895 matches
-
de acum și de mai târziu, sunt reveniri minore, teziste la o lume care dăduse substanță și individualitate operei sale romanești. După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
Probleme de logică (1911), Introducere în metafizică (1924), Studii istorico-filosofice (1925), Viața și opera lui Kant (1936), Schopenhauer (1937) ș.a. Literatul va reveni însă ca memorialist și eseist. În Amintirile unui băiat de familie (1938) se relevă ca un remarcabil evocator, cu darul povestirii, știind să reconstituie atmosfera unei lumi apuse, care generează fie inevitabile melancolii, fie un îngăduitor zâmbet ironic. Temele sunt orașul provincial (Tecuci), cu trăsurile lui și cu tristețea despărțirilor, vacanțele la moșie, valsul, plimbările singuratice, primii fiori
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
subtextul, care sabotează cu delicii secrete enunțul pieziș (Pruncul serdarului Panait, Ghinea spânul, Părintele Mardarie de la Vovidenie, Herșcu tinichigiul). Din atracția pentru trecut se înfiripă sub condeiul ei și nuvela istorică. Sunt narațiuni fără anvergură, dar cu un anume parfum evocator, dat și de răsfățul lexical prin care se manifestă voluptatea enumerării de veșminte (femeiești, îndeosebi), podoabe și alte găteli de odinioară (Vorniceasa Tarsița Filipescu). Printre serdari, ispravnici, vornici și alți bărboși cu giubea și ișlic se distinge, privită cu solidaritate
PETRESCU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288789_a_290118]
-
2000), autorul-personaj se amuză, privind, ca la un spectacol, la tinerețea petrecută în țară, rememorată odată cu parcurgerea dosarului de la Securitate, dăruit de un prieten din copilărie, „fost și rămas inițiat în intrigile perioadelor pre- și posttotalitare”. Distanțarea de evenimente, alura evocatoare, conștiința că totul s-a petrecut cândva și nu mai poate înrâuri prezentul dau curgerii epice un calm narativ egal cu sine, lipsit de tensiune, cu un dramatism bine strunit. P. și-a reunit în cele din urmă romanele în
PLESEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
Arnauld pe Maurice Barrès, prezintă ipostazele feminină și masculină ale unor ființe de excepție, cu vocație dominatoare, dar sortite chinului și morții prin forță propriei atipii. Într-o proza sensibil contemporană lui Proust și D’Annunzio, cu performanțe descriptive și evocatoare neprăfuite de vreme, e scrisă Le Livre de mă vie, român autobiografic frânt brusc după nararea ieșirii din adolescență. Deși contestată și cu gloria declinând postum, N. a rămas o figură literară de referință prin complexitatea energică a mesajului, în
NOAILLES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288468_a_289797]
-
candidați la nominalizarea din partea Partidului Democrat din 1984. Proporția de expresii faciale de tip fericire-asigurare a afectat din nou atitudinile subiecților, influențate de convingerile politice inițiale ale subiecților și de eficiența personală a candidatului în a transmite publicului semnale faciale evocatoare. Poate că trăsătura distinctivă a indivizilor umani este raționalitatea, au concluzionat autorii, dar natura noastră genetică, primitivă își exercită totuși influența asupra alegerilor și reacțiilor noastre. Testul științific constituie un plan de analizare și interpretare de observații. Experimentul formal este
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
ceaușismului. Cu toată amploarea acoladei în timp, narațiunea stagnează în perimetrul unor partituri individuale. Armenii în istorie și cultură grupează în trei secțiuni - Armenii în istoria și cultura occidentală, Armenii în Țările Române și Personalități - pagini sobru documentare sau pitoresc evocatoare din avatarurile fertilei vocații culturale a etniei. Cartea furnizează și istoriei literare românești detalii și abordări insolite ale unor figuri precum Lazăr Asachi, căminarul Gheorghe Eminovici, membrii armeni ai Junimii, I. L. Caragiale și Petru Th. Missir, G. Ibrăileanu ș.a. SCRIERI
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]
-
asupra istoriei, a memoriei colective și a timpului social, generație este un termen polisemantic (polisemia este dată de rădăcina sa greacă, genos, a verbului genesthai, și care Înseamnă „a veni la viață”), cu o simbolistică bogată și o inepuizabilă putere evocatoare, devenit concept analitic o dată cu nașterea științelor sociale, În secolul al XIX-lea. În istoria vechii Chine, se regăsesc 40 de secole divizate În dinastii și generații, iar unul dintre caracterele care desemnează timpul (che) desemnează și generația. La fel, În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
îmbină ficțiunea cu documentul, propunându-și să compună, prin secțiuni istorice și incursiuni în legendă, „romanul Basarabiei”. Tragicul exod din 1940 și, retrospectiv, momentul readucerii în 1918 a Moldovei de peste Prut la patria-mamă sunt reconstituite cu exactitate și cu forță evocatoare. Epicul atinge o tensiune dramatică extremă în episoadele fugii din fața invadatorilor sovietici. Oamenii nu sunt lăsați să urce în tren, sunt capturați și duși cine știe unde, trenurile sunt atacate, blocate și se încearcă distrugerea podurilor. Când „ultimul tren spre România” ajunge
PANIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288656_a_289985]
-
număr, atestă un talent real. Predilecția autorului se îndreaptă către povestire, care îi dă prilejul de a-și pune în valoare iscusința de narator și abilitatea în înlănțuirea evenimentelor. Faptele sunt relatate cu liniște, efect al temperamentului și al opticii evocatorului. De aici, și o melancolie blândă, prezentă mai ales când este vorba de rememorare (Moș Kivu, Săptămâna Patimilor). L. nu are darul observației psihologice, personajele se comportă banal și după clișeele melodramei. Înfățișarea lor este însă plastică și expresivă, contribuind
LAHOVARI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287738_a_289067]
-
în sine premisele propriei regresivități sau disoluții, astfel că ieșirea dintr-o astfel de stare se poate realiza printr-o transformare socială radicală a întregului sistem; de exemplu, prin ceea ce Marx numea „revoluția proletară”. D. Bell, în volumul cu titlul evocator The Cultural Contradictions of Capitalism, reia astfel de premise și totodată se distanțează de ele. El invocă abundența și consumerismul din societățile dezvoltate odată cu orientările culturale specifice modernismului artistic pentru a demonstra cum etica muncii se erodează încet și sigur
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
ele sunt și nu sunt” - În cuvânt). Se cultivă ritmul clasic, cu accente romantic-baladești, sunt invocate nume de rezonanță exotică, ca în Triptic („Acarnia - țară de veacuri prelungi/ Alarhos - trup fără trup, nume fără nume”). Lirica primește treptat accente melancolice, evocatoare, erotismul filtrându-se în forme calofile. Sonetul, cultivat cu pasiune, are incantații melodice delicate, etalând imagini brodate parcă în fir de mătase, cu o anume suavitate a versului ce riscă să eșueze în dulcegărie („Chiar tu erai liana înălțată/ pe
MOCANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288198_a_289527]
-
ușurință unică până la cele de pe urmă3. Deși am mari rezerve față de analizele comunismului pe baza folosirii anacronice a paradigmei ancien régime, mi s-a părut mereu că tabloul făcut de Tocqueville Franței de la sfârșitul secolului al XVIII-lea era încă evocator două secole mai târziu, în Europa de Est. Astfel, numai puțini autori au învățat (prin studii formale sau ca autodidacți) drumul de la imprecație și ditiramb la analiză, de la metaforă și fantasmă la informație, de la narcisism la deschidere către tribulațiile celorlalți. Unii dintre
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
nu, ca astăzi în Irak, ideea de coaliție este iute redusă la „americani” - voiau să construiască rapid o ordine democratică. Planul Marshall a fost soluția pentru dezastrul economic și infrastructural, generând „miracolul” al cărui nume francez e poate cel mai evocator: les trente glorieuses. La nivelul statelor naționale, amnistia mai mult sau mai puțin tacită și amnezia au fost preferate „lustrației” (principiul avea să fie redescoperit în 1989 de disidenții est-europeni, cu efecte practice foarte diverse), cu excepția proceselor pentru crime de
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
din epoca 1866-1877. Acțiunea e urmărită paralel În două asemenea sate Talanga, În partea Ploieștilor, și Prundeni, mai Înspre Dunăre, amândouă Însă nu departe de București. Țăranii acestor sate, faptele pe care ei le săvârșesc sunt cu totul reprezentative și evocatoare pentru Înțelegerea completă a stărilor de lucruri de până atunci. Satele se află la discreția arendașilor și logofeților de teapa lui Aristică și Codârlă, care se sprijină pe „fiscali” ca Znagoveanu. (Ă). Episoadele În care sunt zugrăvite răbufnirile țăranilor, prevestind
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Mi-a cântat cucu-n față, nuvela de debut, pe care s-a sprijinit în bună măsură renumele de prozator al lui B., fixează cadrele în care i se va mișca scrisul: registru epic ingenuu, dialoguri și pasaje descriptive sau evocatoare ce vor să recompună realistic o atmosferă ori să radiografieze stări sufletești, destin tragic marcând existența personajelor, o voce narativ-auctorială cu inflexiuni domoale, compasive, care ține să spună că pervertirea sufletelor, necazurile, nelegiuirile, năpasta vin din imixtiunea în lumea satului
BUJOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285922_a_287251]
-
o ambianță specifică, plină de culoare și dinamism. Copleșit, totuși, de autoritatea unor înaintași (V. Alecsandri, M. Eminescu ș.a.), el lasă rareori să răzbată și un timbru mai personal. Rețin, prin intensitatea elanului patriotic, poemele din Păstori de timpuri, ciclu evocator al unei istorii aureolate de mit și legendă. Nu lipsesc nici versurile de inspirație biblică în care, în pofida unor tonalități adecvate, nu se ating zonele de profunzime ale modelului. Poetul a lăsat și câteva sinteze privitoare la literatura rusă și
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
se va dovedi capabilă să dea coerență întregii descrieri. Ca orice acțiune discursivă, descrierea impune câteva constrângeri majore: vizibilitate, (de la punere în pagină, titlu, ilustrație, până la observarea directă și inspirată a unor detalii, imagini de ansamblu etc.), expresivitatea (a fi evocator, a avea putere de sugestie, a alege cuvântul cel mai sonor și mai apropiat de realitate) și, nu în ultimul rând, dramatizarea punerea în scenă, gradualitatea descrierii, poziționarea naratorului în text, alegerea unor incidente care să trezească sau să relanseze
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
întreg discurs de comentariu, cu subtile nuanțe ironice, contestatare. b) Vizualizarea. În descriere, reporterul trebuie să fie o prelungire a simțurilor cititorului. Preponderent este văzul, care subsumează celelalte simțuri: auz, miros, tactil. Ele alternează, revenind mereu la observația directă și evocatoare obiectului sau locului descris. Repetăm: simpla numire nu este suficientă. Ea bifează o realitate și atâta tot. Pentru a se plasa mental într-un anumit spațiu (stradă, parc, sală de așteptare etc.), cititorul are nevoie de acele elemente încărcate cu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Iată de ce mai importante se dovedesc în descriere nuanțele, micile detalii și mai puțin elementele vizibile (copacii în parc, vopseaua albă din holul spitalului). Numirea brutală, directă, a realității trădează fie neîndemânare, fie lipsă de talent. Este, prin urmare, mai evocator să surprinzi freamătul mâinilor cuiva decât să tragi concluzia: iată o persoană dominată de o emoție puternică. Folosit cum trebuie, vizualul ține loc și de comentariu. O bună descriere este finalmente sinestezică. Ea combină simțurile, oricât ar părea de nerealist
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mai ai bani să cumperi ceva de la cantină, ci ziua când te afli față în față cu cazanul închisorii, tu cu foamea ta neiertătoare, el cu zeama lui, a cărei simplă vedere îți întoarce mațele pe dos. Efectul acestei confesiuni evocatoare este remarcabil. În orice caz, descrierea fiind statică și virtual plicticoasă, bine este să o concentrăm pe spații mici și mai ales să evităm monotonia, prin îndrăzneală, prin alăturări semantice surprinzătoare, jocuri stilistice inedite: „Luna, ca o limbă de câine
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
abil, stârnind interesul de lectură - de pildă, să privești prelung și nemișcat pe fereastră, în noaptea de Revelion sau de Crăciun. O suprapoveste (singurătate, abandon etc.) se conturează în filigran. Ineditul intrigii și al unghiului de atac, originalitatea deznodământului, talentul evocator și siguranța autorului în realizarea unui suiș epic - toate acestea completează structura deja amintită și fac diferența dintre o povestire simplistă și un text magistral. Peste toate, și mai important este ca povestirea să nu se rezume la ea însăși
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a le regrupa apoi, pentru a oferi cititorului ansambluri sintetice ce pot fi descifrate imediat. Oricâte dispute și ezitări ar conține aceste definiții, trebuie să subliniem câteva trăsături de bază: - reportajul este transmis (documentat) de la fața locului; - are o forță evocatoare deosebită, excelând în descrieri, portrete și scurte narațiuni; - conține declarat sau în filigran o poveste, un fir narativ, o dezvăluire importantă. Câteva procedee expresive mai importante: Prim-planul. În reportaj, vizualizarea este foarte importantă. Prim-planul este imaginea de deschidere
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
secvențe. Într-o descriere, nu neglijați oamenii. Ei pot fi prezenți și în absență: blocuri abandonate, o curte de biserică năpădită de buruieni etc. Această „prezență zero” nu trebuie să ne contrarieze. Sunt situații când absența este mai puternică, mai evocatoare decât prezența. Îmi amintesc o imagine dintr-un text al lui Panait Istrati. Un cocostârc stătea trist și derutat în mijlocul unei câmpii sterpe, cu noroiul uscat și crăpat de vântul care sufla cu putere. De fapt, nu pasărea conta, ci
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
nici strigăte de groază, nici implorări de milă. Apoi adaugă: Recoltele putrezesc pe câmp, iar culegătorii putrezesc aici, în curtea bisericii. Orice schemă (inclusiv cea de mai sus) este aplicabilă parțial. Totul depinde mai ales de subiect, de virtuțile lui evocatoare sau narative, de forța și pitorescul personajului principal. Se întâmplă, nu o dată, ca un bătrân hâtru să susțină singur construcția unui întreg reportaj. Chiar dacă pare inactual, ba chiar ieșit din timp, orice subiect trebuie să stârnească interesul cititorului, să trimită
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]