582 matches
-
dezirabile la un moment dat; • viziunea comună a diferitelor grupuri de interes care au legătură directă cu organizația (spre exemplu, membrii organizației, beneficiarii serviciilor educaționale, părinții acestora, reprezentanți ai comunității locale, reprezentanți ai altor instituții/organizații etc.); • valorile, cultura sau etosul organizației respective. Misiunea organizației reunește sistemul complex de finalități, obiective formulate pe diferite niveluri de generalitate, sarcini, activități și mijloace de realizare a acestora; ea indică direcția în care instituția/organizația se îndreaptă conștient și dirijat, responsabil. Prin enunțul misiunii
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
și valorile fundamentale ale membrilor organizației și ale societății în care ființează aceasta. Valorile/cultura organizației se referă la tot ceea ce înseamnă standarde colective de gândire, atitudini, valori, convingeri, norme și obiceiuri care există într-o organizație și care constituie etosul acesteia. În componenta culturală putem distinge unele elemente vizibile, cum ar fi comportamente și limbaj comun, ritualuri și simboluri, dar preponderent avem componente mai puțin vizibile: percepții și reprezentări despre ce este „valoare” în organizație, mituri, standarde empirice despre ce
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
specificul postului vacant), un reprezentant al consiliului local (principalul finanțator al instituției școlare) și, opțional, reprezentantul asociației părinților. Plecând de la premisa că un manager care dorește cu adevărat să-și selecteze o echipă de cadre didactice competente și compatibile cu etosul școlii pe care o conduce știe ce vrea, rolul acestui interviu este acela de a identifica nivelul de motivație/interesul candidatului pentru activitatea didactică, anumite trăsături, calități sau minusuri (puncte tari și puncte slabe), un minimum de informații din domeniul
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
un context complex ce presupune: • realizarea unei acțiuni educaționale explicite, în baza unui curriculum formal; • acțiunea educațională implicită, determinată nu doar de programul formal al lecțiilor (partea didactică), ci și de programul nonformal, adică activitatea extracurriculară; • acele aspecte ce determină etosul școlii, cum ar fi calitatea relațiilor, preocuparea pentru a se asigura șanse egale elevilor, angajamentul organizației față de sarcini și misiune, gradul de organizare a școlii și aspectele ei manageriale etc. Calitatea vieții școlare presupune așadar posibilitatea de a răspunde, prin
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
care această asociație are intenția să-l răspândească: valoarea culturii” (Bărbat, 1928-1929, p. 8). Cum s-a născut ideea acestei acțiuni exemplare, cum ne apare ea în evoluția instituției culturale din țara noastră? A fost, mai întâi, o emanație a etosului național și cultural al intelectualilor vremii, atașați idealurilor națiunii române. Universitatea Daciei Superioare a fost concepută ca un așezământ mai înalt de știință românească - evalua evenimentul, două decenii mai târziu, Onisifor Ghibu (1939) - pentru a îndeplini misiunea sa către națiune
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
în care e prinsă și Școala Superioară - rectorul nu mai poate sprijini efectiv instituția Extensiunii. Să urmărim evoluția sa după lucrarea lui Stelian Neagoe: noul președinte al Asociației, decanul Facultății de Litere și Filosofie, N. Drăganu, încearcă să mențină același etos și același nivel al activității. Dar în cursul anului universitar 1932-1933, deși „activitatea i-a fost rodnică” și s-a păstrat „un viu contact cu populația doritoare de cultură și progres social”, ținându-se 76 de conferințe în 18 centre
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
idee trăită”- cu dăruire, izvorând din conștiința superioară a datoriei. Extensiunea Universitară, realizată de către profesorii Universității din Cluj, a avut un ecou deosebit în epocă. Încercările similare, la universitățile din București și Iași, nu au cunoscut un impact asemănător. Acest etos al participării și al datoriei nu i-a animat pe profesorii din celelalte universități cu aceeași forță. Experimentul clujean a trezit toată energia celor care nu voiau să transforme universitatea într-o „fabrică de profesioniști” sau într-o „uzină de
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
este „solidarizarea” cu „personalități sătești”, atragerea fiilor satului la această operă comună. Numai astfel spiritul de echipă va deveni „productiv” și va fi „creator de noi energii de colaborare”. Echipa însemna deci o Școală, în care se „învăța” un nou etos și o nouă orientare valorică, un nou stil comportamental. O școală de personalități, zice Gusti (1939b), în care se dobândește conștiința de echipier, credința în munca sa și în posibilitățile sale, voința de acțiune, responsabilitatea faptei, încrederea în capacitatea sa
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
cei care vedeau în soluția asociației o rezolvare a problemei sociale nu s-au rezumat doar la asocierea pentru muncă și consum. Prilejul asocierii trebuia folosit - dacă nu era primul scop - și pentru instruirea, cultivarea, formarea personalității pentru un nou etos. Era un mijloc de educație socială. G. Mladenatz, în cartea sa de istorie a doctrinelor cooperative, consideră pe Pestalozzi și pe Fellenberg drept părinții spirituali ai cooperației elvețiene. Pedagogia socială, crede economistul român, prin cei doi reprezentanți elvețieni și prin
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
să și-o însușească nici un pedagog contemporan. Cooperarea, în munca de educație, constituie într-adevăr o cheie potrivită pentru a obține participarea autentică a partenerilor. Soluția „societară”, credea Diamant, va asigura „un minimum decent de existență poporului”, va forma un etos al cooperării și încrederii reciproce, va face ca munca să nu mai fie un supliciu, ci o activitate atrăgătoare, oferind prilejul unei autentice valorizări a talentelor. Întors în țară, T. Diamant continuă munca sa de propagandă în sprijinul ideilor fourieriste
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
muncitoare, organizarea forțelor muncii, țintind transformarea regimului capitalist într-altul bazat pe „cooperativizarea întregii vieți sociale”. Ideea aceasta solidarist-colectivistă are, desigur, nu numai o rezonanță economică, ci și una socială, educativă, pentru că năzuiește la transformarea personalității umane prin articulare la etosul comunitar. Un alt doctrinar al cooperatismului românesc, N. Ghiulea, care, am mai spus-o, a fost profesor de „politică socială” la Universitatea din Cluj în anii interbelici, de pe pozițiile unuia care credea că „clasele stăpânitoare de astăzi vor lăsa locul
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pentru a convinge, formează atitudini și modele de acțiune. Agronomia socială, într-un cuvânt, pune accentul mai mult pe factorul „om” decât pe cel economic, „măsurile educative” primează față de cele pur economice (ibidem, p. 49). Cooperatismul a dezvoltat deci un etos nou, a schimbat mentalități și a creat un curent în pedagogia vremii. Un derivat benefic: cooperația școlarătc "Un derivat benefic\: cooperația școlară" Cel mai reușit „copil” al cooperatismului românesc a fost, fără îndoială, cooperația școlară. Cel care avea să îndrepte
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
muzeului sătesc, înfăptuiri de interes obștesc (dispensar, plantație cu 350 pomi fructiferi), culegere de folclor local etc. Cea mai mare realizare a fost însă „încadrarea satului la acțiunile școalei”, formarea unui curent de opinie în favoarea programului propus de școală, un etos al participării și dorinței de progres (Handrea, p. 243). Iustin Handrea, animatorul acestei școli, adaugă lucrării sale câteva dintre lecțiile ținute la Școala Țărănească de la Grid: Mama și creșterea copilului; Principalele mijloace pentru sporirea producției agricole; Beția și urmările ei
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
învățare practică, prin participare și angajare afectivă, a unor orientări valorice în viața satului. Fie că s-au chemat școli populare, școli superioare țărănești, cursuri țărănești, școli de masă sau chiar universități populare, ele au trezit conștiințe, au adus un etos nou, al demnității spirituale, în viața satelor. Au fost, fără îndoială, un factor de progres moral, civic, economic, cultural. Începuturile acțiunii cultural-științifice de la Ungurenitc "Începuturile acțiunii cultural‑științifice de la Ungureni" Comuna Ungureni, situată pe Jijia de Sus, în județul Botoșani
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
a elitelor). Nu în ultimul rând, lucrul în echipă este stimulat prin faptul că performanța individuală nu e direct măsurată, ci inferată din volumul de muncă, dăruirea și comportamentul etic manifestate etc. Toate aceste valori constituie ceea ce îndeobște este numit etosul anagajaților sectorului public, diferit de spiritul competitiv, individualist, utilitarist al sectorului privat. Astfel, resursele umane, procedurile și valorile constituie ingredientele, datele de intrare ale sistemului. A dispune de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
este o abordare eminamente ideologică, presupunând superioritatea pieței și a practicilor corporatiste și pledând pentru emularea lor în sectorul public. Noua guvernare reafirmă specificitatea politică, dar și culturală asectorului public, bazat pe cooperare mai degrabă decât pe competiție, pe un etos specific funcției publice, fundamentat în special pe responsabilitatea publică și mai puțin pe controlul stimulentelor acordate angajaților. Piața nu produce de la sine soluțiile dezirabile; ele sunt rezultatele negocierii principiilorșiimplementării politicilor publice, iar rolul fundamental revine guvernării, soluțiilor colective, pluraliste, însă
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de a aprofunda dezbaterea etică, de-a o îndrepta spre relevarea condiției omului social încovoiat de contradicții interioare, dar apt de-a se elibera de poveri și prejudecăți. Poezia lui este o manifestare a chemării tinerești la autodepășire în sensul etosului comunist, invitație la responsabilitate: Când lupți și speri și (nu-i firesc) greșești,/ Când îți învingi în luptă îndoiala/ În fața conștiinței omenești/ Atunci e mai cinstită chiar greșeala." Întreaga generație de poeți 1960-1970 stă sub semnul neliniștii, al încrederii și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
de tip vechi, fie de tip mai nou. Ideologia devine o temă preferată a scriitorilor, mai ales o dată cu apariția Romantismului, care proclamă necesitatea unei atare organizări și ordonări la nivel social-istoric, iar istoria o reclamă ca pe o constantă a etosului națiunilor. Omul a avut întotdeauna nevoie de ideologie, deoarece a simțit nevoia perpetuă de redefinire a conștiinței etnice. Orice formă de alienare ideologică duce la suprimarea interiorității și a individualității umane, urmată imediat de arborarea unei măști ca expresie a
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
al tuturor celorlalte popoare semitice plecate din Arabia, a avut un punct obligatoriu de dispersie și anume peninsula Sinai și regiunile limitrofe. Acest areal reprezintă spațiul multiplelor disjungeri și geneze primordiale și are pentru umanitate o încărcătură spiritual-existențială ce transcede etosului arabității.Aici a fost nucleul în care s-a inițiat conturarea și răspândirea raselor subspeciei umane actuale (“omul de Qafzeh”), aici a făcut legământul sfânt și a primit poruncile celălalt important popor semit - evreii, aici a decis Creatorul să-și
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
pune în pericol politețea. Potrivit cercetătoarei, "consumismul excesiv din țările industrializate [...] demonstrează [...] transformarea în simple obiecte a tot ceea ce este considerat valoros 182" și conduce la concluzia paradoxală conform căreia "dorința personală este în același timp și produsul unui anumit etos socio-istoric"183. Cu alte cuvinte, con-sumismul încurajează apariția unor tipare de consum care se bazează pe automatism și repetabilitate. Consumatorul optează, de exemplu, pentru un restaurant etnic deoarece simte dorința de a experimenta sau repeta experiența unui ambient exotic ca și când
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
economice, sociale, politice, culturale și educaționale externe la specificul comunității locale, descentralizarea la nivel comunitar, dezvoltarea culturii tradiționale, satisfacerea nevoilor și așteptărilor comunității, implicarea, colaborarea și suportul local, relevanța și legitimitatea locală, dar și preocuparea pentru nevoile, caracteristicile, normele și etosul școlii. Relația școlii cu celelalte medii educaționale este percepută adesea ca antagonică, în special în mediile dezavantajate care funcționează după coduri și practici specifice. De aceea dialogul și deschiderea școlii către comunitate și susținerea eforturilor ei de către comunitate și părinți
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
ca și în pensiunile din Elveția. Departe de lumea civilizată, convalescentul Andrei încearcă să-și recapete liniștea și să se integreze cumva în cercul mărunt al intelectualilor din urbea natală, nu înainte de a se confrunta, chiar din primul capitol, cu etosul conservator al comunității, formulat în manieră oraculară de către cel mai vârstnic reprezentant al ei, octogenarul general rus Colea Malinof. El însuși un "străin" adaptat prin liber consimțământ la legile locului, unde i-a plăcut să rămână datorită vinului bun și
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dovedește un bun cititor), atunci tragedia se datorează unei lecturi greșite; și dacă lectura în cheie comică aparține tradiției, comunității, implicând consensul, în schimb "răstălmăcirea" tragică se datorează exclusiv individului, care comite păcatul de neiertat de a nu se conforma etosului colectiv și, prin asta, de a nu fi fericit. Din acest unghi privind chestiunea, Andrei pare când un erou de comedie (pentru comunitate), când unul de tragedie (pentru el însuși), când unul de melodramă (pentru cititorul romanului lovinescian). Și, cum
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Andrei cu adevărat? Să fie fericit alături de Lulù, așa cum îl îndeamnă jovialul Ciprian, și să uite de suferință? Așa s-ar părea, dacă romanul lovinescian s-ar fi scris până la sfârșit în nota teatral-ludică207 din primele cinci capitole, și dacă etosul colectiv, impus autoritar (prin discursurile persuasive ale "Maestrului"), ar fi anihilat orice tentativă de erezie individualistă. Or, după scena de la cazino, prozatorul revine la vechile sale deprinderi și ni-l înfățișează pe Andrei în postura deja bine cunoscută a insului
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
dorim voturile lor, ci pentru că așa este corect"76. La început, inițiativa acordării de ajutoare externe a fost sprijinită de către liderii ambelor partide politice majore, dar în scurt timp au apărut și criticile. Conceptul de programe "de donații" era opus etosului american al încrederii în propriile forțe. În general se credea că faptele caritabile trebuiau să vizeze numai săracii care meritau acest lucru, și nu toți săracii meritau. În orice caz, faptele caritabile ar fi trebuit în mod normal să înceapă
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]