853 matches
-
reproducerii formale. • Posibil de utilizat în toate etapele învățării. • De rezolvare a unor obiective cognitive variate: definire, analiză critică, descriere, identificare, relatare, opinare, clasificare, comparare, explicare, deducere, demonstrare, înțelegere, aplicare, creare, apreciere. • De introducere în cunoaștere, de clarificare, prin dialog euristic. • De utilizare variată a întrebărilor: directe, inverse, în lanț, de controversă, de revenire, deschise, cu variante în alegere, problematizate, parțial formulate. • De găsire a noi relații cauzale, a noi exemple, argumente, prin reanaliză, redefinire, reordonare. • De comentare a surselor informative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
antrenare a educaților în evaluarea răspunsurilor sau completarea întrebărilor. • De combinare cu mijloace didactice, prin alternarea stimulilor: verbali, imagini, scheme, grafice, texte, înregistrări. • De formulare de întrebări de către un educat după manual, la care răspunde altul. • De combinare a conversației euristice cu alte metode de comunicare: dialogul, dezbaterea, consultația, problematizarea, autointerogarea. • De solicitare nu numai a cunoștințelor, ci și a opiniilor, atitudinilor, experiențelor nonformale. Problematizarea • Găsirea de noi soluții la o întrebare, situație critică. • Declanșarea, formularea și rezolvarea de ipoteze de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cunoașterea anterioară și cea • De învățare cu reactualizarea și restructurarea cunoștințelor, cu identificarea contradicțiilor, cu analiza problemei în variante de rezolvare, cu verificarea valorii soluțiilor. • De predare activizată prin introducerea de întrebări-problemă și sprijinirea rezolvării lor. • De îmbinare a rezolvării euristice cu cea algoritmică, de combinare cu alte metode de cercetare, Metode clasice. Condiții de eficiență Procedee de sprijinire a construcției învățării. Situații posibile conturate prezentă. • Necesitatea restructurării experienței, a cunoștințelor. • Crearea unui obstacol în calea cunoașterii obișnuite. • Precizarea condițiilor, mijloacelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
critic și obiectiv, cum să sesizeze, să interpreteze și să folosească erorile sau reușitele, cum să-și autoanalizeze și adapteze strategiile, să depășească rutina, să-și recunoască limitele propriei experiențe, să aplice și alte criterii de autoevaluare. • Atitudinea și demersul euristic al educatorului: constată problema critică în activitatea Criterii Cercetarea-acțiune-formare expertă Acțiunea formare-cercetare a practicianului • Direcțiile influențării formării și autoformării. • Aplicarea strategiilor active în predare-învățare, educare. • Eficiența metodelor, instrumentelor în învățare, educare. • Competențele persoanelor implicate în cercetare-acțiune. sa, formulează interpretări cauzale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
metaforice neașteptate ca bugs, viruses, snail mail, garbage, trash compaction, wastebaskets, recycle bin, surfing sau navigating . Asemenea termeni au devenit: „parte a unui jargon la modă care transformă utilizatorii în membri aspiranți la un fel de elită cunoscătoare, dar valoarea euristică a metaforei nu trebuie subestimată, pentru că ea reprezintă abilitatea informaticii de a absorbi și adapta elemente de limbaj din vocabularul vieții cotidiene care . În New Directions in Voice-Narrated Cinema Seymour Chatman observă că în etapa ei clasică naratologia insistă în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
metaforice neașteptate ca bugs, viruses, snail mail, garbage, trash compaction, wastebaskets, recycle bin, surfing sau navigating . Asemenea termeni au devenit: „parte a unui jargon la modă care transformă utilizatorii în membri aspiranți la un fel de elită cunoscătoare, dar valoarea euristică a metaforei nu trebuie subestimată, pentru că ea reprezintă abilitatea informaticii de a absorbi și adapta elemente de limbaj din vocabularul vieții cotidiene care . În New Directions in Voice-Narrated Cinema Seymour Chatman observă că în etapa ei clasică naratologia insistă în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
celelalte arii curriculare; activități preponderent mecanice organizare preponderent frontală materiale didactice puține strategii algoritmice, inductive metode tradiționale activități bazate pe explorare și joc; altenarea lucrului frontal, individual și în echipă; ofertă mare de materiale didactice diverse (auxiliare, caiete speciale); strategii euristice, deductive; metode activ - participative; măsurarea și aprecierea cunoștințelor (ce știe elevul); accent pe aspectul cantitativ (cât de multă informație deține elevul). măsurarea și aprecierea capacităților (ce știe și ce poate să facă elevul); accent pe elementele de ordin calitativ (sentimente
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
nu înseamnă renunțarea la metodele clasice de învățământ, la cele de transmitere și asimilare a informației. Metodologia modernă operează schimbări care țin de pondere, dar mai ales de valorizare, de sporirea potențialului formativ al metodelor clasice prin accentuarea caracterului lor euristic și activ participativ. Metodele specifice creativității sunt mai greu de aplicat în învățământul primar, cu precădere spre sfârșitul perioadei, în ciclul curricular de dezvoltare (clasele a III -a și a IV -a); se constată doar adaptabilitatea și aplicabilitatea strategiilor generale
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
si contra, enumera o serie motive care vin în sprijinul informației tale; 4) forma finală a scrierii e împărtășită întregului grup; 5) lucrarea în forma finală este desfașurată pe tablă sau pe pereții clasei. Problematizarea este o metodă de tip euristic, folosită cu succes în procesul de predare-învățare, cu scopul de a declanșa activitatea independentă a copilului, gândirea și efortul personal al acestuia. Noutatea acestei metode constă în aceea că educatoarea nu comunică cunoștințe gata elaborate, ci dezvăluie copilului doar modul
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
selectarea informației necesare copiilor; organizarea informației inițiale; sprijinirea copiilor pe tot parcursul rezolvării problemei, discret și fără a le sugera răspunsul( doar prin trimiteri la informații existente deja în mintea copilului). O situație problemă nu trebuie confundată cu o conversație euristică, unde copilul este pus în situația de a da un răspuns cu un efort relativ ușor, la o întrebare care-i direcționează procesele de cunoaștere. Nota definitorie a unei situații probleme este dată de faptul că ea declanșează două sau
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
mai elegantă și mai eficientă, va ajunge la eliberarea de stilul obișnuit, banal, la abordarile specifice stilului creator. Învățarea prin descoperire Învățarea prin descoperire reprezintă de fapt o strategie didactică, ce se realizează cu aportul tuturor metodelor de învățământ, orientate euristic și presupune desfășurarea următoarelor activități: înțelegerea temei de cercetat; formularea ipotezelor și soluționarea problemelor puse și selectarea ipotezelor plauzibile; stabilirea condițiilor, a elementelor intelectuale și a materialului necesar spre a descoperi răspunsul sau a efectua lucrarea cerută; efectuarea lucrării; verificarea
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
se numește „concentrarea pe obiect"). Încrucișând două sau trei liste, pentru ca în căsuțele rezultate din intersectarea itemilor înscriși pe linii cu itemii înscriși pe cloane să obținem toate combinațiile posibile, utilizăm deja metodele matriceale sau combinatorii. Matricele de descoperire sau euristice pot fi, în funcție de numărul listelor, bidimensionale sau plane și tridimensionale sau în spațiu. Matricele cu dublă intrare pot încrucișa aceleași liste (atât pe abscisă cât și pe ordonată se înscru aceiași itemi), caz în care se numesc matrici pătrate sau
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
metaforice neașteptate ca bugs, viruses, snail mail, garbage, trash compaction, wastebaskets, recycle bin, surfing sau navigating . Asemenea termeni au devenit: „parte a unui jargon la modă care transformă utilizatorii în membri aspiranți la un fel de elită cunoscătoare, dar valoarea euristică a metaforei nu trebuie subestimată, pentru că ea reprezintă abilitatea informaticii de a absorbi și adapta elemente de limbaj din vocabularul vieții cotidiene care . În New Directions in Voice-Narrated Cinema Seymour Chatman observă că în etapa ei clasică naratologia insistă în
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]
-
cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale Botez-Donțu, 2004], ca o consecință, doar argumentând infolaserbioenergetica (ILBE). Metodologia folosită în acest caz se întemeiază pe principiul sinergiei cognitive al corelării unitare realizată din perspectiva integratoare a logicii matematice, prin congruența informațiilor oferite de diferite perspective euristice și utilizarea logicii de tip “și/și” (logica “terțului inclus”) în locul logicii aristotelice de tip “sau/sau”, dar “și/sau” conform teoriei cunoașterii senzoriale/extrasenzoriale, cum modelarea analogică și digitală vizează comparația între sistemele bio/logice și cele științifice (ideo
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
mai eficiente abordări sunt cele mixte, care combină mai multe metode în încercarea de a surprinde cât mai bine specificul fenomenului studiat. De exemplu, un studiu bine documentat realizat de Thomsen, Straubhaar și Bolyard (1998) utilizează o serie de metode euristice îmbinate cu analiza de conținut, interviul și focus-grupul pentru a identifica principalele categorii care conduc la formarea unui model funcțional al caracteristicilor de bază ale unei comunități virtuale. În cadrul acestei abordări calitative, mesajul individual a fost tratat ca o unitate
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
În cadrul acestei abordări calitative, mesajul individual a fost tratat ca o unitate de analiză și codificat în baza formei, funcției și conținutului său. Realizat pe baza unui design de cercetare multistadial, studiul a furnizat un model bazat pe cinci categorii euristice care delimitează structura și funcțiile unei comunități virtuale. Maloney-Krichmar și Preece (2002) au realizat un studiu care analizează o comunitate de surferi (Kneeboard), în patru etape, fiecare etapă utilizând o altă metodă: 1. un inventar al spațiului social al comunității
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
convins că nu există decât aceste două dimensiuni ale civilizației românești și că ele trebuie combinate. Moderniz鉹ile 篿 demoderniz鉹ile Rom鈔iei S. A.: În analiza pe care o fac eu culturii române, am folosit polaritatea autohtonism-occidentalism ca pe un fel de "localizare" euristică a "controversei slavofile" în România. V. N.: Sunt cu totul de acord că e vorba de proiectarea unui model extern asupra istoriei românești. S. A.: Asta este o analiză culturologică, filozofică și sociologică. Dacă o transpunem într-o polaritate de ideologii
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
lăsând loc la tot atât de multe criterii de diviziune a căilor prin care se realizează efectiv organizarea învățării. În acest sens găsim: învățarea prin receptare - realizată prin clasicul sistem de metode verbale și livrești; învățare prin descoperire - cu trimitere la metode euristice și metode de cercetare; învățarea prin acțiune practică (muncă) - realizată printr-un complex de activități practice și productive; învățarea prin creație - activități cu caracter creativ. După modul de determinare a caracterului activității mintale solicitate de învățare sau a gradului de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
fac parte: narațiunea, descrierea, explicația, demonstrația teoretică, prelegerea școlară, prelegerea universitară (cursul magistral), conferința, expunerea cu oponent, prelegerea discuție, conferința-dezbatere, informarea, micro-simpozionul, instructajul, instruirea prin înregistrări sonore, prin radio etc.); b) metode interactive (interogative, conversative, dialogate) de diverse tipuri: conversația euristică, discuțiile sau dezbaterile, discuția-dialog, consultația în grup, preseminarul, seminarul, discuția în masă, dezbaterea de tipul „mesei rotunde”, seminarul-dezbatere, dezbaterea de tip Phillips-66, asaltul de idei (brainstorming), dezbaterea pe baza jocului de asociație de cunoștințe, discuția dirijată (prin tematica enunțată), dezbaterea
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
didactică ce constă din punerea în fața elevului a unor dificultăți create în mod deliberat, în depășirea cărora, prin efort propriu, elevul învață ceva nou. În didactica modernă problematizarea este una dintre cele mai valoroase metode datorită caracterului activ-participativ, formativ și euristic. Ea este aplicată în predarea tuturor disciplinelor de învățământ, inclusiv religia, deoarece contribuie la transformarea elevului în subiect al educației, oferind posibilitatea de a-i antrena și stimula toate resursele personalității. Ca modalitate de instruire, conceptul de problemă sau de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
și anume cel de metode activ-participative, în care elevul nu mai primește „cunoștințe de-a gata”, probleme de dinainte rezolvate, ceea ce îndeamnă elevul la pasivitate, la suprasolicitarea memoriei și a puterii de reproducere, ci li se va forma o atitudine euristică, de căutare activă a adevărului, de cultivare a spiritului descoperirii și al inovației, care va determina producerea de noi informații și structuri mentale pentru cel care învață. Specific acestor metode activ-participative este faptul că ele caută să transforme contactul elevului
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
Sfinților Părinți și scriitori bisericești, cu respect și responsabilitate. Opera Fericitului Augustin îi va determina pe elevi să-și formeze deprinderi creștine. Fiind o lecție la cercul de religie, am optat pentru metode activ participative: tehnica florii de nufăr, conversația euristică, problematizarea etc. Metode precum: descrierea, explicația constituie procedee pentru metodele amintite. Materialul didactic propus este strict necesar: Sfânta Scriptură și Prima cateheză. Inițiere în viața creștină a Fericitului Augustin. În concluzie, metodele utilizate de Fericitul Augustin îi determină pe elevi
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
modalități concrete de realizare: - utilizarea unor metode, procedee activ-participative; - crearea unor situații de învățare bazate pe autonomia intelectuală și acțională a elevilor; - stimularea imaginației creatoare, a potențialului lor creator, a gândirii critice dar și a gândirii divergente centrată pe strategii euristice 2.6. Principiul însușirii temeinice a cunoștințelor, priceperilor, deprinderilor - definiție: învățarea trebuie să se realizeze temeinic, astfel încât elevii să fie capabili să reproducă și să aplice cunoștințele când va fi necesar; PREDARE - modalități concrete de realizare (Nicola, I., 2000, pp.
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
constată tendințe de perfecționare și modernizare a strategiilor educaționale. M. Stanciu (2003, pp. 229-234) surprinde câteva din aceste tendințe: - reevaluarea strategiilor tradiționale, criticate pentru caracterul pasiv al elevilor în procesul de predare-învățare; - amplificarea impactului strategiilor de tip activ-participativ; - accentuarea caracterului euristic al strategiilor didactice; - diversificarea metodologiei didactice; - folosirea metodelor de tip acțional, cu caracter aplicativ; - însușirea metodelor și tehnicilor de muncă intelectuală; - informatizarea strategiilor prin integrarea învățării asistate de calculator; - realizarea diferențierii și personalizării activității de instruire. 2. Citate „În învățământ
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
predare și comunicare; - cu funcția principală de fixare și consolidare; - cu funcția principală de verificare și aprecierea rezultatelor; f. după modul de administrare a experienței ce urmează a fi însușite: - metode algoritmice, bazate pe secvențe operaționale, stabile, construite dinainte; - metode euristice, bazate pe descoperire proprie și rezolvare de probleme; g. după forma de organizare a muncii: - metode individuale, pentru fiecare elev în parte; - metode de predare-învățare în grupuri (de nivel sau omogene și pe grupe eterogene); - metode frontale cu întreaga clasă
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]