924 matches
-
și cultivarea modelului tristadial de „evoluție” socio-culturală; la acestea se adaugă și problematica difuzionistă), comparativismul antropologic va fi reabilitat prin opera lui A.R. Radcliffe-Brown (1952) drept „metodă a antropologiei sociale”, diferită de metoda istorică (aceasta fiind prescrisă de el etnologiei). Ulterior, metoda comparativă primește o dezvoltare statistică deosebită în antropologie, în ceee ce privește stabilirea universalității unor elemente culturale sau a covarianței unor fenomene de același ordin. O seamă de factori de „control al calității datelor comparate” (cf. Raoul Naroll
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
culturale mari dintre lumea satelor și România urbană (vezi Comșa, M., Cele două Românii, în Barometrul de opinie publică, noiembrie 2003). În calitate de consultant al Fondului Român de Dezvoltare Socială sau de cercetător universitar. Vezi numeroasele detalii oferite în Dicționar de etnologie și antropologie, coord. P. Bonte, M. Izard, Polirom, 1999. D. Sandu, 2003, pp. 9-13, 2005. C. Câmpean, 2005, studiu intern al FRDS. Pentru distincția dezvoltare comunitară/dezvoltarea comunității, vezi D. Sandu, 2005, p. 34. Detalii pe paginile Web ale FRDS
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
trebuie să aibă priceperea de a adopta comportamentul potrivit, cerut de fiecare împrejurare concretă din viața grupului său și de particularitățile psihice ale fiecăruia dintre subordonații săi. 5. Teoria frustrării interferează și cu o serie de probleme ale Antropologiei și Etnologiei care, în vederea caracterizării colectivităților umane, fac apel la studiul psihologic. Africa, Insulele Hawaii au HYPERLINK "constituit.de"constituit, de regulă, terenul de aplicare a tehnicilor psihologiei experimentale, îndeosebi a „Testului de frustrație Rosenzweig” (test care a suferit, cu această ocazie
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
te apropii de o formă de teroare nouă, insolită și fără îndoială la fel de intensă ca și a începuturilor” (ibidem). Peste un an Ă suntem prin decembrie 1971 Ă, și mai multă dezamăgire revoltată: „Am terminat de parcurs câteva cărți de etnologie. N-o să-i mai invidiez în veci pe indigeni. De groaza «civilizației» îmi închipuisem că trăiesc în pace și seninătate, într-un soi de paradis. În realitate, tremură mult mai mult ca noi. Trăiesc cu o teamă egală, dacă nu
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
și la coregrafia folclorică, la arta populară sau la unele practici arhaice de natură magică. Studiul imaginarului presupune o pregătire multidisciplinară și ideală ar fi cercetarea în echipe din care ar trebui să facă parte specialiști în literatură comparată, în etnologie, în antropologie, în lingvistică și poetică, în psihologie, în filosofie, în istoria religiilor, în științe sociale și politice, în muzică, arte plastice ș.a. Cariera didactică, în învățământul preuniversitar, a candidatei i-a limitat, prin forța împrejurărilor, specializarea și documentarea, încât
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
langage, Théorie de la poéticité, Châpitre IV, Néutralisation et dé-néutralisation , Édition Flammarion, Paris, 1979. COHEN, Jean, Structure du langage poétique, Édition Flammarion, Paris, 1966. COMAN, Mihai, Introducere în antropologia culturală, Mitul și ritul, Editura Polirom, Iași, 2008. COPANS, Jean, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999. DASCĂLU, Crișu, Dialectica limbajului poetic, Editura Facla, Timișoara, 1986. DEBRAY, Régis, Vie et mort de l`image, Une histoire du regard en Occident
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
p. 95. 60 v. Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 30. 61 Ibidem, p. 33. 62 Alexandru Ciorănescu, Dicționarul etimologic al limbii române, Ed. cit., pp. 686-687. 63 v. Jean Copans, Introducere în etnologie și antropologie, traducere de Elisabeta Stănciulescu și Ionela Ciobănașu, Prefață de Dumitru Stan, Editura Polirom, Iași, 1999, Cap.Culturi și simboluri, ritualuri și limbaje, pp.105-124. 64 Ernest Bernea, Spațiu, timp și cauzalitate la poporul român, Editura Humanitas, București,1997
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
activități de secretariat informal. La prima întîlnire, a fost exprimată dorința să nu depășim niciodată un maximum de douăzeci de persoane. Am propus să alegem cîteva subiecte concrete. Disciplinele sugerate erau, prin-tre altele, biologia, medicina, științele exacte, bineînțeles, dar și etnologia, sociologia, economia, politica, cibernetica, informatica, filosofia, deși, în mod ciudat, istoria nu era menționată. Era, totuși, perioada în care Fernand Braudel realiza un demers apropiat de al nostru cu mijloace mult mai consistente dar mai restrîns la cercetători în științele
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
care se pot sesiza din relațiile oamenilor între ei și cu lucrurile; vizează un dat istoric, care, evident, comportă o structură "secret lingvistică". Această structură secret-lingvistică se interpretează între concretul activității umane și celelalte cunoașteri umaniste (literatura, filosofia, psihologia, sociologia, etnologia, antropologia, teoria lingvistică și cea politică etc.); în sfârșit, vizează limbaje în sine și derivatele lor (noi concepte, noi idei, noi sensuri și semnificații, noi discursuri și noi posibilități de gândire). Cel puțin erau concentrate pe acestea până la Foucault, intelectualul
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2001), Piața Universității (1997), Ghidul sărbătorilor la români (1998), O stradă oarecare din București (1999), Surîsul lui Harry (1999), Lecții cu povești despre facerea lumii (2000), Cîteva gînduri despre muzeu, cantități, materialitate și încrucișare/Dosar sentimental (2000), Talmeș balmeș de etnologie și multe altele/Haide, bre! Incursiune subiectivă în lumea aromânilor (2001), Arca lui Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii (2003), Vagabondage dans les Balkans (2003) etc. Carmen Mihalache (Huluță), n. 1969, este etnolog și din 1996
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Noe. între neolitic și Coca-Cola (2003), Anii ’80 și bucureștenii (2003), Vagabondage dans les Balkans (2003) etc. Carmen Mihalache (Huluță), n. 1969, este etnolog și din 1996 lucrează la Muzeul Țăranului Român din București. A publicat articole și studii de etnologie, istorie orală sau folclor în presa culturală și în reviste de specialitate, este coautor al mai multor volume și a coordonat o serie de proiecte culturale dedicate unor comunități locale sau profesionale din mediul rural. Cuvînt introductiv în care se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele mai multe etnotexte putînd fi analizate pe baza mai multor asemenea elemente. De pildă, banala superstiție „Pisica neagră îți aduce ghinion dacă-ți taie calea“ poate fi clasată pornind de la cuvintele pisică, negru, ghinion și cale. Se spune că la baza etnologiei stă mirarea. Etnologul îl descoperă pe celălalt, se miră și începe să-l cerceteze. De la o vreme, etno logul crede că știe multe și se miră mai puțin. E rîndul cititorului să se mire! Parcurgînd această carte, va avea surpriza
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lumină existența câte unui popor al cărui trecut n-a produs o istorie în sens comun, ci una sui generis. Asemenea popoare dispun și ele de o memorie ce conservă experiențe, însă nu atât istoria le clarifică și discută, cât etnologia și antropologia culturală. Diferențiind didactic între istorie și trecut, istoricii au găsit totuși un mod de a încorpora acele experiențe în patrimoniul istoriei. Ei au pus la lucru o istorie a muncii, care într-un fel e o istorie justițiară
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
niște științe umane și sociale (sociale, adică tot umane). Dintre numeroasele manifestări ale antropocentrismului, această inflație a cunoașterii în ce privește genul uman, generată în special de științe ca istoria, geografia, economia, dar și de acest buchet de filosofii paralele sociologia, antropologia, etnologia, psihologia această inflație este fără îndoială cea mai semnificativă, dar și cea mai perfidă. În ciuda reușitei pe care a avut-o în privința umanului, filosofia are mari dificultăți în a gândi animalul. Chiar și cei mai mari filosofi ne frapează prin
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
de funcționare, după ce am demonstrat că simbolizarea mitică ascunde un sens care poate fi definit, este important să prezentăm evoluția istorică a simbolului central al lui "Dumnezeu". Partea aceasta istorică a lucrării de față reclamă efectuarea unei incursiuni în domeniul etnologiei și al sociologiei. Aceste discipline au acumulat o multitudine de detalii asupra vieții popoarelor care au creat miturile. Ele ai încercat totodată să găsească cadrul pentru a grupa detaliile acestea. Ca să nu ne pierdem în labirintul detaliilor, va trebui să
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
să se uite spre tine. Nimic din toate acestea din partea celor doi indieni îmbrăcați în costume tradiționale, pironiți unul lîngă altul pe canapea. Ce-i de făcut atunci cînd gesturile reflexe nu mai merg? Tot ce aflasem din cărțile de etnologie nu-mi mai era acum de nici un folos. Confruntat fizic cu o altă lume, m-am simțit pierdut, ridicol, cu tot bagajul meu de intelectual, inutil, la vedere. După cîteva clipe nesfîrșite, am scos un "bună ziua" în spaniolă. Tăcere. Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
propriei lumi? Posibile-le și imposibilele nu sunt nici raționale, nici iraționale. Ele sunt existențiale. Lucrînd asupra acestor ipoteze (care lărgesc considerabil ideea de decizie), mi s-au impus ca pertinente relațiile neașteptate între universul conceptual profesional (sociologie, istorie, economie, etnologie, filosofie), observațiile de teren și plăcerile intime provocate de lectura unor romane, poeme, piese de teatru, de pictură și de cinema. Redactarea acestui eseu este ultima etapă în efortul de decantare și de articulare a componentelor unui spectacol al umanului
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Dar mai ales, reușește să reabiliteze omul în singularitatea și forța sa creatoare. Ilustrînd la fiecare pagină fragilitatea paradigmelor umane, demersul său transdisciplinar ne conduce pe drumuri neobișnuite, sprijinindu-se pe analiza unor opere de artă, a unor lucrări de etnologie, economie sau neuropsihologie, examinînd această facultate umană prin excelență care este imaginația creatoare de lumi. Iată un fragment ilustrativ, chiar dintru începutul acestui volum surprinzător: Căzut de pe bicicletă. E ceea ce am păstrat ca imagine și, mai mult decît atît, ca
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
să se uite spre tine. Nimic din toate acestea din partea celor doi indieni îmbrăcați în costume tradiționale, pironiți unul lîngă altul pe canapea. Ce-i de făcut atunci cînd gesturile reflexe nu mai merg? Tot ce aflasem din cărțile de etnologie nu-mi mai era acum de nici un folos. Confruntat fizic cu o altă lume, m-am simțit pierdut, ridicol, cu tot bagajul meu de intelectual, inutil, la vedere. După cîteva clipe nesfîrșite, am scos un "bună ziua" în spaniolă. Tăcere. Mi-
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
în toate științele socio-umane, și care a condus la o modificare a înțelesurilor lui, dar, mult mai important, a atras o schimbare a perspectivelor despre limbajul însuși. Într-o anumită măsură, chiar cercetările tot mai amănunțite din lingvistică, sociolingvistică, antropologie, etnologie sau teoria actelor de discurs au produs o mutație la nivelul percepției noastre despre limbaj, modificare ce a reușit să evidențieze o serie de idei forță, pe care Maingueneau le dezvoltă. Astfel, 1) discursul presupune o organizare transfrastică. Acest lucru
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
la "triedrul" propus de Foucault în anul 1966, cu psihologia, sociologia, lingvistica-istoria. Mai potrivit ar fi "tetraedrul" lui E. Morin din 1973, cu ecosistemul, cultura-societatea, individuația, specia. Și întrucât ecologia se unifică cu individul, pentru noua antropologie rămân ecologia cazuistică, etnologia socio-istorică și etologia speciei homo sapiens. Până la urmă tot un triedru, vizibil și în astrologia tradițională: Soarele, Luna și Mercur, în ecosistemul imediat. Jupiter, Marte sau Venus dau seama de problematica socio-culturală pusă de encefalul-triencefalul individual. Planetele recent descoperite dincolo de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Itinerariu spiritual; Scrisori către un provincial; Destinul culturii românești, 160 p. Volum alcătuit de Al.V. Diță. 2. România în eternitate. Volum alcătuit de N. Georgescu, Editura Roza Vânturilor, București, 1990, 222 p. c) M. Eliade, Meșterul Manole. Studii de etnologie și mitologie, ediție și note de M. Ursachi și P. Ursachi, Editura Junimea, Iași, 1992, 335 p. Recunoștem că, trimiterile la ideile lui M. Eliade nu le facem călăuziți de porniri polemice, în legătură cu simpatiile lui Eliade pentru lideri români sau
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
ale filosofiei marxiste, conjugate cu elemente durkheimiene. Dotat cu o vdit înclinație spre sinteze și lucrri de analiz, înzestrat cu o inteligenț remarcabil și o gândire scormonitoare, asociativ și fertil, ajutat de o bogat informație de istorie, sociologie, psihologie și etnologie, toate forjate pe terenul interesului su marcat și remarcabil în sfera istoriei și filosofiei culturilor și a civilizațiilor, sau mcar a principalelor popoare furitoare de mari și prodigioase valori ale umanitții, Mihai Ralea avea de la început s se risipeasc în
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
socială. Trasarea liniei de demarcație dintre cele două a reprezentat motivul principal al disputei între reprezentanții științelor sociale în general, și între antropologii divizați de tradiția socială sau culturală, în special 48. Cercetătorii consacrați în tradiția antropologiei culturală sau a etnologiei, Franz Boas, Bronislaw Malinowski, Margaret Mead, Alfred Kroeber și Ruth Benedict, considerau conceptul de cultură ca unul central pentru științele sociale. Culturaliștii susțineau cultura drept cauza principală a modelelor de comportament, inclusiv a interacțiunilor sociale (cine interacționează cu cine), iar
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
susține că "nimeni nu a depistat încă existența unei narațiuni adevărate, sacre, exemplare și semnificative, trăită ritual, relatând actele fondatoare, faptele creatoare ale eroilor sacri"273. Însă, deși abordează mitul explicit din perspectiva societăților tradiționale, așa cum a fost analizat de etnologie, sociologie și de istoria religiilor, Gabriel Segre arată similitudinea dintre mitul creat în jurul unui cântăreț american și miturile tradiționale 274. Pentru sociologul francez narațiunile biografice care vorbesc despre marii dispăruți ai societăților moderne și care se bucură de o imensă
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]