474 matches
-
sunt nenumărate. Ele sunt numite mai ales după principiile pe care se bazează filozoful care studiază ființa: monoteismul, dualismul, panteismul, fetișismul, gnosticismul, atomismul, stoicismul, sofismul, cinismul, epicureismul, scolasticismul, empirismul, pragmatismul, transcendentalismul, scepticismul, enciclopedismul, tradiționalismul, idealismul, criticismul, ontologismul, ocazionalismul, dinamismul, sensismul, evoluționismul, raționalismul, materialismul, pozitivismul, eclectismul, neoplatonismul, neo-scolasticismul, modernismul, imanentismul, istoricismul, existențialismul, actualismul, teozofia. Să observăm că toate sistemele în care militează grupuri, mai mult sau mai puțin alimentate de filozofi, prezintă la rândul lor diferite subtilități și variante. Idealismul, de exemplu
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
combătea misticismul; a încercat să creeze o teorie etică a fericirii raționale la baza căreia stă repausul, liniștea și satisfacția individualistă, egoistă; curent de reconsiderare a ideilor e. în Renaștere și în filosofia iluministă și materialistă din sec. XVII-XVIII 16. evoluționism = concepție după care lumea vie (universul, ființele, societatea) este supusă unui proces continuu de evoluție istorică 17. existențialism = curent filozofic idealist contemporan; propaga concepția tragică asupra existenței și susținea utopia dobândirii libertății „autentice“ prin desprinderea individului de contextul relațiilor social-istorice
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
din Bucovina; tiparul la Societatea Tipografică Bucovineană. Sumarul nr.6 și 7, octombrie noiembrie 1907: Istoria Bucovinei în școlile noastre secundare de Iancu I. Nistor, Înființarea unui cor permanent, unui,orfelinat și a unei trupe de teatru, de Eusebie Marcheș; Evoluționismul ca sistem filozofic și aplicarea sa pentru teoria pedagogiei, de dr. Eugen Botezat, De prin Ardeal, de Dimitrie Rusceac, Idei filozofice la Brătescu Voinești, de A Ieșan, Câteva cuvinte despre lectura copiilor, de Vasile Balintescul; Ana Conta - Kernbach: Elemente de
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
Băncilă, frații Nădejde, Stere, doctorii Cantacuzino, Slătineanu, Cazacu, Irimescu, Parhon sau Zosin, Leon a exercitat o importantă influență asupra tineretului intelectual, a promovat orientarea spre ideile generoase a acestui tineret. Intelectualitatea română datorează mult acestui profesor, exponent și propagator al evoluționismului. Prof. N. Leon a descris numeroasele specii noi de helminți (Braunia Iassiensis, Diplohonoporus Brauni, Dibotriocefalus tenicides, Eupariphillium Iassiensis) și a inițiat primele cercetări asupra epidemiologiei malariei din România. Aceste lucrări au trezit interesul repetat al lui Grassi, descoperitorul ciclului anofelic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
despre stat și națiune a lui Eminescu, așa cum rezultă din scrierile sociale și politice ale acestuia. Domnia sa își structurează demersul analitic (mult prea succint, de altfel), pe constatarea că: "convingerea lui Mihai Eminescu despre societate și stat este [...] tributară naturalismului, evoluționismului și pozitivismului, în plină afirmare în epocă". În consecință, distinge domnia sa în discursul lui Eminescu, trei funcții ale statului: morală, de armonizare a intereselor claselor sociale și de echilibru al statului, oprindu-se asupra ideii de "luptă între stat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
că nu doar specialiștii domeniului sunt chemați la abordarea acestei probleme globale, ci oricare membru al societății, În fond participant la Viața planetei. Un cititor atent a băgat desigur de seamă oscilațiile mele: Între optimism și pesimism, pragmatism și sentimentalism, evoluționism și conservatorism, de ce nu Între concret și filosofic ș.a.m.d. Dar tot el e obligat să integreze, căutând media, medie care are desigur o tendință, una pe care o cred obiectivă. Asta, pentru că În suita celor o sută de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nevoile practice ale industriei. În sfîrșit, științele moderne cer și ele prin noile lor cuceriri adoptarea unei noi concepții asupra educației. Dintre toate teoriile științifice elaborate în secolul al XIX-lea, J. Dewey a fost cel mai mult influențat de evoluționism. Insistența cu care pedagogul american își întemeiază numeroase idei pedagogice pe tezele evoluționismului ne amintește de adepții principiului educației în conformitate cu natura: J. A. Comenius, J.-J. Rousseau. J. H. Pestalozzi, W. A. Diesterweg. Dacă natura este supusă evoluției aprecia Dewey
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
lor cuceriri adoptarea unei noi concepții asupra educației. Dintre toate teoriile științifice elaborate în secolul al XIX-lea, J. Dewey a fost cel mai mult influențat de evoluționism. Insistența cu care pedagogul american își întemeiază numeroase idei pedagogice pe tezele evoluționismului ne amintește de adepții principiului educației în conformitate cu natura: J. A. Comenius, J.-J. Rousseau. J. H. Pestalozzi, W. A. Diesterweg. Dacă natura este supusă evoluției aprecia Dewey educația însăși nu se poate sustrage acestei legități. Cum vom vedea, sistemul său
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
american critica sa se separă activitatea intelectuală de cea fizică, ceea ce trebuie știut de ceea ce trebuie făcut, nesocotindu-se atît legile cunoașterii umane, cît și cerințele societății industriale. În sfîrșit, urmărind atingerea unui scop al educației, școala tradițională nega principiul evoluționismului, impunînd întreruperea procesului de dezvoltare a ființei umane. Acestea sînt numai cîteva din cele mai semnificative obiecții pe care Dewey le aducea școlii vechi și care vor deschide seria criticilor formulate de "educația nouă". După cum pe plan filosofic gînditorul american
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
iar celelalte două de realitățile sociale americane. a) A admite existența unui scop al educației în maniera vechii pedagogii înseamnă, după opinia lui Dewey, a accepta ideea stagnării, a opririi procesului de dezvoltare, înseamnă, în ultimă instanță, a nega principiul evoluționismului. b) În condițiile ritmului accelerat de dezvoltare a societății, impus de revoluția industrială, nu este posibilă previziunea asupra structurii sociale în viitor; în consecință nu se poate stabili un alt scop al educației decît acela al unei continue creșteri a
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
cunoașterea științifică a devenit cu putință numai în urma cercetărilor de psihologie experimentală. Paradoxal însă, atunci cînd trebuie să-și expună punctul de vedere asupra copilului, Ferrière face apel, mai întîi, la teoria "elanului vital" din filosofia lui H. Bergson, la evoluționismul lui H. Spencer și, numai în al treilea rînd, la psihologia genetică, așa cum a fost dezvoltată de Pierre Janet sau, foarte tînărul pe atunci, Jean Piaget. În opera sa L'évolution creatrice, filosoful francez Henri Bergson considera că devenirea continuă
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
între conservatorismul acelora care nesocoteau contribuția noilor teorii în explicarea fenomenului educației și pretinsul revoluționarism al unor contestatari ai vechii pedagogii. Poziția sa găsea o justificare într-unul din principiile de bază ale științei și filosofiei secolului al XIX-lea: evoluționismul. Pedagogul român nu s-a situat chiar la mijlocul distanței dintre cele două extreme, ci a rămas mai aproape de pedagogia clasică, cu numeroase pătrunderi în spiritul epocii căreia îi aparținea. Constituie o modalitate caracteristică acestui pedagog sistemul de a opune pozițiile
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Faraoani, județul Bacău, unde s-a născut în septembrie 1914. A studiat în Seminarul Franciscan din Hălăucești și la Luizi-Călugăra. A urmat și cursurile Universității din Iași, luându-și licența în științele naturale, combătând pe profesorul său, dr. Bădărău și evoluționismul. Și-a apărat atât de bine poziția sa catolică și tradițională, încât profesorul a trebuit să declare: „Cu toate că personal urmez altă părere, dumneata ți-ai apărat atât de bine și documentat poziția, încât nu pot să-ți dau decât nota
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
CNCSIS). A fost: redactor șef al revistei „Genetică și Biologie Moleculară“, publicată de Universitatea „Al.I. Cuza“ Iași; redactor șef al revistei „Studii și cercetări“, fascicula „Biologie terestră“, publicată de Stațiunea de Cercetări „Stejarul“; redactor responsabil al seriei „Genetică și evoluționism“ apărută sub egida Ligii geneticienilor; membru în colegiul de redacție al „Romanian Journal of Genetics“ și al revistei științifice „Adamachi“ (serie nouă), publicată de Universitatea „Al. I. Cuza“ Iași. Recunoașterea activității și autorității sale științifice în domeniul biologiei, în general
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
mi-am dorit să predau astfel de cursuri și, totuși am fost nevoit; nu am cules impresiile studenților despre curs, așa că nu știu în ce măsură a putut fi acceptat. Este o diferență radicală între un astfel de curs și cursul de Evoluționism sau de Antropologie. Am rămas, totuși, cu mândria că am făcut cursul cu profesorul Papp. Aureola sa de excelent sistematician, de mare briolog, cel mai mare briolog român din toate timpurile ne impresiona. Îmi amintesc că în anul al II
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
lumea, în afară de cel miciurinist. Când am descoperit apoi, în Revista „Vasile Adamachi” prezentarea detaliată a gândirii lui Mendel, am simțit cu adevărat ce înseamnă oprimarea științei de către politică. La Jena, la Vila Meduza, casa memorială a lui Ernst Haeckel, titanul evoluționismului, am avut momente de adevărată exaltare spirituală. Când a aflat ghida că suntem studenți români, a căutat să ne vorbească în mod special de cei trei elevi și doctori ai lui Ernst Haeckel: Grigore Antipa, Nicolae Leon și C.N. Ionescu
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
muncit foarte mult și bine organizat, deoarece mi-am propus să depășesc cu mult nivelul manualelor de liceu pentru a putea surprinde toate subtilitățile structurilor și proceselor biologice. În acest fel Botanica, Zoologia, Anatomia și fiziologia omului și Genetica și evoluționismul reprezentau domenii în care mă simțeam specialist. Cel mai mult m-a ajutat faptul că am răspuns de aceste domenii la cursurile de perfecționare a profesorilor de biologie. Trebuia să fiu la curent cu toate aspectele. La inspecțiile speciale făceam
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Antipa, Andrei Popovici Bâznoșanu, Mihai Constantineanu, Petru Șuster etc. Am deschis astfel un domeniu special al activității mele, acela de a pune în lumină unele personalități ale biologiei românești și universale. Am organizat cu studenții de la Biologie, în cadrul cursului de Evoluționism, 15 ediții ale Simpozionului - „Personalități ale biologiei românești și universale”. Am încercat să-i determin pe studenți să cinstească pe marii oameni de știință și să știe să-i prezinte în orice ocazie. În acest sens am publicat peste 40
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
limitează populațiile: + au fost identificate peste 70 de specii galigene și complexele de parazitoizi care le controlează populațiile; + sunt prezentate pentru prima dată în știință 45 de relații noi între speciile galigene și speciile parazitoide. Lucrări de evoluție și de evoluționism Îmi face o deosebită plăcere să conturez imaginea domnului Prof. univ.dr. Gheorghe Mustață, la aniversarea a 75 de ani de viață, închinată cercetării științifice. Sărbătoritul, pe data de 6 martie a anului 1938, vedea lumina zilei. Mai târziu, în 1962
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și rolul lor în păstrarea echilibrului natural” la Universitatea Al.I.Cuza” din Iași. Este autorul și coautorul unor cărți și articole printre care: Strategii evolutive și semiotice ale vieții; Homo sapiens sapiens L. Origine și evoluție; Origine, Evoluție și Evoluționism; Ecologie somatică; The role of the parasitoid biocenosis in keeping the equilibrum of nature/Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural; Afide dăunătoare și complexul de parazitoizi care le limitează populațiile. Rolul biocenozelor parazitoide în păstrarea echilibrului natural. Domnia Sa este
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
În 1994 am fost nominalizat membru în Comisia de doctorat a doamnei Mariana Mustață, comisie care a analizat teza COLEOPTERE DĂUNĂTOARE BUNURILOR DE PATRIMONIU ȘI COMBATEREA LOR, elaborată sub conducerea profesorului Constantin Pisică. Interesele noastre s-au concentrat pe ecologie, evoluționism și ecologie acvatică. Apreciind tratatele scrise de mine și realizările din cadrul Ministerului Mediului și Protecția Naturii domnul prof. Gheorghe Mustață, în calitate de Secretar Științific al Senatului Univ."Al.I.Cuza" m-a onorat cu titlul de PROFESOR DE ONOARE AL SENATULUI
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
pe motivul că tiranii împiedică libera dezvoltare a noroadelor divine. Și Bălcescu vorbește împreună cu alții de progres, de "marșul general al omenirii". Omenirea merge "gradat către perfecția sa, către absolut, către nemărginit, către Dumnezeu". Aci nu e vorba de vreun evoluționism optimist ci de un spiritualism integral. Dacă omenirea "va ajunge vreodată a-și identifica în tot esența sa în esența divină" este o taină nepătrunsă încă. Se observă în cursul civilizației urcușuri, stagnări și căderi (sunt celebrele corsi și ricorsi
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
din istorie. În materie de filozofie, Vasile Conta (1845- 1882) e o figură respectabilă prin faptul de a fi voit să ridice un sistem. Teoria fatalismului e o profesie de credință materialistă, prin fatalitate înțelegîndu-se determinația. Teoria ondulației universale, un evoluționism cu corsi și ricorsi în marginile lui Spencer, era o reeditare entuziastă și prolixă de locuri comune. Gândirea românească avea să se dezvolte pe alte drumuri. Totuși limba de idei a lui Conta e mai imaginativă decât a lui Maiorescu
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
deposedată de averile sale. La conciliul vatican I (1868-1870) au fost definite primatul și infailibilitatea Papei. Un alt moment semnificativ din istoria catolicismului este reprezentat de confruntarea dintre Biserica catolică și știință în privința originii speciei umane. Biserica catolică a condamnat evoluționismul în 1859. În 1950, Biserica catolică acceptă poligenismul. Conform acestuia, rasele umane au apărut pe pământ independent unele de altele. Astăzi, disputa dintre catolicism și știință este într-o măsură considerabilă estompată. VI.3. Doctrina catolică în punctele esențiale ale
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
individul se situează la pluralitatea perspectivelor care i se oferă lui ca actor și ca spectator, ca om obișnuit și ca istoric. Să spunem mai ales că pentru a rămâne fidel acestui dat plural al istoricității umane, Aron critică aspru evoluționismul determinist, pe de o parte, și relativismul istoric, pe de alta, două strategii opuse, dar, în egală măsură, puțin întemeiate pentru a neutraliza sau a aboli caracterul propriu al condiției istorice a omului și tragicul său specific, care constă tocmai
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]