ale erorii de diagnostic au două surse: bolnavul și medicul. Erorile de diagnostic datorate medicului: -ignoranța -timpul necesar - medicul este grăbit, examinează în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dureroși; b) dureri neuropatice rezultă din lezarea/degenerarea căilor somatosenzoriale ceea ce duce la existența/persistența senzațiilor dureroase, în absența unui stimul nociv. Caractere comparative ale durerilor somatice și neuropatice Durerea neuropatică, teren de studiu al neurologiei, este polimorfă atât ca etiologie cât și ca aspect. Forme clinice ale durerii neuropatice: - Neurologia (nevralgia) provocată de trauma/iritarea unui nerv periferic, tradusă prin dureri în teritoriul unui singur nerv ± tulburări de motilitate ale mușchilor inervați de acesta; - Distezia - se manifestă ca o senzație
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
decât oricare alt contemporan), ci datorate laturii transcendente (corpului cauzal) încarnate în cea biologică, în aceste cazuri nedorite, insuficient (încă) evoluat. Tot din motive karmice, nu putem fi de acord cu psihoterapia hipnotică care, conform vindecă o afecțiune psihică cu etiologie prenatală, utilizând recesiunea hipnotică până în viața anterioară, aceea responsabilă de etiologia afecțiunii. Prin faptul acțiunii la nivelul cauzelor bolii, determinate de faptele unei vieți anterioare, pe care doar le îndepărtează, iar nu le rezolvă, această terapie nu face altceva decât
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
în cea biologică, în aceste cazuri nedorite, insuficient (încă) evoluat. Tot din motive karmice, nu putem fi de acord cu psihoterapia hipnotică care, conform vindecă o afecțiune psihică cu etiologie prenatală, utilizând recesiunea hipnotică până în viața anterioară, aceea responsabilă de etiologia afecțiunii. Prin faptul acțiunii la nivelul cauzelor bolii, determinate de faptele unei vieți anterioare, pe care doar le îndepărtează, iar nu le rezolvă, această terapie nu face altceva decât să amâne acțiunea karmei pentru mai târziu, în viața prezentă sau
Fundamente de antropologie evolutivă pentru psihiatrie by Cristinel V. Zănoagă Mihai Tetraru Maria Tetraru Mihai Asaftei () [Corola-publishinghouse/Science/1265_a_2075]
-
mobilitate extraordinară a tehnologiilor, revoluția tehnico-științifică a schimbat fața lumii. Beneficiile de mare valoare ale acestei revoluții care se află în desfășurare nestăvilită, sunt însoțite, din nefericire, de numeroase, variate și tot mai puternice agresiuni și reacții adverse, care constituie etiologia unor patologii de largă afectare populațională, cu implicații medicale și economice deosebit de grave. EVOLUȚII ȘI TENDINȚE ÎN TEHNOLOGIA MEDICALĂ Făcută de om și pentru om, tehnologia medicală implică deopotrivă atât factorul uman cât, și factorul tehnic. La începuturile medicinii, practica
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
deopotrivă atât factorul uman cât, și factorul tehnic. La începuturile medicinii, practica medicală se baza pe observațiile practicienilor, pe prezentarea simptomelor și mai rar pe examenul fizic al corpului uman. Preocuparea pentru însănătoșire era centrată pe simptom, și nu pe etiologia bolii, de altfel necunoscută în majoritatea cazurilor, iar utilizarea tehnologiei medicale de către clinicieni și dezvoltarea aplicării dispozitivelor medicale în scop diagnostic și terapeutic erau puțin făcute înainte de secolul al XIX-lea. Doar câteva aplicații tehnologice erau mai cunoscute dintre care
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
prezent, după mai bine de jumătate de secol de la elaborarea ei. In extremis, boala reprezintă o negare a acestor stări de bine, demonstrată de indicatorii de morbiditate și mortalitate elocvenți prin exemplul bolilor neoplazice, cardiovasculare, hepatice, psihice. Prin frecvență mare, etiologie necunoscută, gravitate, complicații care generează invaliditate timpurie, boala afectează calitatea vieții pacientului, impu-nându-se, în plan economic, medical și social, ca o problemă majoră de sănătate publică. Prin natura ei acută sau cronică, durata lungă a tratamentului, necesitatea intervențiilor chirurgicale precum și
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
a măduvei spinării, care apare de obicei la adolescenți și la adulții tineri. 56. sfigmomanometru: dispozitiv medical utilizat pentru măsurarea presiunii sanguine. 57. sociobiologie: ramură a biologiei care studiază originea biologică a comportamentului social uman. Se referă în principal la etiologie, ecologie și genetica populației. 58. stetoscop: instrument utilizat în examenul clinic la pacient pentru ascultație pulmonară, cardiacă sau alte zgomote ale corpului. T 59. telemedicină: utilizarea sistemului de comu-nicare electronică pentru transferul către pacient a informațiilor medicale și educaționale. 60
[Corola-publishinghouse/Science/1506_a_2804]
-
și psihoeconomică. Tot ce depășește nivelul optim are tendința de a acționa în detrimentul creativității. Aceste puncte comune nu motivează înglobarea rezultatelor experimentale într-o teorie coerentă și cuprinzătoare, din moment ce nu există încă un model de creativitate care să includă complexa etiologie și numeroasele forme de expresie a creativității. Mai mult, studiile experimentale au fost întreprinse în mod independent. Deși au fost analizate multe aspecte distincte ale complexului creativ, majoritatea investigațiilor examinează, de cele mai multe ori maximum doi factori. Apare necesitatea cercetărilor multivariate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]