957 matches
-
și În niște raporturi de putere Încă active (după toate probabilitățile) și În prezent. Situarea periferică a disciplinei pe ansamblul specializărilor academice centralși est-europene depășește, atunci, cadrul unei dispute strict terminologice sau teoretice (cum o sugerează unii dintre ,,etnografii” sau ,,etnologii” autohtoni), spre a deveni, din nefericire, ,,exponentul” intelectual al unei ,,corectitudini politice” care nu ar trebui vreodată și undeva să ajungă criteriu de validare științifică. Cum istoria sa o probează, antropologia nu s-a constituit ca reacție ideologică la corpusul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Credințele țăranului român despre cer și stele”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1907; G. P. [Giorge Pascu], „Credințele țăranului român despre cer și stele”, VR, 1908, 4; Constantin Ottescu, Profesorul Ion Otescu, „Gazeta matematică”, 1968, 9; Datcu, Dicț. etnolog., II, 132. I.D.
OTESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288597_a_289926]
-
Hasdeu sau Setea de absolut, CRC, 1991, 8; Teodor Vârgolici, O viziune românească a lumii, ALA, 1995, 253; Gh. Bulgăr, Tudor Vianu, „Dicționar de maxime comentat”, ALA, 1997, 349; Teodor Vârgolici, B.P. Hasdeu și folclorul, ALA, 1997, 375; Datcu, Dicț. etnolog., II, 130-131; Micu, Ist. lit., 732; Teodor Vârgolici, Jurnalul lui Grigore Nandriș, ALA, 2000, 503; Daniel Cristea-Enache, Posteritatea lui G. Călinescu, ALA, 2001, 563, 564; Constantin Trandafir, O biografie impunătoare, „Pagini literare”, 2002, 12; Teodor Vârgolici, Publicistica politică a lui
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
I. Vlăduțiu, Etnografia românească, București, 1973, 80-81; Bârlea, Ist. folc., 404-408; Romulus Vulcănescu, Gheorghe Vrabie, Etnologia. Folcloristica, București, 1975, 37-38; Traian Herseni, Forme străvechi de cultură poporană, Cluj-Napoca, 1977, 62-63; Virgiliu Florea, Un folclorist uitat, TR, 1997, 3-4; Datcu, Dicț. etnolog., II, 133-136; Dumitru V. Marin, Tudor Pamfile și revista „Ion Creangă”, introd. Nicolae Constantinescu, Vaslui, 1998; Dicț. scriit. rom., III, 566-569. I.D.
PAMFILE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288641_a_289970]
-
, Andrei (pseudonim al lui Andrei Dumitru Marcu; 9.II.1936, București), prozator și etnolog. Este fiul Elisei, fiica lui D. D. Patrașcanu, și al lui Petre I. Marcu (Petre Pandrea), avocat, sociolog, filosof, jurnalist și scriitor; Lucrețiu Pătrășcanu este unchiul său. Ascendența familială îi creează lui P. dificultăți atât în timpul studiilor gimnaziale și liceale
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
la Sorbona. Concomitent, depune o activitate marcantă în domeniul medical. Membru al Academiei Româno-Americane de Științe și Arte (1984), șef al Secției de folclor a Institutului de Cercetări al acestei Academii (1985), fondator (împreună cu Paul Simionescu) al Asociației Sociologilor și Etnologilor (1987), afiliată Casei Românești din Paris, este și membru al Asociației Ziariștilor Români-Vest (1991). P. debutează editorial cu Hoinar prin Bucegi (1957), jurnal de drumeție al unui împătimit al muntelui, călător cu spirit de observație, atent la detaliul semnificativ și
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
2000. Repere bibliografice: Romulus Rusan, Nostalgia sanctuarului, VST, 1967, 42; Tudor Teodorescu-Braniște, „Medic la Boișoara”, CNT, 1968, 12; Nicolae Manolescu, Jurnalul unui medic, RL, 1972, 35; D. Micu, O nouă „Carte a munților”, LCF, 1974, 11; Românii, 277-278; Datcu, Dicț. etnolog., II, 136-138. V.F.M.
PANDREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288655_a_289984]
-
Papahagi, „Langue et littérature”, 1943, 1-2; Scrisori către Artur Gorovei, îngr. și introd. Maria Luiza Ungureanu, București, 1970, 301-304; Anastasie Nasta, Pericle N. Papahagi, RL, 1972, 52; Bârlea, Ist. folc., 379-380; Anastasie Nasta, Basmele aromâne, RL, 1977, 10; Datcu, Dicț. etnolog., II, 141-142; Rusu, Membrii Academiei, 394; Dicț. scriit. rom., III, 605-607; Iordan Datcu, Să ne amintim de Pericle Papahagi, în Caleidoscop aromân, IV, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 2000, 107-111; Matilda Caragiu Marioțeanu, Un profesor savant - Pericle Papahagi, în
PAPAHAGI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288672_a_290001]
-
Herseni, „Mic dicționar folcloric”, „Ethnologica”, 1979; Paul Simionescu, „Grai, folclor, etnografie”, REF, 1982, 2; Zamfira Mihail, Tache Papahagi, promotor al etnografiei comparate, REF, 1989, 4; Matilda Caragiu Marioțeanu, Tache Papahagi - marele singuratic, „Deșteptarea”, 1992, 1; Cândroveanu, Aromânii, 82-83; Datcu, Dicț. etnolog, II, 142-145; Dicț. esențial, 615-616. I.D.
PAPAHAGI-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288673_a_290002]
-
de texte, pe care însă și le-a însușit Gh. I. Tăzlăuanu, fostul său elev la Huși, publicându-le în colecția Comoara neamului (I-X, 1943). Culegeri: Literatură populară românească, București, 1910. Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 395-396; Datcu, Dicț. etnolog., II, 248-249. I.D.
PASCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288708_a_290037]
-
Pop, București, 1985; Basme, cântece bătrânești și doine, București, 1989 (în colaborare cu Silviu Angelescu); Intrarea în casă. Antologia poeziei românești din Iugoslavia, pref. edit., București, 1995 (în colaborare cu Simeon Lăzăreanu). Repere bibliografice: Bârlea, Ist. folc., 58-73; Datcu, Dicț. etnolog., II, 149-150. I.D.
PAUN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288722_a_290051]
-
1930; Ioan Bianu, Nicolae Pauleti, popă românesc unit de sat și om de litere în Ardeal, în Închinare lui N. Iorga, Cluj, 1931, 38-41; Ion Mușlea, „De pe Secaș”, DR, 1932-1933; Bârlea, Ist. folc., 61-65; Dicț. lit. 1900, 665-666; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146; Dicț. scriit. rom., III, 643-645. I.H.C.
PAULETI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288721_a_290050]
-
Din istoricul catedrelor Facultății de Filologie de la Universitatea „Al. I. Cuza” Iași. G. Pascu, întâiul profesor de istoria literaturii române vechi, Iași, 1975; Iorgu Iordan, Lingvistica românească între 1918 și 1944, în Istoria lingvisticii românești, București, 1978, 127-128; Datcu, Dicț. etnolog., II, 145-146; Dicț. scriit. rom., III, 638-640. D.V.
PASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288707_a_290036]
-
PAVELESCU, Gheorghe (31.III.1915, Purcăreți, j. Alba), etnolog. Urmează școala primară în satul natal, localitate de munte cu o străveche civilizație pastorală, care i-a modelat de timpuriu personalitatea. Învață la gimnaziul din Sebeș (1928-1931), la liceul din Orăștie (1931-1936) și face studii universitare la Cluj și București
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
Dicționar de etnologie, București, 1979, 396; Boris Zdericiuc, Profil contemporan. Profesorul Gh. Pavelescu la 75 de ani, REF, 1990, 3-4; Ilie Moise, Gheorghe Pavelescu - 80 sau Tinerețea fără bătrânețe a profesorului, „Studii și cercetări de etnologie”, 1995, 3-13; Datcu, Dicț. etnolog., II, 146-148. I.Ms.
PAVELESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288736_a_290065]
-
lunându-și doctoratul cu teza Istoricul Bogdan Petriceicu Hasdeu (1998). Un timp a fost profesor de istorie la Liceul Agroindustrial din Lipova (1985-1990). Revine la Cluj-Napoca și intră în ziaristică, fiind publicist comentator la revista „Apostrof” (1990-1991). Ulterior este cercetător științific (etnolog) la Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie 1995 coordonează Centrul de Studii Răsăritene, este și codirector al Institutului de
PECICAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
ca o carte. Mărturii inedite, îngr. și pref. Constantin Bostan, București, 1985; Al. Zub, Mai mult înlăuntru decât în afară..., CL, 1987, 3; Z. Ornea, Contribuții, RL, 1989, 37; Virgil Cuțitaru, Vocația documentului (G.T. Kirileanu), CRC, 1989, 51; Datcu, Dicț. etnolog., II, 137-138; Iordan Datcu, Jurnalul unui generos, RL, 2003, 18. N.M.
KIRILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287713_a_289042]
-
de ceată din Gârliciu, jud. Constanța, Constanța, 2001; Fluierul de izbândă. Basme, povestiri și snoave din satul Nifon, jud. Tulcea, Constanța, 2001; Fata de la izvorul limpede. Basme, povești și snoave din Horia, jud. Tulcea, Constanța, 2003. Repere bibliografice: Datcu, Dicț. etnolog., II, 79-80. I.D.
MIHALCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
C. Catrina, „Creatori populari sibieni”, RMZ, 1976, 5; Laura Sârbu, „Butea junilor”, „Tribuna Sibiului”, 1976, 29 octombrie; Titu Popescu, Un fructuos bilanț editorial, RMB, 1978, 9 februarie; A.G.[Anca Goția], „Butea junilor”, „Forschungen zur Volks - und Landeskunde”, 1979; Datcu, Dicț. etnolog., II, 86-87; Ioan Mariș, „Confrerii carpatice de tineret. Ceata de feciori”, „Tribuna culturală”, 1999, 7 mai; Ana Grama, Etnologia sibiană în contextul cercetării academice naționale, „Rondul”, 1999, 7 mai. I.D.
MOISE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
1884. Repere bibliografice: Szinnyei József, Moldován Gergely, în Szinnyei József, Magyar írók élete és munkái, IX, Budapesta, 1903, 121-125; Chendi, Scrieri, III, 65-69, 417; Várady Aurél, Moldován Gergely, „Pásztortűz”, 1930, 14-15; Magyar irodalmi lexikon, II, Budapesta, 1965, 260; Datcu, Dicț. etnolog., II, 88-89. O.K.
MOLDOVÁN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288228_a_289557]
-
Morariu], FF, 1935, 5-6; Virgil Tempeanu, Istoria literaturii germane, București, 1948, 460-461; Bucur, Istoriografia, 293; Știința în Bucovina, II, Suceava, 1983, 192-195; Mircea Grigoriță, Un mare profesor și om de știință: Victor Morariu, Suceava, 1988; Satco-Pânzar, Dicționar, 150-151; Datcu, Dicț. etnolog., III, 111. G.B.
MORARIU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288242_a_289571]
-
1993, 14; Victor Cirimpei, Sergiu Moraru, REF, 1997, 5-6; Grigore Botezatu, Folcloristul Sergiu Moraru, „Revista de etnologie”, 1997, 1; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 290; Grigore Botezatu, Sergiu Gh. Moraru, Obreja Veche - Fălești, 1997; Chișinău. Enciclopedie, Chișinău, 1997, 327-328; Datcu, Dicț. etnolog., II, 93-94. Gr.B.
MORARU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288250_a_289579]
-
I. Urban Jarník și Andrei Bârseanu, Doine și strigături din Ardeal, București, 1968, 63, 85; Ovidiu Bârlea, Prefață la Povești din Transilvania, Cluj-Napoca, 1975, 13-18; M. N. Rusu, Prietenul lui Eminescu, SPM, 1976, 299-300; Dicț. lit. 1900, 139-140; Datcu, Dicț. etnolog., I, 12. L.Cș.
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
București, 1972 (în colaborare cu Dan Teodorescu). Repere bibliografice: Tiberiu Pleter, Istoricul studierii limbilor și literaturii cehe și slovace la Universitatea din București, în Din istoricul slavisticii românești, București, 1982, 11-122; Corneliu Barborică, Interviu, „Ramoid” (Bratislava), 1984, 7; Datcu, Dicț. etnolog., I, 149-150. St.V.
CALIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286035_a_287364]
-
CĂLIN-BODEA, Cornelia (19.VII.1939, Cernavodă), etnolog. Este fiica Mariei (n. Căciularu) și a lui George Dumitru, inginer. După ce a absolvit, în 1963, Facultatea de Filologie - secția limbi orientale - a Universității din București, este cercetător științific la Institutul de Lingvistică (1963-1969), apoi la Institutul de Etnografie și
CALIN-BODEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286038_a_287367]