582 matches
-
de încetare a valabilității Tratatului de la Varșovia și ulterior acestui demers, la 3-5 iulie, avea loc vizita la București a secretarului general al NATO, Manfred Wörner; la 21 februarie 1992 se deschidea la București, în prezența lui Manfred Wörner, Centrul euro-atlantic; la 10-11 ianuarie 1994 se aproba la Bruxelles inițiativa americană a Parteneriatului pentru pace, la care va adera și România; Conferința de la Paris a UE din 20-21 martie 1995 lansează Pactul de stabilitate în Europa, care propune țărilor foste comuniste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
și diapozitive despre România, o combină muzicală... Nu am primit nimic! Vorba din nou a lui Conu Iancu: "Bravos, națiune, halal să-ți fie!") Vizite mai importante din țară în 1999? Puține și nesemnificative, noi fiind angrenați "total" în integrarea euro-atlantică și, ca atare, America Latină era, probabil, considerată "un pod mult prea îndepărtat"! Unica prezență a unui demnitar român a fost aceea a ministrului culturii, Ion Caramitru. Îl cunoșteam de 20 de ani, fusese la Berlin cu Teatrul "Balandra" după scandalul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
cu care colaborasem în 1998, el fiind proaspăt secretar de stat și eu director la Direcția țări NATO, UE și AELS), au început să apară prin presă interviuri și declarații cu privire la "liniile directoare de politică externă", cu NATO, UE, integrarea euro-atlantică, țările vecine, idei normale și firești, având în vedere interesele majore ale țării. Cum, de când mă știu în MAE, fiecare nou ministru dorea și o reorganizare a instituției "după chipul și asemănarea sa", cu barbă pe vremea domnului Pleșu și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
nu credeam, dar care ne huruia în urechi, o plătim acum. Prețul ei este incapacitatea proiectelor personale. De opt ani trăim la fel de comod din punct de vedere moral. Ca persoane, nu ratăm nimic. Ratăm ca societate: ba reforma, ba integrarea euro-atlantică. Marea diferență este aceea că acum putem căuta vinovații pe față. Îi numim. Îi arătăm cu degetul: sunt tot cei de sus: guvernul, președinția, parlamentul, FMI-ul, Banca Mondială, Uniunea Europeană, NATO. Cei din urmă sunt de vină că nu spun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
sunt perfect coerenți cu pasiunea noastră cultică pentru parastase și nu ne tulbură cu nimic dialogul cu veșnicia. Poate doar pe cel cu lumea contemporană. Text publicat în Curentul, 11 februarie 1998 Sărăcia cetățeniei Fiind noi foarte ocupați cu integrarea euro-atlantică pe care o socotim garanția nu numai a unei ipotetice prosperități, dar și a democrației liberale, am lăsat ca de obicei de o parte condițiile interne de posibilitate ale acesteia. O astfel de democrație nu e posibilă încă la noi
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
în vogă. Din acest motiv, diferențele între programele câștigătoare au fost mai degrabă de grad. Ele au conținut un șir lung de declarații de credință față de tendințele de evoluție central și est-europene: tranziția la economia de piață, democrația politică, integrarea euro-atlantică, stimularea investițiilor străine; un șir de promisiuni față de electorat: țăranilor: credite cu dobânzi subvenționate -, salariaților - indexări -, întreprinzătorilor - reduceri de impozite -, bătrânilor, copiilor, persoanelor cu handicap și femeilor (sic!) - pensii și alocații -, tinerilor - locuri de muncă și credite pentru locuințe -, tuturor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
HYPERLINK "http://www.initiativanationala.ro" http://www.initiativanationala.ro). Cui i se adresează? Firește, unui electorat „specific”, citez: „PIN se adresează întregii populații a țării”. Ce vrea nou?: „Democrația, statul de drept, economia de piață și integrarea României în structurile euro-atlantice”. Cum toți PIN sunt tineri (adică amândoi), neepuizați moral și istoric, ei vor „schimbarea radicală a clasei politice” (presupun că după modelul PIN), refacerea coeziunii instituțiilor (cărora le oferă propriul model de specializare și coerență), o justiție, firește „nouă”, o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1964_a_3289]
-
ca prime și mai importante decât persoana, decât individul: familiaxe "„familie", națiunea, clasa, partidul au trecut adesea drept scopuri în sine. În cazul femeilor, în această listă, familia a ocupat și ocupă primul loc. Ideologic, inclusiv în tranziția postcomunistă, integrarea euro-atlantică trece adesea drept scop în sine. Un loc cu adevărat important acordat ideologiilor și politicilor care conduc la o mai mare autonomie a persoanei înseamnă alte accente, anume pe drepturile individuale, pe libertatea și autoafirmarea, pe legitimitatea faptului de a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1944_a_3269]
-
și În calitate de material metodic și practic pentru funcționarii diverselor structuri financiare și pentru specialiștii din diferite domenii de activitate economică. Totodată, manualul Încearcă să răspundă cerințelor noului plan de Învățământ (intrat În vigoare din anul universitar 2005-2006) și cerințelor spațiului euro-atlantic. Prin problematica sa amplă și complexă, manualul Își propune să deschidă larg orizontul de cunoaștere al studenților economiști asupra investițiilor, care au un puternic efect de antrenare atât În interiorul economiilor naționale, cît și În cadrul economiei mondiale; efectul investițiilor se manifestă
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
complicității și al demisiei morale, ci au existat mereu forme de rezistență insidioasă, care în cele din urmă au alimentat faza nouă a istoriei: redescoperirea valorilor, găsirea unor articulații care să așeze interesul național în perspectivă europeană, dacă nu chiar euro-atlantică. Europa însăși, cu vasta ei construcție, este parte a unui proiect mai vast, care nu înseamnă doar uniformizare, ci totodată și conservarea valorilor proprii. O Europă unită, dar în care se conservă entitățile naționale, ca în viziunea lui De Gaulle
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o reputație proastă în ochii alegătorilor. Mulți comentatori ai fenomenului politic sunt de acord că „aproape toate impulsurile pentru o schimbare fundamentală provin de la instituțiile internaționale, care caută să ajute România cu privire la sarcina uriașă de a se pregăti pentru integrarea euro-atlantică.” S-a observat relativ ușor că „prin tendința lor de a se abține sau de a vota în masă pentru PRM, tineretul român (în general) și-a manifestat pregnant în decembrie 2000 refuzul de a se implica într-un sistem
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
speranța și credința că reunirea Basarabiei (atât cât a mai rămas din Ea) cu România este posibilă, dar nu în cadrul UE, cum se preconizează. O altă problemă care mi-a reținut atenția este cea a urmărilor aderării României la structurile euro-atlantice, de la care românii, uitând zicala „La pomul lăudat să nu te duci cu sacul!”, aveau așteptări mai mari, crezând că, dacă merg cu Miorița prin capitalele europene, vor scurta drumul dintre aderare și integrare. Ne vom integra renunțând la individualitatea
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu morala statului în așteptare, împărțind timpul de la o pomană la alta, ceea ce înseamnă că ne îndreptăm încet, dar sigur, spre pierderea identității, topindu-ne în cazanul cu smoală al Europei. Pe de altă parte, momentul intrării noastre în structurile euro-atlantice coincide cu un reflux economic. cel puțin pentru Europa; valul progresului economic deplasându-se spre China, dar și spre America Latină. Se poate spune că trecem noi ca țară, la fel ca mulți alții, printr-o perioadă dificilă care are rădăcini
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
străini, în legătură cu salariile, care ar trebui să reprezinte cel puțin 1/3 din salariul practicat în țara de origine a investitorului. Ca să se întâmple așa ceva, în condițiile în care apărarea interesului național echivalează cu, cel puțin, o dizidență în structurile euro-atlantice, ar trebui să se urmeze exemplul hulitului Gaddafi, care, văzând cum se scurg bogățiile țării lui în buzunare străine, i-a chemat în fața lui pe cei cu poziții mai șubrede și le-a zis: „Dați atât, rămâneți, nu dați, vă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cele ale iredentiștilor și separatiștilor secuio-maghiari din inima țării nu este nicio legătură, se înșeală amarnic, iar dacă persistă în această greșeală, ori e atins de sindromul trădării (se poartă ca o floare la butonieră!), ori suferă de tembelism democratic euro-atlantic. Cei care sunt bântuiți de fantasmele hungarismului au avut totdeauna pe cineva în spatele lor: în 1940, când s-a cedat Ungariei hortiste o bună parte din Ardeal, au avut în spate Germania lui Hitler și Italia lui Mussolini, iar după
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
național Avram Iancu. Pentru cei mai mulți, sprijinul acordat de PD-L lui Vadim, să rămână în scaunul de vicepreședinte al Senatului, a fost o surpriză, în sensul că adică cum să se înțeleagă extremismul cu toleranța etnică și cu democratismul subțire, euro-atlantic, practicat de Traian Băsescu, Boc de Cluj și „Afrodita” care și-a scos din apa mării nominalizarea la postul de prim-ministru. Dacă președintele Băsescu n-a știut de înțelegere (să-l credem pe cuvânt) și Boc zice acum că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
HarCov. Vizita asta, făcută cam în silă, mi-a amintit de pensionarul Bulă care, dacă ar mai fi fost activ, ar fi spus, cum a spus într-o altă împrejurare: „Asta ne mai lipsea, încolo avem de toate!” Fețele subțiri, euro-atlantice, de pe la televiziunile noastre, care ne țin lecții de învățământ politic non-stop, și-au manifestat indignarea că nu i s-a pus la dispoziția vizitatorului un aeroport pentru flota lui aeriană, că nu l-am întâmpinat cu covorul roșu și cu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
studii la Univesity of Utrecht (Olanda) și la Center for Advanced Holocaust Studies (Washington DC, SUA); a participat la numeroase conferințe, seminarii și școli de vară În Europa și America de Nord; este autorul cărții Republica Monarhică: Aportul Familiei Regale la integrarea euro-atlantică a României, Iași, 2009; domenii de interes: istorie recentă, relații internaționale, teorie politică. Sergiu Musteață: conferențiar universitar doctor la Facultatea de Istorie și Etnopedagogie a Universității Pedagogice de Stat „Ion Creangă” din Chișinău; stagii profesionale la Dumbarton Oaks. Reasearch Library
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by Gheorghe CLIVETI, Adrian-Bogdan CEOBANU, Ionuț NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1290]
-
scară largă parteneriatul, cooperarea și dialogul cu alte țări din zona Euro-Atlantică, având ca scop creșterea transparenței și încrederii. În noul context internațional, Alianța va deține, alături de O.N.U., O.S.C.E. și Uniunea Europeană, un rol esențial în întărirea securității euro-atlantice și în lume concomitent cu creșterea rolului politic. SECȚIUNEA A III-A POLITICA DE EXTINDERE A N.A.T.O. Politica Organizației este orientată către întărirea comună a Alianței, pentru a face față noilor probleme de securitate ale secolului XXI. Continuarea procesului
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
pentru a-i ajuta pe partenerii interesați să se în vederea asumării responsabilităților derivând din apartenența la alianță. Lărgirea N.A.T.O. reprezenta un pas înainte către obiectivul de bază al Alianței, de creștere a securității și extindere a stabilității în spațiul euro-atlantic. Aceasta nu reprezenta un pericol pentru nimeni. N.A.T.O. va rămâne o Alianță defensivă al cărei ecou fundamental este acela de a menține pacea în zona Euro-Atlantică și de a asigura securitatea membrilor săi. 1. Politica „ușilor deschise”. Îl reprezintă
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
securitatea membrilor săi. 1. Politica „ușilor deschise”. Îl reprezintă summit-ul de la Madrid din 1997 - eveniment major în istoria Alianței. Elementele definitoriii ale unui nou N.A.T.O. sunt: - asumarea angajamentului de a contribui la o mai mare stabilitate a spațiului euro-atlantic prin primirea de noi membri; - înființarea Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic care reunește state membre ale O.S.C.E.; - eficientizarea structurii de comandă militare care să permită alianței să desfășoare operațiuni de gestionare a crizelor și de menținere a păcii cu participarea
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
-ul de la Madrid din 1997 - eveniment major în istoria Alianței. Elementele definitoriii ale unui nou N.A.T.O. sunt: - asumarea angajamentului de a contribui la o mai mare stabilitate a spațiului euro-atlantic prin primirea de noi membri; - înființarea Consiliului de Parteneriat Euro-Atlantic care reunește state membre ale O.S.C.E.; - eficientizarea structurii de comandă militare care să permită alianței să desfășoare operațiuni de gestionare a crizelor și de menținere a păcii cu participarea țărilor partenere; - dezvoltarea unei identități de securitate și apărare europene
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
-P.f.P. pentru forțele de uscat „Cooperative Determination 95”. - 28 septembrie 1995 - Se lansează la nivelul Alianței primul studiu privind lărgirea N.A.T.O. Se prezintă statelor partenere concluziile acestei prime evaluări. - 29 aprilie 1996 - Se inaugurează la București Fundația Asociației Euro-Atlantice Manfred Woerner. - mai 1996 - Secretarul General al N.A.T.O., Javier Solana, efectuează o vizită în România. - 19 decembrie 1996 - Parlamentul României aprobă participarea României la Forța de Stabilizare (S.F.O.R.) în Republica Bosnia Herțegovina. - aprilie 1997 - Parlamentul României adoptă
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
îi oferim noului guvern interimar suveran întreaga noastră cooperare în eforturile sale pentru întărirea securității interne și pregătirea alegerilor naționale din 2005“, se arăta în declarația adoptată la Istanbul. De partea sa, președintele României Ion Iliescu a declarat în cadrul Consiliului euro-atlantic că “Irakul este o provocare pe care Alianța nu o poate ignora“. De asemenea, a apreciat că dialogul transatlantic rămâne cheia de boltă a securității și stabilității spațiului euroatlantic și a Europei lărgite. El a arătat că solidaritatea transatlantică este
România în NATO by Mihaela Rauschi () [Corola-publishinghouse/Science/91628_a_92325]
-
a reformei din 3 august 1948, Facultatea de Medicină s-a desprins din Universitate, devenind institut de sine stătător. Aceasta ar fi, pe scurt, istoria Facultății de Medicină de la Universitatea “Al. I. Cuza”. În zilele noastre, universitatile moderne din zona euro-atlantică, dar și altele, din alte zone geografice (Australia, Sud-Estul Asiei), cuprind în structura lor facultăți de medicină. Universitatea “Al. I. Cuza”, prima universitate modernă din România, își propune să aducă în structura sa o facultate modernă de medicină. Universitatea, prin
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]