4,693 matches
-
-le reacții apostatice: „M-am supărat atunci pe Dumnezeu. Cum poți spune că ajuți un om, luându-i părintele la 60 de ani??? Am făcut o depresie urâtă, care, prin durată, i-a speriat pe medici.” (p. 90) Memorabile sunt evocările mai multor personaje, care au exercitat o influență hotărâtoare asupra devenirii eroinei naratoare. Bunicul, sau Bunul John, cum i se mai spune, de pildă, e unul dintre acestea. Nevârstnica Mireluța, după modelul său și-a dorit să fie dascăl, „cu
MIRELA-IOANA BORCHIN, APA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1893 din 07 martie 2016 by http://confluente.ro/dan_florita_seracin_1457362898.html [Corola-blog/BlogPost/369312_a_370641]
-
înainte de oricine, trebuie singur să spună și să arate că nu a luptat în zadar o viață întreagă, împotriva unui regim moscovito-securisto-comunist, iar tăcerile nu fac decât să pună la dospit răul, menținând riscul de a răbufni în orice moment. Evocare, mărturie și avertisment, viața lui, a unui fost balerin care a trăit mulți ani în exil, la Londra, e timpul să se dezvăluie, deoarece nicio viață nu are repetiții, ci se consumă, dar, în sine, fiecare poate fi o pildă
SANDU POBEREZNIC. UN BALERIN ÎN EXIL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Sandu_pobereznic_un_balerin_aurel_v_zgheran_1380624149.html [Corola-blog/BlogPost/357537_a_358866]
-
cât și local. În acest context, programul manifestărilor organizate în Parohia Suceveni, județul Galați, cu ocazia prăznuirii Sfinților Împărați - ocrotitorii spirituali ai bisericii și, deopotrivă, ai vrednicilor, evlavioșilor și gospodarilor suceveni, este unul menit să cotribuie, așa cum se cuvine, la evocarea și evidențierea rolului decisiv pe care cei doi Sfinți Împărați l-au avut în istoria bimilenara a Bisericii creștine, dar mai ales in afirmarea valorii și puterii Evangheliei Mântuitorului Hristos în viață și în trăirea sufletească a generațiilor de creștini
SFINTII IMPARATI CONSTANTIN SI ELENA- OCROTITORI CERESTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Sfintii_imparati_constantin_si_pompiliu_comsa_1378022752.html [Corola-blog/BlogPost/364928_a_366257]
-
și de ce manevrează, în general, citate ți referiri livrești”. Cu mult tact sunt abordate subiecte de interes pentru toți poeții, privind receptarea liricii eminesciene și reflectarea ei în generațiile post eminesciene, cu osebire în lirica lui Nichita Stănescu. Prilej de evocare a acestuia dar și de precizare a poziției lui predilecte față de lirica eminesciană. Un alt punct forte al conversației a atins atitudinea autorilor din generații mai vechi față de autorii tineri. “Se spune că poeții aparțin unui gen iritabil și succesul
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
românilor din afara frontierelor” a ales să vorbească despre “Un monument medieval românesc salvat de Dumnezeu”. Este vorba de Biserica Domnească și Catedrală din orasul Herța - azi în Ucraina - monument medieval romanesc, la frumoasa vârstă de 255 ani, așa cum specifică autorul evocării. La rubrica “Starea prozei” - în proza “Printr-o fugă, dar care” - partea a III-a, Cleopatra Lorințiu ne-o prezintă pe Marina d'Agosta. Ion Nete prezintă un fragment din lucrarea: “Rugați-vă să nu existe Dumnezeu ... ” Florin Caragiu semnează
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
lirică interesantă cuprinzând poeme de factură post modernistă. Raluca Pavel, tot la rubrica “Starea prozei” oferă “Un pumn de făină”, iar Mihai Batog-Bujeniță ne propune “Un exercițiu de comunicare. Qui prodest?”- de fapt, note de călătorie în Barcelona. La rubrica “Evocări” - Ion C. Hiru - aduce în memorie figurile: “Pițuleasa și Gheorghe Vrabie” precum și evocarea lui Nicolae Spinei. O superbă pagină lirică este semnată Valentina Becart, ilustrată cu tabloul “Natură moartă” de Petru Căpriță. Tot versuri oferă și Carmen Tania Grigore din
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
Starea prozei” oferă “Un pumn de făină”, iar Mihai Batog-Bujeniță ne propune “Un exercițiu de comunicare. Qui prodest?”- de fapt, note de călătorie în Barcelona. La rubrica “Evocări” - Ion C. Hiru - aduce în memorie figurile: “Pițuleasa și Gheorghe Vrabie” precum și evocarea lui Nicolae Spinei. O superbă pagină lirică este semnată Valentina Becart, ilustrată cu tabloul “Natură moartă” de Petru Căpriță. Tot versuri oferă și Carmen Tania Grigore din Davon, cu o “Natură statică” a aceluiași ilustrator. Corina Lucia Costea, ne invită
REVISTE ROMÂNEŞTI DE PRESTIGIU. RĂSFOIND PAGINILE VETREI VECHI (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Reviste_romanesti_de_prestigiu_rasfoind_paginile_vetrei_vechi_cronica_de_cezarina_adamescu_.html [Corola-blog/BlogPost/340759_a_342088]
-
timpului, în alte cărți, în studii și articole de reviste, în diferite perioade istorice, despre Comuna Suceveni, despre populația acesteia, despre fii săi etc. În acest sens, se cuvine să relevăm laudativ faptul că Profesorul Comșa a rezervat spații corespunzătoare evocării unor familii de fruntași ai comunei, sau a unor personalități de notorietate. După cum era și firesc, de fapt o datorie științifică și morală incontestabilă, autorul a evocat, a prezentat date semnificative cu privire la onorabila și numeroasa familie Burlui, care a dat
RECENZIE DE ACD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 910 din 28 iunie 2013 by http://confluente.ro/Recenzie_de_acdconstantin_gh_pompiliu_comsa_1372439267.html [Corola-blog/BlogPost/346184_a_347513]
-
de cele mai mutlte ori, alura basmului, cu componente specifice (fantasticul și fabulosul) acesui tip de discurs. * E de remarcat modul în care Mihai Murariu exploatează fabulosul, atât la nivelul semanticii, cât și la cel a sintaxei textuale. Mijloc de evocare a unor timpuri de dezordine, de trecere, de răspântie istorică, fabulosul contribuie la construirea a ceea ce numim culoare locală. În acel amestec de neamuri și credințe, ce a caracterizat profilul etnografic al așezărilor din bazinul Mării Negre, în iureșul haotic și
DESPRE IMPENETRABILUL MISTER AL ISTORIEI de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 523 din 06 iunie 2012 by http://confluente.ro/Despre_impenetrabilul_mister_al_istoriei_olimpia_berca_1338970246.html [Corola-blog/BlogPost/358192_a_359521]
-
reprezentând cugete limpezi, prinse în continua zidire a soarelui. Punțile sunt, în același timp, agora, amfiteatru, colocviu, cafenea literară, librărie, galerie de artă, prima verba, studio muzical. La Punți, cuvântul are chibzuință și miez, rectitudinea ideilor importante, prestanța dezbaterilor, emoția evocării, cumpătarea semnalării noutăților editoriale, căldura debuturilor. La Punți, cuvântul edifică, somând somnul rațiunii sau orbirea ce face să nu se discearnă esențialul, pentru ca omul să fie ființă întreagă. Prin Punțile de lumină, scriitoarea Mariana Cristescu înmulțește, la Târgu-Mureș, binele spiritual
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/a-invins-lumina/ [Corola-blog/BlogPost/92491_a_93783]
-
unul benevol. Și ca orice lucru făcut sub semnul autorității, nu avea cum să reziste, mai ales într-o societate democratică, așa cum încă mai sperăm că trăim în România. Și dacă totul ar fi decurs în spiritul credinței creștine, spre evocarea bunătății lui Dumnezeu și al iertării, iar dacă lucrul acesta s-ar fi potrivit și cu aspirațiile elevilor, poate că ar fi fost un experiment reușit, dar impunerea unor restricții de natură religioasă la vârsta experimentărilor, este un prag pe
FRĂMÂNTĂRI RELIGIOASE de GABRIEL TODICĂ în ediţia nr. 1525 din 05 martie 2015 by http://confluente.ro/gabriel_todica_1425554133.html [Corola-blog/BlogPost/341583_a_342912]
-
mă voi duce, avea privirea stranie a unui om tulburat până în adâncul sufletului...” „Așadar, te-ai dus...” l-a îmboldit Hențea să continue, fiindcă Oargă se oprise iarăși din relatare, lăsând impresia că-și evalua posibilitățile unei cât mai convingătoare evocări. „M-am dus, a confirmat el, ușor căzut pe gânduri, dar și-a urmat curând vorba cu însuflețire crescândă. Când l-am văzut, ce să-ți spun, am rămas cu aparatul de fotografiat tremurând în mâini. În față mi se
CAPUL DE PIATRĂ de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Capul_de_piatra.html [Corola-blog/BlogPost/348436_a_349765]
-
alte domenii de devenire națională legate de limba ce-o vorbim, care se îmbină cu medalioane actoricești cuprinzînd recitări de versuri clasice și contemporane dedicate limbii române sau demonstrând frumusețea limbii române, pasaje semnificative din filme și piese de teatru, evocări și medalioane de scriitori, artiști, rapsozi, fragmente din celebre conferințe sau cursuri universitare filmate cu mari personalități, fragmente de concerte corale sau simfonice cu inspirație din folclor sau momente istorice, toate fie extrase din filmoteca de aur, de la Arhiva națională
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
istorici de film, care va inventaria tot materialul posibil de folosit, • O echipă specializată în spectacole folclorice de televiziune, formații artistice care pot fi folosite și alte genuri corespunzătoare temei, • O echipă de masă rotundă academică în care se moderează evocarea unor semnificații istorice, literare, științifice și de destin național legate de eveniment, • O echipă de realizare a medalioanelor de actori, artiști lirici, scriitori, în care se recită și se vorbește despre frumusețea limbii române, • O echipă de reportaj de actualitate
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
zilele anterioare sau ulterioare se vor experimenta în premieră, sau se vor repeta în reluare mai multe dintre programele prevăzute în manifestările centrale, ca și al municipiului Medgidia, a cărui zi a localității fiind 2 septembrie, va conjuga manifestările de evocare locală cu programe privind Sărbătoarea Zilei Limbii Române. Subliniem pentru organizatorii manifestărilor locale bogatul material tematic, programele artistice și antologiile pentru recitatori, ciclurile de conferințe, studiile, bibliografiile și extrasele din opere clasice pe care le pot găsi în revista electronică
ÎNDRUMĂTOR PENTRU DESFĂŞURAREA ZILEI LIMBII ROMÂNE de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 921 din 09 iulie 2013 by http://confluente.ro/Ligya_diaconescu_prezinta_i_ligya_diaconescu_1373363314.html [Corola-blog/BlogPost/343510_a_344839]
-
și scriitorul Constantin Marafet a introdus auditoriul direct în subiect: volumul, doamnei profesoare Aneta Pioară, născută la Dumitrești, Vrancea, dar cu examenul de statornicie luat la Râmnicu Sărat, „Umbră Singurătății”; un execițiu de actualizare a unor momente din viața satului. Evocarea unor personaje particulare (Bitica) locului își găsesc corespondent în amintirile fiecăruia( Baca -Marafet C.). A urmat prezentarea „Duhovnicul”-ui că „o carte a prieteniei, a sufletului, ca un medicament pentru toți, ca rețetă spirituală având efect nu doar un suflet
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 by http://confluente.ro/_duhovnicul_a_venit_la_teo_cabel_1363610076.html [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
ce- mi ajungea 3-4 zile. Eu n- am făcut niciodată, așa cum până în toamnă, nu făcusem mâncare de gutui. Copilăria deșteaptă în mine trăiri pe care nu le bănuiam, boboci neștiuți ai gândurilor pleznesc cu fiecare imagine,amintire, cuvânt .Prilej de evocare a celor mai frumoase amintiri, păstrate atât de bine în cutele sufletului meu. Suntem niște recipiente în care Dumnezeu varsă, în marea lui bunătate, risipă de frumusețe, tandrețe, inteligență, omenie, rostuind astfel lucrurile încât să ... Citește mai mult MINCIUNELE DE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
ce- mi ajungea 3-4 zile. Eu n- am făcut niciodată, așa cum până în toamnă, nu făcusem mâncare de gutui. Copilăria deșteaptă în mine trăiri pe care nu le bănuiam, boboci neștiuți ai gândurilor pleznesc cu fiecare imagine,amintire, cuvânt .Prilej de evocare a celor mai frumoase amintiri, păstrate atât de bine în cutele sufletului meu. Suntem niște recipiente în care Dumnezeu varsă, în marea lui bunătate, risipă de frumusețe, tandrețe, inteligență, omenie, rostuind astfel lucrurile încât să ... XXI. COROANĂ TA DE ORHIDEE
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dania_badea/canal [Corola-blog/BlogPost/380891_a_382220]
-
bolnave și-a-nroșit sufletul ce nu-i atât de teafăr... Gândul gândului tot aleargă pe sub propria-i piele atât de tristă! Stelare feude pe o hartă întreagă mărturii fugare trec în revistă. Degeaba implora înțelepciunea în Cuvinte: Tăcea, gândea în clipa evocării Iar vorbele lui deveneau mai sfinte Levitând peste irealul transparent al mării.. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Emirate de gânduri / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 718, Anul II, 18 decembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012
EMIRATE DE GÂNDURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Emirate_de_ganduri_al_florin_tene_1355843402.html [Corola-blog/BlogPost/341429_a_342758]
-
prezent a apreciat la superlativ prestația artiștilor, prin numeroase aplauze spontane, în timpul concertului, si bis-ul din final. Roger Cicero Roger Cicero s-a bucurat de o mare popularitate în Germania, popularitate care continuă și după moartea acestuia, prin numeroase evocări, reeditări de albume și readucere în atenția publicului a concertelor sale. Pentru originalitatea interpretării, oscilând între jazz, cu valente de pop și soul, precum și pentru ingeniozitatea și mesajul textelor, compuse de el, a fost ales să reprezinte Germania la ediția
Concert de jazz în memoria artiștilor germani de origine română Eugen și Roger Cicero by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105593_a_106885]
-
la lucru. Am fost din aceia pe care glasul și strângerea-i de mână i-a îmbărbătat...”, își amintea Regina Maria. „În tot cursul carierei sale, contele de Saint-Aulaire a ținut un jurnal, scris cu erudiție și talent, plin de evocări pitorești despre vremuri astăzi cu totul apuse. Acestor însemnări Saint-Aulaire le-a adaugat fragmente din rapoartele sale oficiale, spre a constitui în cele din urmă volumul de memorii publicat de el la adânci bătrâneți, cu puțin înainte de moarte. Sentimentele de
Invitație la lectură by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105827_a_107119]
-
tinereți risipite. Moartea Olguței, lasă cititorii revoltați în fața unei sorți implacabile. Dar lumea lui Ionel Teodoreanu rămâne totuși lumea zarzărilor înfloriți de la Medeleni. „Medelenismul” lui nu s-a învechit, cum au zis unii. Majoritatea criticilor au fost de acord că evocarea copilăriei și a adolescenței la Ionel Teodoreanu trece prin Creangă , Delavrancea sau Duiliu Zamfirescu. Raiul „Medelenilor” coincide cu vârsta de aur a copilăriei „nestatornice”. „La Medeleni” e o uimitoare explozie epic-lirică, o cascadă stilistică surprinzătoare prin atmosfera și duioșia evocărilor
IONEL TEODOREANU SAU MEDELENISMUL UNEI TINEREȚI PIERDUTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1486138438.html [Corola-blog/BlogPost/375477_a_376806]
-
evocarea copilăriei și a adolescenței la Ionel Teodoreanu trece prin Creangă , Delavrancea sau Duiliu Zamfirescu. Raiul „Medelenilor” coincide cu vârsta de aur a copilăriei „nestatornice”. „La Medeleni” e o uimitoare explozie epic-lirică, o cascadă stilistică surprinzătoare prin atmosfera și duioșia evocărilor, un conflict de atâtea ori candid, cu episoade ce par asemenea unor frânturi de legendă. Romancierul abia împlinise 20 de ani când a scris romanul. La apariție aplauzele cititorilor au fost frenetice. Apoi criticii i-au mai estompat din efuziuni
IONEL TEODOREANU SAU MEDELENISMUL UNEI TINEREȚI PIERDUTE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1486138438.html [Corola-blog/BlogPost/375477_a_376806]
-
din București. A fost o prezență activă în cadrul școlii rucărene cu articole, studii, comunicări și conferințe. A elaborat o interesantă "Monografie a satului Podul Dâmboviței", comuna Dâmbovicioara. Un exemplar din această lucrare se găsește la Arhivele Naționale din București. Unele evocări ale eroilor rucăreni - dascăli căzuți în al doilea război mondial, le-a publicat în presa județeană, musceleană și în revista "România Mare". O doamnă puțintică la trup, tăcută și discretă, cu o clamațiune domoală în care strecura cu dibăcie un
PROFIL DE DASCĂL: LUCREŢIA DULAMĂ (1911-2004) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 by http://confluente.ro/Profil_de_dascal_lucretia_dulama_1911_2004_.html [Corola-blog/BlogPost/364707_a_366036]
-
era de așteptat, la această lansare de carte, spontan și plin de vervă, a improvizat un spectacol intrându-și imediat în rol. Ingenios, cu uriașe resurse interpretative, proaspăt, cu o nestăvilită bucurie de a trăi viața și inventiv, plecând de la evocarea prieteniei cu autorul, ne-a plimbat prin lumea lui de trăiri, de întîmplări, cu o sinceritate dezarmantă, captivând total auditoriul. Simțeam cum ne transmite credința că manifesta un fel de solidaritate tacită cu fiecare din semenii săi, că ni se
ÎNTÂLNIRE CU ACTORUL FLORIN PIERSIC de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1438 din 08 decembrie 2014 by http://confluente.ro/elena_buica_1418024407.html [Corola-blog/BlogPost/380718_a_382047]