977 matches
-
separat pe dimensiunea cognitivă, afectivă, psihomotrică), ci toate, pentru a verifica și aprecia cum se combină în situația reală de rezolvat (de la cunoștințe, la atitudini, motivații). Practic, aceste noi paradigme ale evaluării calitative repun în discuție problematica raportării întregului proces evaluativ clasic la precizarea, aprecierea, interpretarea, valorificarea modurilor de concretizare a finalizării procesului educațional reconceput. Care pot fi consecințele? În problema criteriilor în evaluare desigur este importantă abordarea conturată paradigmatic în actualitate deși nu poate fi ignorat principiul după care acestea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
creatorului. Expozițiile pot fi: permanente sau periodice, personale sau de grup, tematice sau politematice. Un loc aparte îl ocupă organizarea expozițiilor cu vânzare. Ele sporesc motivația intrinsecă a elevilor și dau finalitate procesului creator. Concursurile de creație au ca finalitate evaluativă crearea unei ierarhii a valorilor și capacităților creatorilor. Această ierarhie se realizează pe baza unor criterii ca: redarea unei tematici în viziune și /sau tehnică originală; 34 redarea (tratarea) unei tematici în mai multe tehnici; puterea de expresie a compoziției
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
un analist apreciază o valoare în lumina consecințelor punerii sale în practică. Se vorbește despre proporționalism atunci când o valoare este estimată în lumina unei echilibrări între efectele bune și rele ale punerii sale în practică. Judecata poate fi anticipativă sau evaluativă. Este anticipativă atunci când nu dispunem încă de parametrii observabili care ar dovedi acțiunea efectivă a valorii. La momentul în care scriem, legea interzice portul însemnelor religioase ostentative la școală și este, deocamdată, la începutul aplicării sale. Nu îi putem anticipa
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
bazat pe anticipare nu poate avea aceeași forță ca o evaluare bazată pe fapte, dar nu înseamnă că, din această cauză, este fantezist: poate fi extras din comparația cu alte cazuri analoage din trecut sau cu cunoașterea actorilor implicați. Judecata evaluativă este mai solidă, deoarece intervine atunci când beneficiile, inconvenientele, efectele perverse și-au făcut deja apariția. Adepții vorbesc puțin despre consecințele acestei legi. Ei nici măcar nu se gândesc că această lege ar putea să nu fie respectată. Lucrurile se vor reglementa
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
pozitivați prin intermediul pregătirii specifice sau a alegerii unui biomaterial cu structură adaptată acestor particularități. Aspectele negative legate de ocluzie rezidă în modificarea parametrilor ocluziei statice, datorită distrucțiilor coronare întinse la elementele odonto-parodontale existente, antrenând modificări ale traiectoriilor ocluziei dinamice, criterii evaluative ce vor fi luate în calcul în cadrul protezării provizorii, esențiale pentru reabilitarea acestui caz clinic. În urma investigării și analizării planului de tratament în acord cu toate principiile și criteriile menționate, s-a optat pentru următoarea soluție terapeutică: Maxilar: Restaurare fixă
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și ideilor riscă să fie ușor îngrădită de șabloane www. 5. Paradoxul autenticității Încercarea de a oferi un nou spațiu de exprimare și experimentare a trăirilor spirituale și evenimentelor religioase se lovește de problema autenticității acestora. Termenii autenticității sunt normativi, evaluativi și relativi cultural. Experiențele religioase sunt în special problematice deoarece presupun fenomene care se află în afara domeniului analizei științifice: sacrul, transcendentul (Hojsgaard & Warburg, 2005). Deși spațiul virtual promite posibilitatea exprimării neîngrădite a trăirilor și manifestărilor religioase veritabile ale fiecărui individ
Psihosociologia comunităților virtuale religioase by Zenobia Niculiţă () [Corola-publishinghouse/Science/1024_a_2532]
-
evaluării 3. Forme / tipuri de evaluare a rezultatelor și a progreselor școlare 4. Metode și tehnici de evaluare a rezultatelor școlare 5. Factori perturbatori și erori în evaluarea școlară. Modalități de corectare 6. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării și interpretării probelor evaluative 7. Formarea capacității de autoevaluare la elevi 8. Perfecționarea metodologiei de evaluare în perspectiva reformei învățământului în România EVALUARE 1. Propuneri de itemi 2. Modalități de elaborare și evaluare a portofoliului BIBLIOGRAFIE INTRODUCERE 1. Scurt istoric (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C.
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
calitatea unui test de a fi administrat și interpretat cu ușurință - clasificare: - după conținutul evaluării realizate, se face distincție între testele psihologice și testele de randament (docimologice); - după metodologia elaborării: teste elaborate de profesor și teste standardizate; - în raport cu momentul intervenției evaluative în procesul de instruire: teste inițiale, teste finale și teste de progres - model de elaborare (anexa nr. 5) c) Metodele alternative (complementare) de evaluare (Stoica, A., 2001, Dumitriu, C., 2003) Metodele alternative de evaluare prezintă o serie de caracteristici: - au
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
specific: evaluează capacitatea de a aplica în mod creativ cunoștințele în situații noi, variate, prin rezolvarea unei probleme teoretice sau realizarea unei activități practice; - etape: - definirea problemei; - alegerea metodei/metodologiei adecvate; - identificarea soluțiilor c.3. Proiectul - specific: reprezintă un demers evaluativ mai amplu decât investigația, dar și o metodă interactivă de învățare; - realizare: începe în clasă prin definirea și înțelegerea sarcinii, continuă acasă prin colectarea datelor și se încheie în clasă prin prezentarea raportului; - elementele de conținut ale proiectului: - pagina de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
prezentarea criteriilor și a grilelor de evaluare; - verificarea ritmică a elevilor și informarea operativă asupra lacunelor sau progreselor înregistrate; - corectarea de către mai mulți evaluatori; - aplicarea unor evaluări externe; - combinarea metodelor de evaluare 6. Metodologia proiectării, elaborării, aplicării și interpretării probelor evaluative (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003): - Precizarea obiectivelor, realizarea unei concordanțe între acestea și elementele esențiale de conținut; - Documentarea științifică, psihopedagogică pentru o mai bună cunoaștere a problematicii vizate; PREDARE - Selecționarea problemelor reprezentative pentru întreaga materie asupra căreia se efectuează verificarea
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Precizarea obiectivelor, realizarea unei concordanțe între acestea și elementele esențiale de conținut; - Documentarea științifică, psihopedagogică pentru o mai bună cunoaștere a problematicii vizate; PREDARE - Selecționarea problemelor reprezentative pentru întreaga materie asupra căreia se efectuează verificarea; - Specificarea tipului de test, probă evaluativă, după utilitatea vizată (orientată către un conținut, diagnostic, capacitate, plasament în grupe de nivel ș. a.); - Elaborarea primei variante a testului/probei (formularea itemilor, selectarea acestora pentru a fi în concordanță cu tipurile de performanțe, cu obiectivele și conținuturile); - Pretestarea formei
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
copiilor dezavantajați): capacitatea de a diagnostica nevoile fiecărui elev, în termenii unor caracteristici fizice, cognitive, afective, socio-economice sau culturale; evaluarea holistică a performanțelor: capacitatea de a adapta modul de evaluare la dezvoltarea globală a elevului și de a utiliza informațiile evaluative pentru a proiecta activități de predare-învățare; dezvoltarea capacității de autoevaluare la elevi; elaborarea unor instrumente de evaluare; interpretarea rezultatelor evaluării pentru adoptarea de decizii și ameliorarea activității; utilizarea adecvată a metodelor alternative de evaluare; adaptarea la schimbare: capacitatea de a
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
argumentativi: conjuncții, prepoziții, adverbe de mod, substantive și locuțiuni corespunzătoare (deoarece, fiindcă, întrucât, datorită, căci, pentru că, deci, așadar, prin ur mare, totuși, deși, precum, la fel ca, diferit de, în afară de, pe lângă; sub aspectul, pe fon dul; fie..., fie etc.); - verbe evaluative: Eu consider că.../sunt de părere că/mi se pare/aș aprecia că...; - modalizatori: adverbe de mod, care exprimă atitudinea emițătorului (desigur, firește, cert, evident, imposibil etc.). 2.3.3. Textul narativ Textul narativ se definește ca un tip textual
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
se caracterizează prin limbaj denotativ, cu termeni științifici/teh nici (neologisme de circulație internațională), cu abrevieri și simboluri specifice domeniului (metalimbajele proprii fiecărei științe); - la nivel morfosintactic sunt folosite frecvent construcții argumentative (structuri sintactice de argumentare, conectori, modalizatori etc.), verbe evaluative, forme verbale impersonale sau la persoana I plural (pluralul academic/al autorului) etc. Aspecte particulare - Studiile critice/eseurile din sfera științelor literaturii (istoria și critica literară, estetica și hermeneutica, literatura comparată etc.) alcătuiesc o categorie aparte de texte științifice. Discursul
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
lui într-o simplă compilație. Ca să fie necesar, un manual trebuie să ofere și altceva decît cercetările anterioare, căci altfel ar putea fi suplinit de cîteva indicații bibliografice. Apoi, în raport cu sursele de informare, manualul trebuie să fie dominat de atitudinea evaluativă, preluînd critic cele afirmate de alții și analizînd chiar statutul și amplitudinea disciplinei abordate. În sfîrșit, în cadrul unui manual, pot fi propuse teme noi sau unele teme mai vechi pot fi tratate în mod diferit de maniera urmată de antecesori
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
elementelor limbii, în vreme ce unificarea produce dialogul și amalgamarea dintre limbaje. Limbajele se divid la rîndul lor, prin trecerea la nivelul vorbirii, în tipuri de discurs, a căror individualitate este dată de forma discursivă dominantă (narativă, descriptivă, emoti-vă, demonstrativă, oratorică, dialogică, evaluativă, normati-vă etc.). Tipurile de discurs sînt caracterizate, de asemenea, de funcțiile discursive, care pot fi asertive, persuasive sau expresive, precum și de variantele formelor discursive, încît forma demonstrativă, de exemplu, poate fi de tip raționament, cînd este caracteristica acestei forme
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
numele lor. În afara numelor, obiectele și imaginile lor în conștiință nu pot deveni valori umanizate, păstrate în memoria indivizilor vorbitori, și nici elemente ale circuitului social în comuni-care. Majoritatea numelor și a noțiunilor desemnate prin ele rămîn însă în afara atitudinii evaluative evidente și nu sînt însoțite, prin urmare, de participarea sentimentală a vorbitorilor, în vreme ce unele, între care în primul rînd numele etnic 248 -pe care și-l conferă o comunitate sau care îi este atribuit de alte comunități (învecinate)antrenează evaluarea
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de participarea sentimentală a vorbitorilor, în vreme ce unele, între care în primul rînd numele etnic 248 -pe care și-l conferă o comunitate sau care îi este atribuit de alte comunități (învecinate)antrenează evaluarea de către conștiința vorbitorilor 249. De acest aspect evaluativ al conștiinței lingvistice ține și așa-numitul imaginar lingvistic 250, care ar cuprinde observațiile ce reflectă imaginile pe care le au locutorii despre propria limbă și despre limbile altora. Aceste imagini pornesc de la anumite convingeri și pot genera atitudini concretizate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
acestea trebuie, de asemenea, relevate ori de cîte ori nu sînt intuibile pe baza contextului, uzînd îndeosebi de mijloace paratextua-le. În sfîrșit, la nivel textual, trebuie refăcută pe terenul limbii-scop forma discursivă a textului original, care poate fi demonstrativă, dialogică, evaluativă etc. Pe baza acestor coordonate, aprecierea textului tradus din perspectiva fidelității față de original nu va viza imposibilul reprezentat de cerința identității cu acesta. În mod intuitiv, traducătorii, în măsura în care s-au caracterizat prin competență și prin responsabilitate, au respectat anumite exigențe
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
generalist, psihiatru, specialist) să afle de existența unei tentative de suicid la un adolescent care a efectuat acest gest cu câteva zile sau săptămâni mai devreme, gest care în mod aparent a fost ignorat sau n-a solicitat nici un demers evaluativ sau terapeutic. Dacă în această a doua situație este evident că nu mai este necesară conduita obișnuită în cazurile de urgență, în schimb, este absolut necesar să se realizeze același bilanț medico-psihologic atât tânărului cât și familiei sale. Astfel, într-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
marile centre urbane. În aceste unități, o spitalizare pe bază de contract pe o durată de trei până la patru săptămâni, uneori cu ușoare prelungiri în funcție de gestul suicidar și de spitalizarea în regim de urgență, oferă adolescentului și familiei sale cadrul evaluativ, de susținere și de echilibru, de regresie temporară, de elaborare a unui protocol de supraveghere medicală care, cel puțin așa speră promotorii acestui tip de spitalizare, permite o îngrijire de o foarte bună calitate și o observație mai completă. O
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
educație. Elemente pentru un management al timpului școlar (Editura Polirom, 2002), Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării (Editura Polirom, 2006). Cuprinstc "Cuprins" Introducere 9 1. Evaluarea randamentului școlar - componentă a demersului didactic 13 1.1. Argumente pentru o cultură evaluativă 15 1.2. Școala și examenele ei 19 1.3. Precizări terminologice 22 1.4. Importanță și perspective în teoria și practica evaluării 33 1.5. Statutul evaluărilor naționale 45 1.6. Examenele și învățământul paralel 50 2. Procesualitatea evaluării
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
Observarea sistematică a comportamentului elevilor 154 4.3.7. Autoevaluarea 157 4.4. Notarea școlară 159 4.5. Descriptorii de performanță 168 4.6. Proiectarea evaluării 179 5. Factori ai variabilității aprecierii și notării 181 5.1. Subiectivismul în practica evaluativă 183 5.2. Servituțile evaluării 189 5.3. Puterea predicției în educație 193 5.4. Efecte perturbatoare în apreciere și notare 197 6. Testul docimologic - instrument de măsurare a rezultatelor școlare 205 6.1. Delimitare conceptuală și clasificare 207 6
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
evaluarea profesorilor, evaluarea calității învățământului etc.), însă fără a le exclude total. Pe scurt, intenția noastră este surprinsă prin următoarele obiective ale lucrării: - acomodarea cititorului cu limbajul pedagogic și accesarea corectă de către acesta a aparatului conceptual specific teoriei și practicii evaluative; - lecturarea și înțelegerea adecvată a practicilor docimologice contemporane, a conținuturilor și reverberațiilor adiacente purtate de acestea; - conștientizarea unor criterii de selectare și valorizare a dispozitivelor evaluative tradiționale sau alternative puse în circulație la un moment dat; - formarea abilităților de a
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
limbajul pedagogic și accesarea corectă de către acesta a aparatului conceptual specific teoriei și practicii evaluative; - lecturarea și înțelegerea adecvată a practicilor docimologice contemporane, a conținuturilor și reverberațiilor adiacente purtate de acestea; - conștientizarea unor criterii de selectare și valorizare a dispozitivelor evaluative tradiționale sau alternative puse în circulație la un moment dat; - formarea abilităților de a construi probe de evaluare care să satisfacă condițiile tehnice de obiectivitate, validitate și fidelitate; - dobândirea de cunoștințe și deprinderi specifice activității de evaluare școlară; - evitarea disfuncțiilor
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]