478 matches
-
este dată întreagă dintru început. Nu o întâlnești la capătul unei încercări. „Nu ai fi căutat-o dacă nu ai fi găsit-o” (B. Pascal). cercetările lui W. Schmidt au fost continuate de discipolii săi și de reprezentanți ai Școlii Etnologice de la VIena (Paul Schebesta, Martin Gusinde, Joseph Haekel, Karl Jettmar). O altă autoare care s-a ocupat de culturile primitive, respectiv de spiritualitatea dogonilor și a celor din tribul bambara, a fost Germaine Dieterlen, autoarea lucrării Essai sur la religion
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
culturii sau spre aspectele teoretice ale lexicografiei literare. Cartea din 1983, Lucian Blaga și cultura populară românească, dezvoltă și adâncește concluziile din teza de doctorat și constituie o documentată și convingător argumentată incursiune în analiza operei scriitorului, dintr-o perspectivă etnologică, având în vedere rolul creației folclorice, socotită unul din factorii principali în formarea concepției filosofice și în structurarea poeziei și a dramaturgiei lui Blaga. Se refac, pornind de la o informație variată și adecvată, împrejurările sociale, datele culturale și premisele literare
TEODORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290144_a_291473]
-
Semnează George Fotino, Cezar Apreotesei, Cezar Radu, D. Ciachir, Doina Papp, Ion Orghidan, Florin Felecan, Dan Zamfirescu, George Muntean, Corneliu Albu ș.a. Sub titlul O imagine falsă a poporului român (2/1972), Ioan și Septimiu Chelcea întreprind critica unei sinteze etnologice publicate la Köln de profesorul Hugo A. Bernatzik. Traian Lungu prezintă un Titu Maiorescu inedit, Gh.I. Ioniță evocă figura lui Gheorghe Pop de Băsești, iar Gh. Șora pe a dascălului transilvănean Nicolae Horga-Popovici. Valeriu Rus urmărește poziția lui P.P. Negulescu
FORUM-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287072_a_288401]
-
românesc, AUB, științe sociale-filologie, 1964; Constantin Boroianu, Anton Maria del Chiaro, în Studia bibliologica, 115-132, III, București, 1969; Constantin Boroianu, Un memorialist italian din secolul al XVII-lea despre Valahia, AUB, limba și literatura română, 1970, 1; Alexandru Popescu, Interpretări etnologice la „Revoluțiile Valahiei” de Antonio Maria del Chiaro, REF, 1978, 2; Datcu, Dicț. etnolog., I, 219-220. I.D.
DEL CHIARO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286713_a_288042]
-
Culori și stiluri, abordează pentru prima oară în exegeza eminesciană aceste aspecte. De menționat, nu în ultimul rând, că anterior acestui studiu a apărut o ediție fundamentală, îngrijită de editorul D., a lucrării lui Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1989), în care savantul cercetează, istoric și comparat, simbolurile eminesciene cu substrat arhaic. SCRIERI: Corabia argonauților, Iași, 1972; Titlul la alegere, Iași, 1981; Ioana din primăvară, Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
Iași, 1986; Poetică eminesciană, vol. I: Temeiuri folclorice, Iași, 1989; Contemporanii noștri, Iași, 2000; Așa se scrie istoria!”, Iași, 2003. Ediții, antologii: Cerul în apă. Antologie a debutanților, I-II, pref. edit., Iași, 1970-1971; Petru Caraman, Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, pref. edit., Iași, 1984; Mihai Drăgan, Eminescu tânăr sau „a doua mea ființă”, postfața edit., Iași, 1999; Balada cultă, Iași, 2003 (în colaborare). Repere bibliografice: Mircea Iorgulescu, Gheorghe Drăgan, „Corabia argonauților”, LCF, 1972, 44; Al. Dobrescu
DRAGAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286841_a_288170]
-
era discreditată. Literatura revenea ca ideea unui universal În absența oricărei determinări locale, de analizat nu numai ca operă-efect a unui fascicul de cauze, conform pozitivismului postromantic. și aici, desigur, căile puteau fi multe: una era cea culturală, dar conceptul etnologic de cultură nu era Încă vulgarizat. Alta, cea urmată În Franța, a fost cea inițiată de avangarda formalistă rusească, cu autori traduși de Todorov Însuși, În chiar perioada unei deschideri Încă imense a Franței spre modelul cultural sovietic. Autorul nu
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pesimist, nici măcar sceptic, deși scepticismul poate fi considerat mereu drept o atitudine realistă, cred că literatura, inclusiv cea franceză, se Întoarce la condiția de divertisment - una pe care o părăsise În parte În ultimii 200 de ani - adaugîndu-și-o pe cea etnologică; avîntul literaturilor vernaculare o atestă pe ultima. Literatura și-a Încheiat cariera strict europeană de vreo 50 de ani, chiar dacă Europa reprezintă În continuare, proababil, Împreună cu America de Nord, centrul pieței de desfacere În domeniu. Altfel spus, literatura și-a Încheiat demult
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
tradiționale (2000) adună studii mai vechi sau recente referitoare la necesitatea reluării investigațiilor monografice zonale și a publicării unora dintre cele realizate, dar mai ales la sistemul instrumentelor de cercetare: tipologiile bibliografice, corpusurile sau dicționarele-tezaur, fondurile documentare de arhivă, atlasele etnologice și folclorice etc. Studiile debutează cu scurte schițe de istorie a problemei, urmate de pledoarii în favoarea consolidării acelor tendințe pozitive din cercetarea instituționalizată care au dus la constituirea și lărgirea celor trei mari arhive naționale de folclor, de la București, Cluj-Napoca
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
la constituirea și lărgirea celor trei mari arhive naționale de folclor, de la București, Cluj-Napoca și Iași. Fondurile documentare ale acestor instituții sunt considerate veritabile corpusuri deschise, ce merită a fi sistematizate și informatizate, întrucât reprezintă trepte importante în evoluția disciplinelor etnologice. C. pune în valoare și contribuțiile lui Ovid Densusianu, D. Caracostea, Constantin Brăiloiu, Ion Mușlea și Ovidiu Bârlea, insistând asupra unor tradiții științifice ce merită atenția specialiștilor contemporani. El este, de altfel, coautor și inițiator al unor lucrări în cadrul Arhivei
CUCEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286546_a_287875]
-
a preluat de la W. Wundt și K. Bucher teza conform căreia prin cercetarea „manifestărilor” concrete ale psihologiei popoarelor trăind în „viață socială”, respectiv prin studierea limbii, a obiceiurilor, religiei, dreptului, artei, se poate depista viața psihosocială a popoarelor respective, studiile etnologice putând înlocui cu succes testele de laborator care erau imposibil de aplicat marilor creații omenești. În același timp, D. Gusti a evaluat critic experiența lui Wundt, făcând două observații de mare finețe analitică: a) psihologia experimentală centrată pe viața sufletească
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și cazul instituției „vecinătății” care „...a fost preluată de la sași și a lăsat urme în cele mai diverse domenii de existență” (Mihăilescu, Vintilă, 2002, 10). Această instituție nu poate fi înțeleasă corect fără o cercetare aprofundată din punct de vedere etnologic, antropologic și sociologic a formei de organizare a comunităților săsești numită Nachbarschaft. Numai stabilirea interdependenței dintre modele, în cadrul necontenitei lor transformări și perfecționări, în cadrul unui proces social creator de durată și al unui proces tehnic de receptare poate explica apariția
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de gândire și acțiune specifice, care constituie matricea fundamentală a comunităților din Mărginimea Sibiului. Bibliografie Bădescu, Ilie. (2003). Sincronism european și cultură critică românească, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bernea, Ernest. (2004). Trilogie sociologică, Cluj-Napoca: Editura Dacia. Bucur, Corneliu. (1977). Noi contribuții etnologice la stabilirea profilului istorico-cultural al poporului român, Repere sibiene, Sibiu. Cancian, Francesca. (1975). What are Norms?. Cambridge: Cambridge University Press. Chelcea, Ion; Chelcea Septimiu. (1990). Tovărășiile tinerilor - forme tradiționale de cooperare în viața poporului român. În Septimiu Chelcea (coord.). Psihologia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de investigație sudul montan al Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a
DANCIU PETNICEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
luat un avans considerabil, „geografia etnografică exterioară” constituind „un înalt ideal, în același timp, o imperioasă datorie, fiindcă numai studiul pe plan comparativ al etnografiei va avea drept rezultat adevărata cunoaștere de sine ca popor”. În Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene (1984), C. demonstrează, pe baza unei adânci prospecțiuni în istoria culturii, mergând până la Herodot, că în dipticul „pământ și apă” din cunoscutul vers din Scrisoarea III de M. Eminescu, nu este vorba de o simplă metaforă
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
Amintiri despre G. Ibrăileanu, îngr. Ion Popescu-Sireteanu, Iași, 1974, 77-114; Literatură populară, îngr. și introd. Ion H. Ciubotaru, Iași, 1982; Colindatul la români, slavi și la alte popoare, îngr. Silvia Ciubotaru, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1983; Pământ și apă. Contribuție etnologică la studiul simbolicei eminesciene, îngr. și pref. Gheorghe Drăgan, Iași, 1984; Studii de folclor, I-III, îngr. Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, introd. Iordan Datcu, București, 1987-1995; Descolindatul în orientul și sud-estul Europei, îngr. și pref. Ion H. Ciubotaru, Iași
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
a propriului etnic. Caracterul ei național a rezultat din trăsăturile afirmate în acțiunea de conservare a propriei identități în contextele presiunilor permanente ale imperiilor învecinate. Caracterul național derivă din conștiința și comportamentul unei comunități naționale față de particularitățile istorice, economice, climatice, etnologice ale dezvoltării și vieții unei națiuni. Dezvoltarea societății românești a cunoscut balansul între apărarea ființei naționale și înscrierea în spiritul veacului. Modernizarea a oferit calea spre progres dar și riscul pierderii identității. Elitele românești au cheltuit aproape toate rezervele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
absurdă și imutabilă, iată un clișeu comun, de fapt, în reprezentările apusene despre români și în autoreprezentările acestora din urmă. Cine a preluat de la cine aceste stereotipuri, apusenii de la români, ori românii de la apuseni? Se pot evoca preocupările (filosofice, antropologice, etnologice, culturale, începând cu secolul al XIX-lea) ale românilor în legătură cu misterul identității lor, căutarea rădăcinii răului și binelui (absolut) în sufletul românesc și identificarea tuturor stereotipurilor negative, balcanice sau orientale, în discursul despre sine. De fapt, autoreprezentările oscilează conjunctural între
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
Veche a găzduit în două numere (nr. 31 și 32) articolele contrariate ale angajaților și foștilor angajați. Pentru că, între timp, a început să plouă cu demisii. Primele care au plecat au fost Ioana Popescu, cea care conducea Direcția de cercetare etnologică, și Anca Manolescu, editorul excelentei reviste de antropologie Martor. A urmat Lila Passima și, se pare, cam toți care au participat la această revoltă se află acum sub spectrul demiterii. Scriitorul și antropologul Sorin Stoica, cel care a scris în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12573_a_13898]
-
și de un contabil șef. Comitetele de cultură și educație socialistă ale orașelor, celorlalte municipii și sectoarelor din municipiul București sînt conduse de un președinte retribuit cu indemnizație. VI. Alte instituții cultural-educative Articolul 23* Oficiul de expoziții, Institutul de cercetări etnologice și dialectologice, Universitatea cultural-științifică București și Administrația caselor de creație Mogoșoaia și Sinaia se organizează ca unități bugetare cu personalitate juridică. Agenția română de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța
DECRET nr. 703 din 31 decembrie 1973 (*republicat*) privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile cultural-educative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
de impresariat artistic se organizează ca unitate extrabugetară, cu personalitate juridică. Articolul 24* În funcție de volumul, complexitatea, importanța și specificul activității, structura organizatorică a unităților prevăzute la art. 23 cuprinde: Oficiul de expoziții - depozite de lucrări de artă. Institutul de cercetări etnologice și dialectologice a) sectoare de cercetare; ... b) redacții-publicații; ... c) laborator tehnic; ... d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16
DECRET nr. 703 din 31 decembrie 1973 (*republicat*) privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile cultural-educative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
d) sectoare de îndrumare și valorificare a creației populare. ... Activitățile de organizare a expozițiilor și depozitele de lucrări de artă din cadrul Oficiului de expoziții se constituie potrivit art. 16 de mai sus. Structura activității de cercetare a Institutului de cercetări etnologice și dialectologice se constituie potrivit normelor prevăzute în Decretul nr. 297/1973 privind stabilirea normelor unitare de structură pentru unitățile de cercetare și de proiectare. Laboratorul tehnic se constituie dacă volumul de muncă necesită cel puțin cinci persoane. Restul compartimentelor
DECRET nr. 703 din 31 decembrie 1973 (*republicat*) privind stabilirea normelor unitare de structură pentru instituţiile cultural-educative. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156911_a_158240]
-
obținute prin cercetări arheologice (autorizate sau clandestine) și descoperiri arheologice; ... d) elemente provenind din dezmembrarea monumentelor artistice sau istorice și a siturilor arheologice; ... e) obiecte mai vechi de o sută de ani, precum inscripțiile, monedele și sigiliile gravate; ... f) materialul etnologic; ... g) bunurile de interes artistic, si anume: ... (i) tablouri, picturi și desene realizate, în întregime, manual, pe orice suport și din orice material (excluzând desenele industriale și articolele manufacturate, decorate manual); (îi) obiecte originale de artă monumentala și de sculptură
CONVENŢIE din 14 noiembrie 1970 asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea şi impiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156628_a_157957]
-
respectiv și bunuri culturale importante pentru statul respectiv, create pe teritoriul acelui stat, de către cetățeni străini sau de către apatrizi, cu reședința în acel teritoriu; ... b) bunuri culturale ce se găsesc pe teritoriul național; ... c) bunuri culturale achiziționate de către misiunile arheologice, etnologice sau de stiinte naturale, cu consimțămîntul autorităților competente din țară de origine a acestor bunuri; ... d) bunuri culturale care au făcut obiectul schimburilor liber - consimțite; ... e) bunuri culturale primite gratuit sau cumpărate legal cu acordul autorităților competente ale țării de
CONVENŢIE din 14 noiembrie 1970 asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea şi impiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156628_a_157957]
-
de săvîrșirea unei infracțiuni sau interdicții din cele prevăzute la art. 6 lit. b) și art. 7 lit. b). Articolul 9 Toate statele părți la prezența convenție, al căror patrimoniu cultural este pus în pericol prin jefuirea patrimoniului arheologic sau etnologic, pot face apel la statele părți la convenție. Statele părți la convenție se angajează să participe la orice operațiune internațională organizată în comun, în aceste condiții, în vederea determinării și aplicării măsurilor concrete necesare, inclusiv controlul exportului, importului și comerțului internațional
CONVENŢIE din 14 noiembrie 1970 asupra masurilor ce urmeaza a fi luate pentru interzicerea şi impiedicarea operaţiunilor ilicite de import, export şi transfer de proprietate al bunurilor culturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156628_a_157957]