479 matches
-
Victor Popa se înalță și atrag premii. Peretele cu diplome „Originea și obiceiurile carașovenilor“ a câștigat, în ’98, Diploma de onoare FESTO (Festivalul Filmelor Etnologice) și Premiul Academiei la Belgrad, iar mai apoi, la Poznan, la Festivalul European al Filmului Etnologic și Antropologic, Premiul special pentru imagine și scenariu. Tot în ’98, „Castelul Corvineștilor“ cucerea Premiul I și Premiul de excelență pentru imagine oferit de World Press Institute la Festivalul Internațional al Documentarului istoric de la New York. La Festivalul Național „7 Arte
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
construitul unui avion; pornești de la plan și trudești pân’ la... gata de zbor. Iar filmele lui Victor Popa se înalță și atrag premii. Peretele cu diplome „Originea și obiceiurile carașovenilor“ a câștigat, în ’98, Diploma de onoare FESTO (Festivalul Filmelor Etnologice) și Premiul Academiei la Belgrad, iar mai apoi, la Poznan, la Festivalul European al Filmului Etnologic și Antropologic, Premiul special pentru imagine și scenariu. Tot în ’98, „Castelul Corvineștilor“ cucerea Premiul I și Premiul de excelență pentru imagine oferit de
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
Victor Popa se înalță și atrag premii. Peretele cu diplome „Originea și obiceiurile carașovenilor“ a câștigat, în ’98, Diploma de onoare FESTO (Festivalul Filmelor Etnologice) și Premiul Academiei la Belgrad, iar mai apoi, la Poznan, la Festivalul European al Filmului Etnologic și Antropologic, Premiul special pentru imagine și scenariu. Tot în ’98, „Castelul Corvineștilor“ cucerea Premiul I și Premiul de excelență pentru imagine oferit de World Press Institute la Festivalul Internațional al Documentarului istoric de la New York. La Festivalul Național „7 Arte
Agenda2003-23-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281106_a_282435]
-
localnicilor: un cimitir greco-catolic mai vechi, cu cruci sculptate în lemn, un cimitir adventist și rămășițele unui cimitir evreiesc. În afară de aspectul prorpiu-zis artistic, căruia îi subliniem importanța, textele inscripțiilor din cimitirul de la Săpînța pot fi supuse unor analize diverse: folclorice, etnologice, sociologice, lingvistice, cu condiția sine qua non ca textele epitafelor să fie editate științific. De observat că unele inscripții au apărut transcrise, de ex. în lucrarea amintită despre Săpînța din 1991, dar într-un mod defectuos, de neluat în seamă
Prima ediție a epitafelor de la Săpînța by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/17309_a_18634]
-
Alex. Ștefănescu A apărut un nou număr (2-3/ 2002) al revistei Memoria ethnologica, revistă de patrimoniu etnologic și memorie culturală editată de Centrul Creației Populare Maramureș, cu sediul la Baia Mare. Este vorba nu de un periodic oarecare, de interes local, ci de o enciclopedie în continuă extensiune a folclorului românesc, din care se publică trimestrial câte un
Folclor din timpul comunismului și nu numai... by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Imaginative/14853_a_16178]
-
sale într-un curent, într-o formulă. Harul său de povestitor a cunoscut, desigur, și faza restrictivă a realismului socialist, care nu l-a secătuit, și pe cea a orientării spre marginal, a „căutătorilor rădăcinilor”, care i-a stimulat interesul etnologic și, în sfîrșit, experimentele moderniste, care i-au îmbogățit tehnicile de înscenare și instanțiere narativă. Cea mai adecvată dintre caracterizările care au fost propuse pentru scrisul său este aceea de realism halucinant. Ar fi vorba de o altă etapă a
Mo Yan, poetica romanului lung by Florentina Vișan () [Corola-journal/Journalistic/2739_a_4064]
-
Principiul Răului care în romanul lui Constantin Clisu lucrează prin Olga intervine și deviază destinul unui copil, sustrăgându-l oricărei previzibilități a părinților, ceea ce, practic, înseamnă crearea altui destin, neconvenabil acestora, dar contra căruia genetica nu protestează, iar ațipirile conștiinței etnologice, în cazul de față își văd înainte de încețoșările lor. Situația de mai sus îmi aduce în memorie distihul lui La Fontaine din « L’Horoscope » : « On rencontre sa destinée / Souvent par des chemins qu'on prend pour l'éviter.» Constantin Clisu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
folosite ca narcotice. Ordine și Haos e o carte despre graiul îngerilor și despre felul în care, în colinde, Cosmosul învinge Haosul. Voi exagera doar puțin: cartea se citește cu plăcerea lecturii unui roman polițist. Atît doar că intriga e etnologică. Pentru că, într-un cuvînt, Ordine și Haos e o succesiune, seducătoare și erudită fără ostentație, de eseuri cu temă etnologică, în care Andrei Oișteanu, cu talent de hermeneut înnăscut, decriptează, acolo unde te aștepți mai puțin, sensurile și semnificațiile unei
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
învinge Haosul. Voi exagera doar puțin: cartea se citește cu plăcerea lecturii unui roman polițist. Atît doar că intriga e etnologică. Pentru că, într-un cuvînt, Ordine și Haos e o succesiune, seducătoare și erudită fără ostentație, de eseuri cu temă etnologică, în care Andrei Oișteanu, cu talent de hermeneut înnăscut, decriptează, acolo unde te aștepți mai puțin, sensurile și semnificațiile unei lumi arhaice, supuse altor canoane de gîndire și de imaginație, altor rosturi decît ale noastre. Cu toate că - paradoxal poate - numim îndeobște
Arheologie culturală by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12732_a_14057]
-
al inteligenței sclipitoare, ce se dorește un atemporal și înțelept conte Augenstein. Adrian MIHALACHE, "COTIDIANUL Supliment cultural", Nr. 224, 1995 (Litere, Arte, Idei, nr. 36, sept. 1995) Cartea de nisip Când discursul istoriei religiilor sau, pur și simplu, al cercetării etnologice, este trădat în favoarea celui beletristic, ne putem teme de un eșec spectaculos, care ar demonstra, în fond, existența unei singure vocații. Nu acesta este cazul lui Andrei Oișteanu care [...], ne deschide o altă ușă spre aceleași mesaje criptice ale unei
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
române, erau duci ai neamului românesc. Ca atari ei erau solidari cu rasa română și pururea gata a-și pune capul la mijloc pentru drepturile acestei individualități etnice. Nouă ni se pare însă că în otelul actual intitulat "Romînia" espresia etnologică e prea mult deconsiderată în favorul espresiei geografice, fie aceasta locuită de orișicine. Aceasta e atât de adevărat pentru trecut încît pururea se deosibea rasa pământeană de rasele străine, din care unele (bunăoară armenii) erau mai vechi în țară decât
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ei, vă puteați bate joc de noi încă mult timp, dar astăzi nu se mai poate. Azi limba este una de la Satmar pîn-în Cetatea Albă de lângă Nistru, de la Hotin pîn-în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și a veacurilor. Ceea ce numesc maghiarii ideea lor de stat e istoricește un neadevăr și, ca realitate etnologică, asemenea un neadevăr. Încă din suta a treisprezecea poporul românesc avea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pîn-în Granița militară, azi datina e una, rasa e una și etnologic e unul și același popor, care nu mai doarme somnul pământului și a veacurilor. Ceea ce numesc maghiarii ideea lor de stat e istoricește un neadevăr și, ca realitate etnologică, asemenea un neadevăr. Încă din suta a treisprezecea poporul românesc avea ținuturile lui proprii, legea lui proprie - antiquam et aprobatam legem -, principii proprii, autoritățile proprie elective, fără nici un amestec din partea Coroanei ungurești. Era un neam de ostași, oameni de arme
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Romînului" reamintește iarăși foarte viu păcatele de omisiune ale politicei externe a Austriei și de aceea nu-l putem citi cu aceeași ilaritate curată pe care desigur o va produce în alții cari nu sunt interesați. [7 aprilie 1882] MATERIALURI ETNOLOGICE PRIVIND ÎN PARTE ȘI PE D. NICU XENOPULOS, CRITICUL LITERAR DE LA "PSEUDO - ROMÎNUL " D. Nicu Xenopulos, criticul literar de la "Romînul", binevoiește a se juca de-a baba oarba cu cititorii "Telegrafului - fundescu " în socoteala mea. Se preface a se supăra
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că ceea ce n-au putut face de la Ștefan cel Sfânt încoace vor putea face acum, când spiritul național e deștept, acum când rasa lor proprie constituie abia a treia parte din populația Regatului. În loc de-a cerceta cu scumpătate natura etnologică a patriei lor și a se convinge că Ungaria e un stat poliglot, deci trebuie tratat ca atare, trebuie ca dezvoltarea statului să consiste în dezvoltarea paralelă a tuturor elementelor sale aliate prin istorie, maghiarii persistă a impune la zece
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cu aceeași lesniciune a fi redactorul unei foi conservatoare, cu care devine al unei foi guvernamentale, ni se pare că aceluia i-am putea da noi lecții de onestitate politică și să ne dispensăm de lecțiile sale de tact. Adevărul etnologic pe care-l repetăm adeseori își are înțelesul lui și nu atinge "oameni de înaltă onorabilitate, care în orice ocazii au dovedit că sunt buni romîni", pentru că nu de aceștia vorbim. Când vedem însă înființîndu-se o foaie cu scopul anume
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
sunt buni romîni", pentru că nu de aceștia vorbim. Când vedem însă înființîndu-se o foaie cu scopul anume de-a începe prin opoziție și de-a se pune apoi la dispoziția guvernului pentru o funcție și o subvenție, atunci adevărul nostru etnologic devine foarte substanțial și dovedește că nu de "oameni de-o înaltă onorabilitate" vorbim, nu de acei cari prin caracter și fapte s-au asimilat și cu spiritul și cu caracterul acestei țări, ci de aceia pentru cari patriotismul și
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
că nu există nici o necesitate ca ei să fie anexați la Grecia. Gazete însă cari combat un raport ce nu există, a unei misiuni ce n-a fost trimisă, luând de sprijin fantaziile etnocratice ale d-lui Paparigopolu în locul adevărului etnologic aievea și făcând analogii filologice din lună dovedesc pe de o parte o deplină ignoranță în materia ce-o tratează, pe de alta că o rea cauză susțin daca, în favorul ei, au nevoie de-a înainta neadevăruri. [11 august
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
restul presei române. Nu e vorba de România irredenta, care nu există decât în imaginația maghiarilor, nu de "Daco - românia ", o invențiune austro - rusească, făcută pentru a fi opusă de-o putere celeilalte, ci de-un adevăr, de-o realitate etnologică. Deși munții despart poporul românesc în bucăți, deși acești munți, care le-a păstrat naționalitatea în evul mediu, constituie azi o piedică statornică pentru unirea politică a lor, totuși, din suta a șaptesprezecea începînd, au prins a se naște un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
existente pe acest pământ e mai mare decât acum douăzeci și cinci de ani, dar e așa repărțită încît prea puțin din ea e 'n mâini indigene. Daca însă acest lucru e indiferent, daca prosperitatea pe espresia geografică e totul, iar espresia etnologică a naționalității nu 'nseamnă nimic, atunci fără îndoială e mare progres și ne-am mira de-un singur lucru, de ce "Romînul" n-ar propune mijloace pentru ca acest progres să fie și mai mare? Există oameni cari susțin cu toată seriozitatea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
părea mai adormit, un spirit nou, dătător de viață, s-a deșteptat. Cine are dreptate la urma urmelor nu este pretinsul drept istoric sau dreptul public, durat în favorul unei singure naționalități, a celei maghiare, cine are dreptate este realitatea etnologică, este adevărul. În numele adevărului și sub suflarea lui binefăcătoare e scrisă și această lucrare și, pentru că niciodată în cursul istoriei n-am văzut adevărul învins ci pururea învingător, de-aceea și acum putem prezice că, per ardua ad astra, cauza
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de 11 fevruarie și-au călcat jurământul și onoarea militară se va afla că sunt greci de origine. Se va zice că mulți s-au asimilat cu românii, mulți sunt buni patrioți, bun români. Ei bine, așa fie. însă aci, etnologic vorbind, am zice cu Sf. Augustin: pater semper incertus. Etnologic vorbind oamenii aciia nu sunt greci: sunt albanezi ori în genere ilirii și tracii cei peninsulari cari s-au grecit, au trecut drept greci, dar n-au fost greci. Am
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se va afla că sunt greci de origine. Se va zice că mulți s-au asimilat cu românii, mulți sunt buni patrioți, bun români. Ei bine, așa fie. însă aci, etnologic vorbind, am zice cu Sf. Augustin: pater semper incertus. Etnologic vorbind oamenii aciia nu sunt greci: sunt albanezi ori în genere ilirii și tracii cei peninsulari cari s-au grecit, au trecut drept greci, dar n-au fost greci. Am zice că grecul se distinge prin miopie fizică, abstracție făcând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
american. Cotidianul, 1 noiembrie 2002 Săpânța și cimitirul marin Nu știu prea bine să explic de ce Maramureșul e regiunea românească cea mai cunoscută în Occident. În orice caz, în Franța. Sigur, turismul, frumusețea așa-zis sălbatică a acestei regiuni, faima etnologică întreținută încă din timpul lui Ceaușescu, fotografii care s-au perindat pe meleagurile maramureșene, bisericile de lemn, veșmintele locuitorilor, toate astea au contribuit, nu încape nici o îndoială. Jean Cuisenier, starostele etnologilor francezi, a scris o carte, Memoria Carpaților (tradusă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
de furtună cu grindină : cruentæ secures contra cælum minaciter levantur („se ridică contra cerului, în mod amenințător, securi însângerate” ; cf. 5, p. 247). Că astfel de rituri au supraviețuit până în secolul nostru nu este nici un dubiu. Sursă inepuizabilă de „documente” etnologice, folclorul abundă în astfel de credințe și practici magice. Stihiile meteorologice sunt alungate astfel : se înfige toporul „cu muchia în sus în pragul ușii” (8, p. 477) ; sau se îngroapă „în pământ muchia săcurii cu tăișul spre cer” ; sau se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]