2,623 matches
-
care vin artiști din diferite colțuri ale lumii. Bibliotecă de aici e una din cele mai bogate, care poate face concurență unor biblioteci din țară și nu numai, conținând cărți nespus de valoroase. Câmpul Românesc mai dispune de un muzeu etnografic cu exponate și gravuri vechi, care vin să confirme încă o dată istoria existenței neamului românesc pe aceste meleaguri. Domnul Dumitru Răchitan, președintele Asociației Românilor din Hamilton ne povestește:- “ Săptămâna Culturală a Câmpului Românesc a început cu mulți ani în urmă
AMINTIRI FRUMOASE de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347136_a_348465]
-
din cele mai mari instalații de orgă din Ardeal. La Șumuleu Ciuc este organizat cel mai important pelerinaj al catolicilor din România. O clădire specială este Cetatea Mikó din Miercurea Ciuc, care datează din anul 1611, și unde este amenajat Muzeul Etnografic al județului. Castelul și complexul muzeistic din Lazarea, din sec. XVI, așteaptă vizitatori pe tot parcursul anului. Județul are resurse imense de lemn, ceea ce explică răspândirea bisericilor din lemn, ca cea din Tulgheș, construită în anul 1813. Sunt cunoscute și
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 () [Corola-blog/BlogPost/347069_a_348398]
-
turistice, restuarante, magazine bogat aprovizionate cu obiecte locale. Informații prețioase despre trecutul și specificul acestuia pot fi găsite la bisericile bizantine, în Muzeul de Arheologie și la Muzeul de Etnografie, în mod deosebit pentru perioada Renașterii Naționale Bulgare (1762-1878). Muzeul Etnografic se află într-o casă reprezentativă pentru stilul arhitectonic tradițional, construită de un negustor local bogat, Panyiot Moskoiani, în anul 1840. Are o curte mică în care se află o fântână. În partea dinspre mare și în părțile laterale este
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
catarame mari, metalice, stil pafta, traistă. Muzeul conține o colecție bogată de planșe și fotografii care prezintă aspecte importante din istoria Nessebarului, din care vom încerca să prezentăm o bună parte în traducere românească. Pentru o bună înțelegere a specificului etnografic al acestei localități trebuie avută în vedere și componența ei etnică unde pe lângă băștinași trăiau foarte mulți greci, cât și coloni refugiați din regiunile Vardar Macedonia și Tracia Egeeană între anii 1913-1916 și aproximativ 320 de coloni strămutați din Yenice-Vardar
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Arghezi erau o armă în folosul democrației, poemele lui Adrian Maniu, Demostene Botez, George Topârceanu, Alexandru Philipide, Camil Baltazar, Aron Cotruș, Otilia Cazimir, ion Pillat, Benjamin Fundoianu, Ilarie Voronca, Zaharia Stancu, Nichifor Crainic, Voiculescu, Blaga, făceau poezia paternității și proză etnografică, alții autohtonizau simbolismul și se dedicau poeziei roadelor, ortodoxiștii împărtășeau doctrina miracolului, iar Lucian Blaga având propria doctrină, a misterului. Tzara, Urmuz, Ion Barbu, Vinea, Matei Caragiale abordaseră dadaismul, suprarealismul și ermetismul. După cum se observă era un evantai policrom de
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ-A TREIA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 317 din 13 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357286_a_358615]
-
ca și în scris, neprecupețindu-și ironia, sarcasmul, spriritul polemic, dar și capacitatea de sintetizare a problemelor și de adâncire a considerațiilor vizând miezul lucrurilor discutate...” Vasile Băncilă - “Într-o societate în care cei mai mulți trăiesc cvasivegetativ, pe linii mai mult etnografice și mai mult biologice, sau în care se trăiește mica și banala aventură exasperantă a arivismului de toate nuanțele sau mai degrabă fără nuanțe, Nae Ionescu aducea setea interioară și nobilă a aventurii dramatice, organice, cu implicații metafizice, cu strălucire
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Impact > Vocatii > TOTUL DESPRE DRAGOBETE Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 419 din 23 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Cele mai multe date despre „Dragobete” le avem de la marele folclorist și etnolog Simeon Florea Marian (1847-1907), în prețiosul studiu etnografic „Sărbătorile la români”, în volumul al II-lea, intitulat „Păresimile”, apărut la 1899. Pe parcursul volumului întâlnim trei tipuri de informații cu privire la Dragobete, și anume: date despre o sărbătoare numită Dragobete, din 24 februarie; informația că ziua de 1 martie este
TOTUL DESPRE DRAGOBETE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357959_a_359288]
-
populare, parcă coborâte din fotografia lui Luca Paul cu bătrânele satului. Veniseră să-și vadă lada de zestre, frumos gătită de un iscusit meșter popular, și mare le-a fost surprinderea și supărarea că locul care altădată era păstrătorul comorilor etnografice ale Domneștiului, muzeul făurit cu migală de Petre, „derbedeul” popii Nicolae Ionescu, astăzi este în paragină, ladă de gunoaie. Dar, deodată, tristețea a fost alungată de vestea cea bună. Un mare suflet, cu rădăcini adânci în glia basarabă a Domneștiului
POVESTIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357987_a_359316]
-
cât și la cel a sintaxei textuale. Mijloc de evocare a unor timpuri de dezordine, de trecere, de răspântie istorică, fabulosul contribuie la construirea a ceea ce numim culoare locală. În acel amestec de neamuri și credințe, ce a caracterizat profilul etnografic al așezărilor din bazinul Mării Negre, în iureșul haotic și permanent al războaielor, ce au zdruncinat și nimicit grupuri umane, tradiții vechi, schimbând fața așezărilor, cutumele, limba, fabulosul intervine, în pulsația narațiunii, pentru a caracteriza, mai apăsat, contradicțiile ce-au măcinat
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
simboluri ale arhetipurilor îngăduiau oamenilor să se apropie de perceperea divinului”), dar și unul artistic, istoric ori științific. În plus, colecția analizată prioritar de doamna Iuliana Popescu, cea de la Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” prezintă și un eminent caracter etnografic, ea fiind oglinda unei hărți spirituale a națiunii române. Realizate pe lemn, sticlă ori metal (mai nou și pe piatră) „icoanele impresionează în primul rând prin diversitatea tipologică și prin tehnicile artistice folosite de iconari pentru realizarea lor”. Spre deosebire de alte
CULTUL ŞI CULTURA ICOANEI de TITUS VÎJEU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357700_a_359029]
-
sunt centrate pe BANAT ca 1. spațiu românesc,2.pământ românesc,3. cuvânt românesc. Se obvesva amplul aparat bibliografic-este impresionant cum redă materialul de la cele mai vechi izvoare-surse istorice și literare până la cele mai noi.Există o viziune interdisciplinară-paleontologic, antropologic,etnografic, folclor, religie, psihologic, psiholingvistică, sociologie, istoria limbii, literatură-toate aceste domenii se centrează pe viziunea, instituția, cercetarea, documentarea și a argumentărilor arheologice cu care a operat și operează istoricul și scriitorul de formație culturaă-enciclopedică ,Ionel Cionchin. Autorul în cele220 de pagini
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
mit”, revista PERISCOP Premiul al II-lea pentru presă on-line • MIRCEA MITROFAN, Chișinău pentru interviul „Am fost împușcat cu gloanțe de cauciuc” Premiul al III-lea pentru presă scrisă • MĂDĂLINA CORINA DIACONU pentru reportajul „Zlatna - gazda festivalului internațional de film etnografic din România, FIFE 2013” revista Miorița - SUA Premiul special al juriului pentru presa on-line • OVIDIU M. CUREA pentru articolul: „Culoarea Roșiei Montană”, Revista ART- EMIS Mențiunea specială a juriului pentru presă scrisă • ROXANA ISTUDOR pentru tableta-medalion „Spirit și bronz”, Revista
UNIUNEA ZIARIŞTILOR PROFESIONIŞTI DIN ROMÂNIA ÎŞI PREMIAZĂ LAUREAŢII de MARIANA CRISTESCU în ediţia nr. 1223 din 07 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350674_a_352003]
-
solidă legătură cu lectorul prin dezabstratizarea lirismului, demitizarea și desacralizarea unor mituri sau concepte estetice ( de exemplu, despre sat, în ciclul La Lilieci în care realizează o adevărată radiografie lirică a spațiului rural, prin care se pun în evidență aspecte etnografice: obiceiuri, tradiții, mentalități, limbaj, port, credințe). Ca dramaturg, a creat piese simbolice și parabole (Iona, Matca, Paracliserul), precum și drame istorice (A treia țeapă, Răceala) Tragicul, și grotescul sunt modalități (categorii) estetice prin care, de fapt, sub masca ironiei, meditează. Eseistul
COMEMORARE-MARIN SORESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359533_a_360862]
-
pâine rumen-aurie, fără amelioratori, pregătită în cuptor cu foc de lemne de Brutăria Chirteș de la Uricea, țuică și jin ars care au făcut deliciul vizitatorilor. Festivalul Văii Gurghiului, o sărbătoare nouă, complexă și originală, a adus în actualitate vechi tradiții etnografice, oferind o sinteză arhitectonică, culinară, ocupațională, artistică, a unui mod vechi de viață, adunând fii ai satului de vârste și profesii diferite, rămași să locuiască pe meleag străbun sau plecați în diverse localități din țară și chiar din străinătate de unde
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1175 din 20 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360255_a_361584]
-
și accesoriile vestimentare creau o imagine impresionantă accentuînd prin strălucirea lor spiritualitatea puternică a dacilor. Totodată e necesar să afirmăm că unele aspecte ale creației populare materiale și spirituale, inclusiv și în domeniul costumului, poartă amprenta structurii demografice a zonei etnografice concrete. Aceste mici deosebiri se referă la croiala, ornamentica, culoarea unor detalii din structura costumului.nsamblul costumului bărbătesc comparativ cu cel femeiesc conține mai putine variante tipologice și este decorat mai redus. Pentru iarnă atât bărbații cât și femeile aveau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
părinții autorului vrâncean: mama-Chetra și tatăl - Petrea, aflați într-o sacră dimensiune. La serbare a fost prezent și dl. Burdușa Vasile, vărul autorului, localnic, care a întreținut atmosfera și a făcut o prezentare spectaculoasă - din punct de vedere istoric și etnografic - al legendarei Văi a Cozei. Domnul prof. Ușurelu Culiță, președintele Ligii Scriitorilor Vrânceni, membru al Uniunii Scriitorilor din România, a sintetizat, în câteva cuvinte, activitatea literară a lui ION LAZĂR da COZA și a punctat aspectele esențiale ale ultimei sale
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
literară a lui ION LAZĂR da COZA și a punctat aspectele esențiale ale ultimei sale cărți: APUSUL ÎNGERILOR. Cuvintele d-lui Culiță Ușurelu au fost de profund respect pentru Omul ION LAZĂR da COZA, de apreciere a valorii literare și etnografice a operei scriitorului vrâncean, argumentând certa sa valoare literară, atât în contextul culturii vrâncene și - implicit - al culturii române contemporane. Au mai luat cuvântul: d-na Rodica Șoricău-Soreanu, poetul Ionel Marin care, la rândul lor, au apreciat valoarea literară a
EDITURA ARMONII CULTURALE, 2011 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359614_a_360943]
-
tipice genului beletristic, ci rămâne în legătură cu marile minți românești ale domeniului, Simion Mehedinți, Vasile Pârvan etc. Captivant joc și plăcută lectură, în care ariditatea textului științific este risipită cu un simț al măsurii binevenit. Așadar, o carte în care notația etnografică glisează în narațiune cu un firesc neașteptat, fără ca latura științifică să se altereze și fără ca proza să-și piardă calitatea intrinsecă. Mai rar un asemenea caleidoscop al tradițiilor de la preistoria neamului la contemporaneitatea strictă, ilustrată prin ritualul nașterii pruncului. Citind
Colibele ca artă arhetipală. Cronică literară, de Anca Sîrghie () [Corola-blog/BlogPost/339245_a_340574]
-
mediteraneană. A participat la cercetări de teren din Andaluzia și Kenia și a colaborat la traducerea și revizuirea articolelor din secțiunea “Peoples and Cultures of the Word” din ediția italiană a Enciclopediei Britanice. A desenat hărți și a elaborat fișe etnografice pentru Atlasul Populațiilor (Utet, Italia) și a editat intrările etnologice din Dicționarul Enciclopedic, publicat tot de Utet. Albe, negre, roșii, galbene sau brune, indifferent de religie sau limbă, locuitoare ale orașelor sau rurale, sedentare sau nomade, bogate sau sărace, populațiile
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
în întreaga lume. Cartea este împărțită în cinci secțiuni care corespund, mai mult sau mai puțin, continentelor: Europa, Africa, Asia, Oceania, America și Arctica. Fiecare secțiune are o introducere ce descrie originile grupurilor care populează continentul, urmată de o descriere etnografică a fiecărei populații. O anume populație poate fi recunoscută în primul rând prin numele utilizat în literatura științifică pentru a identifica grupul și, în al doilea rând, prin sistemul cultural pe care îl folosește. Prin sistem cultural înțelegem un sistem
Mirella Ferrera: Populaţii ale lumii. Cronică, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339273_a_340602]
-
iar văzduhul se umplea cu umbrele și sufletele lor până în tării. Nimeni nu-lmai putea clinti din loc, nicio putere și nicio schingiuire... Rezultatul? România actuală cu Dacia de odinioară sunt congruente nu numai în privința configurației geografice, dar și a configurației etnografice românești. Acest fapt singur, această evidență bătătoare la ochi ar trebui să puie pe gânduri, dacă nu să-i desarmeze, pe apostolii interesați ai discontinuității românești în propria noastră țară. Ce argument de continuitate poate fi mai plauzibil decât existența
Liviu Rebreanu: Laudă țăranului român. Discurs de primire la Academia Română () [Corola-blog/BlogPost/339319_a_340648]
-
scriu în românește. Promovarea, mediatizarea și distribuirea acestei cărți peste tot în lume, reprezintă de fapt, punctul cheie al acestei Antologii. Personalitatea incontestabilă a autoarei, membră a numeroase foruri de profesioniști, fondatoare de posturi de radio, jurnalistă, fondatoare de muzee etnografice, de centre de turism , la noi în țară dar și în străinătate, arată de fapt că D-na Ligya Diaconescu reprezintă o adevărată ambasadoare a României peste hotare. Dânsa prin tot ce realizează încearcă să creioneze un contur binemeritat al
Dr. Iustinian Gr. Zegreanu: O ANTOLOGIE A SCRIITORILOR ROMÂNI DE PRETUTINDENI () [Corola-blog/BlogPost/339548_a_340877]
-
mă întreb în sine: Ce fel de om, de român, poate să nu se bucure de existența unui muzeu al civilizației tradiționale? Ce fel de om, de intelectual și de Român nu se bucură de refacerea celui mai vechi muzeu etnografic al țării? Ce fel de om e acela care nu vrea ca imaginea strămoșului nostru, țăranul, să aibă un loc de „odihnă"și de „acțiune"binefăcătoare asupra lumii noastre bolnave?! Ce fel de om, ce fel de intelectual este acela
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
neîmpărțit corespunzător, cu reguli precise, are constantele percepției ce reprezintă un mod de înțelegere aparte, apropiind obiectele de simțirea vizitatorului. Obiectele se explică prin ele însele, nimic nefiind majore sau minori, ci unice, subtile, iradiind frumusețea utilității. Mai ales cele etnografice, făcute de omul tradițional, de omul nededublat, care nu „produce”, ci naște obiecte, adică simboluri emotive pentru noi (Horia Barnea). Un muzeu mic, la Domnești, dar creat pentru a menține memoria românească vie și aplecarea spre cultură și lumină. Bibliografie
NECESITATEA UNUI MUZEU SĂTESC de GEORGE BACIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340721_a_342050]
-
specialitate pe probleme de etnografie și folclor la Centrul Național al Creației Populare. Am scris articole de specialitate în reviste ca «La Romanie d’aujourd’hui», «Datini» și altele. Cunosc foarte bine creația noastră populară spirituală, ca și toate muzeele etnografice din România și destul de bine folclorul altor popoare (de care m-am ocupat, de asemenea, la TVR)», mărturisește în schiță biografică de bun simț, realizatoarea Theodora Popescu. Sunt cuvinte simple și sincere fără râvnirea slavei deșarte, dar pentru cunoașterea minimă
FLORI GRĂDINĂRITE DE MAESTRĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1367 din 28 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341061_a_342390]