1,763 matches
-
ivit ca un nou început, nașterea este umană, ivirea este divină; ivi, ivesc, vb. IV. refl. - a se arăta, a apărea (dintr-odată, pe neașteptate), a ieși la iveală, a se descoperi. Cf. DOOM. Referințe bibliografice: • Anuar, Academia Română - Institutul de Etnografie și Folclor, Considerații etnologice asupra mentalității agrare a poporului român de dr. Georgeta Moraru, Comunicări, Ssesiunea ”Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
Eminesciana”, București, 1990. • Micul dicționar academic, (2002), Academia Română, Institutul de Lingvistică "Iorgu Iordan", Editura Univers Enciclopedic, București. • Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, (1982), Editura Academiei, București. • Tradiții și obiceiuri de Crăciun, anexa Colinde vechi, Academia Română, Institutul de Etnografie și Folclor, București, 1993. Alecsandri, Vasile, (1852), prefața la volumul Poezia populară, Editura Tineretului, București. Călinescu, George, (1941), Istoria literaturii române de la origini până în prezent, București. Constantinescu, Olimpiu, (1928), Sentimentul religios în poezia poporeană, Editura Tipografia Centralei Cooperativelor de Producție
TAINE ALE IDENTITĂŢII ÎN SĂRBĂTORILE POPULARE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 2066 din 27 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/370040_a_371369]
-
o simplă istorie povestită, ci o realitate trăită”. „Tăcerea” din poemele aflate în Sfeșnic în rugăciune este și o taină, un alt înțeles al cuvântului. „Cotropit și sedus de taină, Mircea Eliade parcurge nemărginite spații morale prin subteranele filologiei, istoriei, etnografiei...dând sensuri și semnificații calitativ altele. (Sorin Alexandrescu).” La poetul Traianus (Traian Vasilcău), tăcerea se adâncește-n taină: Ales mi-s al tăcerii poemelor ce sunt/ Și scriu c-un ram de cruce - și nu-s decât cuvânt” - poemul Hoțul
SFESNIC IN RUGACIUNE AUTOR TRAIAN VASILCAU de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370276_a_371605]
-
loc pentru toți, că doar Dumnezeu ne-a făcut, nu Monica Babuc, numai că liberul ei arbitru e împotriva noastră, a celor nedreptățiți, e împotriva neamului și a existenței culturii autohtone. - Am impus statul să accepte statutar existența Teatrului de Etnografie și Folclor ”Ion Creangă”, prin trei greve ale foamei, spune Silviu Fusu, iar Monica Babuc merge împotriva justiției... -Tata Sava, mi-a spus, înaintea morții: “Silvică, amu să ai grijă de teatru și de mama Vighenia”, îmi povestește domnul Fusu
SILVIU FUSU ŞI DUMINICA MARE A ILUMINĂRII, CU ECATERINA NEGARĂ de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353364_a_354693]
-
-Pînzaru. Or, a păstra memoria unui mare actor și regizor, este, a considerat Dumneaei, în primul rând, dreptul și sacrificiul familiei. În interviul realizat, Artista Emerită, Doamna Lidia Noroc Pînzaru, în prezent desfășurându-și activitatea la Muzeul de Istorie și Etnografie din Bălți, îmi povestea: “În 1961, Anatol Pînzaru pleca la Moscova să urmeze studiile la Institutul de Artă Teatrală ”A.Lunacearski” și înainte de a pleca a dorit să ne căsătorim.” Din povestirile Dumneaei, am desprins crâmpeie de amintiri, ce invocau
ARTISTA EMERITĂ A REPUBLICII MOLDOVA, DOAMNA LIDIA NOROC-PÎNZARU, MUZĂ A UNEI DINASTII DE ACTORI de LILIA MANOLE în ediţia nr. 2030 din 22 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353363_a_354692]
-
normele în vigoare pentru protejarea patrimoniului mobil din România și U.E. În al doilea rând, doar voința politică nu poate să susțină ideea îngrădirii exprimării unui muzeu care are un patrimoniu de peste 400.000 piese (arheologie, istorie, științele naturii, artă, etnografie, obiecte cultice, carte veche etc.) și care a ajuns, începând cu anii '70, la un nivel de dezvoltare apreciat în România și Europa. Cum voința politică nu poate să pună în pericol păstrarea în condiții optime a acestuia, știut fiind
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
modificate pentru că legea patrimoniului imobil nu permite și în care obiectele mari nu pot fi depozitate sau expuse în condiții optime. În Garnizoană, spațiile expoziționale sunt deja conturate; fiecare secție din muzeu (arheologie, istorie, științele naturii, artă românească și universală, etnografie) și-a stabilit, prin proiectul tematic și expozițional, destinația sălilor și pieselor, dar și depozitele tridimensionate. Referindu-ne la acestea din urmă, pentru a înțelege complexitatea muzeului, sunt prevăzute spații pentru depozite de arheologie, istorie, zoologie, paleontologie și botanică, oologie
PROF. DR. AUREL CHIRIAC, PUNCTUL DE VEDERE AL MUZEULUI „ŢĂRII CRIŞURILOR” ASUPRA PROPUNERII DE A FI MUTAT ÎN CETATE de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1168 din 13 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353459_a_354788]
-
personaje reprezentative pentru această temă, Cezar Mazăre și Rică Ilieș. Personaj “orgolios până la paroxism”, cu pondere în structura romanului, presupun, chiar substitutul unui politician notoriu, cel mai controversat, de la Chișinău, Rica e, pe acest segment tematic, student la istorie și etnografie, la Universitatea Lomonosov, unde era “exilat” (s-ar părea că e un privilegiu, și nu o sancțiune) pentru naționalismul manifestat la Facultatea de Filologie de la Chișinău. Acesta știa pe de rost un mare număr de poezii ale autorilor români, preferându
UN BALANS ÎNTRE FICŢIUNE ŞI REALITATE (SAU) AL ŞAPTELEA SIMŢ , ROMANUL UNUI POVESTITOR AL TIMPULUI SĂU de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353465_a_354794]
-
2. Prof. univ. Ioan Iacob, 8 minute (Președintele Fundației „HESPERUS”) Va informa auditoriul despre acțiunile fundației (pe care a înființat-o în memoria prof. Livia Iacob) pe întregul parcurs al anului 2014. 3. Scriitor-compozitor Marin Voican-Ghioroiu, 20 minute Specialist în etnografie, etnomuzicologie și folclor va trece în revistă câteva din tradițiile și obiceiurilor la români: a) „Înfiriparea dragostei între tineri” (scoaterea fetei la hora satului de către părinți, de obicei la sărbătorile Sfintelori Paști, Înălțare, Sf. Ilie, Sf. Stămărie, de Anul Nou
ZILELE HESPERUS TRADIŢII POPULARE ROMÂNEŞTI de FUNDAŢIA CULTURALĂ HESPERUS în ediţia nr. 1176 din 21 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353861_a_355190]
-
titluri, produse ale tiparului de până la 1700 și peste 300 de titluri din producția editorială a anilor 1701-1800. Între acestea, mai mult de 2/3 din fond vehiculează informații despre români, unele constituind ample și documentate comentarii privind istoria, limba, etnografia, geografia, aria de locuire a populațiilor neolatine din centrul și sud-estul Europei, situația politico-statală a Țărilor Române. Printre elementele ce o particularizează în istoria biblioteconomiei românești este meritul de a fi prima bibliotecă publică ce a pătruns în circuitul informațional
BIBLIOTECA ESTIVALĂ „V. A. URECHIA” DIN GALAŢI – LOCUL IDEAL ÎN PERIOADA VACANŢEI COPIILOR ŞI ADULŢILOR de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1315 din 07 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/353884_a_355213]
-
al profesorilor, oameni de înaltă ținută profesională și cetățenească, între care Ion Pâșlea și Ilie Veslovschi, iubitori și păstrători ai tradiției locale, ai artei poporului român, în general, în această școală a luat ființă și a funcționat primul muzeu de etnografie și artă populară din Bucovina. Muzeul a reușit să promoveze specificul nostru popular și național prin școală, înscriindu-se în gama izvoarelor de inspirație pentru mobilier și alte creații de artă. Până la primul război mondial orașul se îmbogățise cu o
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353046_a_354375]
-
femeiești din Clisura Dunării(vezi ANEXA I). Acesta alături de alte studii privind portul din Clisura Dunării și Banatul Montan vor lărgi cunoașterea acestui domeniu atât de complex. ***Articol apărut în formă extinsă în volumul de studii și articole Drobeta, seria Etnografie, XXII, EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, p. 165-181 Referință Bibliografică: Colecția de Textile-Port Popular a Muzeului Regiunii Porților de Fier. / Varvara Magdalena Măneanu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 858, Anul III, 07 mai 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
COLECŢIA DE TEXTILE-PORT POPULAR A MUZEULUI REGIUNII PORŢILOR DE FIER. de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353213_a_354542]
-
Acasă > Literatura > Comentarii > RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 Autor: Varvară Magdalena Măneanu Publicat în: Ediția nr. 858 din 07 mai 2013 Toate Articolele Autorului DROBETA, Seria Etnografie, XXII, EUC, Drobeta Tr Severin, 2012, 230 p. Deși aflat într-un amplu proces de reabilitare a clădirii ce vă adăposti sediul principal și sălile de expoziție ale Muzeul Regiunii Porțile de Fier, colectivul Secției de Artă Populară, a continuat
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
urmează a fi organizată după terminarea lucrărilor de reabilitare. Schimbul de experiență muzeologica, de idei cu muzeografi din județele limitrofe sau din București, în cadrul Simpozionului secției de Artă Populară organizat anual și acum s-au concretizat în volumul Drobeta, Seria Etnografie, apărut în 2012. Că și în alți ani semnează materiale și studii nume de prestigiu din cercetarea socioumană și etnografica românească actuala, precum: Marcela Bratiloveanu Popilian, care investighează reminiscențe ale unor culte străvechi în zonele casrpato-danubiene, vizibile chiar și azi
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
de autor, care, plăcut surprinzător, nu au fost uitate. Despre rostul colecțiilor și al muzeelor sătești, despre Muzeul Gh.Ionescu Șișești , pe de o partereia problematică Florentina Pleniceanu, arătând că bunurile care au aparținut savantului Gh.Ionescu Șișești, colecția de etnografie, clădirea pusă la dispoziție de reprezentanții comunității locale, au condus la finalizarea organizării expoziției memoriale, pavilionare, dedicată acestei personaltăți, cu sprijinul riguros științific al secției de Etnografie și al Laboratorului de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier, iar pe
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
Pleniceanu, arătând că bunurile care au aparținut savantului Gh.Ionescu Șișești, colecția de etnografie, clădirea pusă la dispoziție de reprezentanții comunității locale, au condus la finalizarea organizării expoziției memoriale, pavilionare, dedicată acestei personaltăți, cu sprijinul riguros științific al secției de Etnografie și al Laboratorului de Restaurare-Conservare din cadrul Muzeului Regiunii Porților de Fier, iar pe de altă parte Titu Dinuț realizează o prezentare a colecției istorico etnografice moștenita de Școală din Șișești unde a funcționat profesorul Dragoș Ebetiuc. În Muzeul școlar de
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
în 1939 de C.D.Ionescu, între 1931-1981 adevărată strălucire a dat-o profesorul Dragoș Ebetiuc, arată autorul, precizînd în continuare că muzeul a fost vizitat de personalități renumite, ce au dus faima acestuia mai departe. În ansamblu volumul Drobeta, seria Etnografie, vol. XXII, 2012 lasă plăcută impresie de aplecarea asupra aprofundării istoriei locale și din Oltenia, diversificării temelor de către specialiștii Muzeului Regiunii Porților de Fier și nu numai, în vederea prezentării de noi idei tematice în expozițiie de bază sau temporare din
RECENZIE VOLUM DE STUDII DROBETA, XXII, 2013 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 858 din 07 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/353214_a_354543]
-
n) pe sticla computerului, Confluențe Literare, Ruginoasa ieri - Ruginoasa azi, din care cel de-al treilea tratând actualitățile Religie și credință, Biserica parohiei Ruginoasa, Biserica parohiei Dumbrăvița, Palatul Alexandru Ioan Cuza - istorie, activitate muzeistică și culturală - Centrul cultural Ruginoasa, istorie, etnografie, arheologie, Ruginoasa - cultură și credință. Cartea se încheie cu un Album-foto, în culori, cu aspecte judicios selecționate. Volumul, 301 pagini, beneficiază de o prefață, autor prof. Gheorghița Durlan, o postfața, autor pr. prot. Pavel Postolachi, coperta - Mihaela Chiriță, corector - prof.
ADEVĂRATA OBÂRŞIE A POPORULUI ROMÂN. de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352566_a_353895]
-
XIX-începutul sec.XX și rucăreanul prin căsătorie, muscelean originar din Vulturești, regretatul Ion Popescu-Argeșel (geologie-geografie), Ion Ghica, Grigore Tocilescu, N. Iorga, C.G.Giurescu și un strălucit fiu al Rucărului, Gheorghe Pârnuță, sau al Dragoslavelui, preot Ioan Răuțescu (istorie. lingvisică și etnografie), oameni de cultură și scriitori (Titu Maiorescu, Henri H. Stahl, V.A.Urechia, Al.Vlahuță), etc. Cartografierea zonei își are începuturile în plină epocă feudală (la noi) și renascentistă (la alții, în Occidentul european) încă în veacurile XV și XVI
CHEILE DÂMBOVIŢEI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354082_a_355411]
-
care există piese de civilizație din perioada geto-dacică până în Evul Mediu. Cei dornici pot găsi aici un fond documentar foarte bogat alcătuit din aproximativ 6000 de unelte, arme, podoabe, monede, peste 100 000 de obiecte de ceramică și obiecte de etnografie. O vizită în satul Butuceni ne-a ajutat să cunoaștem forme tradiționale de viață, prelungite într-un prezent sincer și original. Străzile sunt neasfaltate, casele au garduri masive de piatră, ce ne amintesc de localități din Bulgaria, precum Arbanasi și
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
degustate și ne-a spus cu ce mâncăruri trebuie asociate vinurile albe și cele roșii. Vinul ne-a fost servit cu nuci și prăjituri. Orașul subteran Cricova întrunește calitățile unei crame cu acelea ale unui muzeu de artă, arheologie și etnografie. Vase de ceramică și de lemn ce contribuiau la pregătirea și păstrarea vinului, sculpturi în lemn și vitralii prezintă imagini inspirate din mitologie sau din viața cultivatorilor de viță-de-vie. Am plecat mulțumiți și încântați că am putut vizita această oază
REPUBLICA MOLDOVA, TRANSNISTRIA I de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354554_a_355883]
-
al Carpaților Răsăriteni, cu menționarea titlurilor și numele autorilor principalelor studii și articole apărute în publicațiile respective. Un loc distinct îl ocupă capitolul Din mărgăritarele ortodoxiei și culturii românești, care cuprinde studii și articole cu tematică teologică, de istorie bisericească, etnografie, sociologie, semnate de cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi , arhiviști, doctoranzi, preoți, profesori, din județele Covasna și Harghita și din principalele centre universitare din întreaga țară, colaboratori ai publicațiilor editate de Eparhia Covasnei și Harghitei și tineri care au fost sprijiniți
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 398 din 02 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347068_a_348397]
-
muzee, biserici bizantine, mori de vânt plasate în oraș din motive turistice, restuarante, magazine bogat aprovizionate cu obiecte locale. Informații prețioase despre trecutul și specificul acestuia pot fi găsite la bisericile bizantine, în Muzeul de Arheologie și la Muzeul de Etnografie, în mod deosebit pentru perioada Renașterii Naționale Bulgare (1762-1878). Muzeul Etnografic se află într-o casă reprezentativă pentru stilul arhitectonic tradițional, construită de un negustor local bogat, Panyiot Moskoiani, în anul 1840. Are o curte mică în care se află
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
încearcă să te atragă cu o ofertă bogată și în special cu ciorbă de burtă, de pește, țuică și vin ale căror denumiri le știu în limba română. Ne reține atenția, în mod deosebit, restaurantul „Aquamarin”, un adevărat muzeu de etnografie, construit în stilul caselor tradiționale bulgărești, cu pereți groși, de piatră, cu tavan cu grinzi, cu icoane pe pereți, cu sobă și cișmea din care apa curge neîncetat, perdele, carpete, velințe țesute în război pe fond roșu, fețe de masă
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]
-
Culturală Helis, cu reprezentanții revistei de cultură Helis, revistă care își afișează fiecare număr în internet pentru a îmbogății românii din țară și din diasporă cu varietatea temelor publicate: poezie, proză, teatru, filozofie, eseuri, lucrări cu caracter istoric, arhelologie, muzică, etnografie și folclor, evenimente culturale, interviuri și reportaje cu personalității ale culturii noastre contemporane. Din umbră, (asta trebuie s-o spunem), cel care a „supervizat” toată activitatea este scriitorul Constantin T. Ciubotaru, președintele Asociației Culturale „Mileniul 3”, acest Caragiale al zilelor
SLOBOZI SĂ CONTINUĂM „DRUMUL CĂRŢII” INIŢIAT DE GRUP MEDIA SINGUR de EUGENIA DUMITRIU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/357452_a_358781]