1,048 matches
-
24 octombrie 1911, el scrie în Jurnal: "Ieri mi-a venit în minte că nu am iubit-o niciodată pe mama așa cum o merita și cum eram în stare, doar pentru că limba germană m-a împiedicat s-o fac. Mama evreică nu este o "Mutter", acest mod de a o numi o face puțin ridicolă (cuvântul Mutter nu este ridicol în sine de vreme ce suntem în Germania); dăm unei femei evreice numele unei mame germane, dar uităm că este aici o contradicție
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
doar pentru că limba germană m-a împiedicat s-o fac. Mama evreică nu este o "Mutter", acest mod de a o numi o face puțin ridicolă (cuvântul Mutter nu este ridicol în sine de vreme ce suntem în Germania); dăm unei femei evreice numele unei mame germane, dar uităm că este aici o contradicție" și adaugă că acest cuvânt german conține "tot atâta răceală cât și splendori creștine. De aceea femeia evreică numită Mutter nu este numai ridicolă, ea ne este și străină
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este ridicol în sine de vreme ce suntem în Germania); dăm unei femei evreice numele unei mame germane, dar uităm că este aici o contradicție" și adaugă că acest cuvânt german conține "tot atâta răceală cât și splendori creștine. De aceea femeia evreică numită Mutter nu este numai ridicolă, ea ne este și străină". Mai mult decât ceha - el se amuză la Paris văzând cât de mult pare aceasta o limbă străină ("Auzindu-ne vorbind cehă, lumea se miră că stau pe vas
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
îndoiala țiganca. A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb si strălucitor ca sideful, iar în picioare purta papuci aurii. Asta nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era evreica: avea o fusta lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat si împletit savant în creștetul capului". (Strategia care se poate detecta la nivel pragmalingvistic
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
descrisă în Cartea tibetană a morților - eroul înfruntă zeitățile cosmice, simbolizate în text prin cele trei fete, în realitate forțe psihice de care sufletul a fost legat în existența terestră 329. O altă interpretare vede în cele trei, țiganca, grecoaica, evreica, spirite ale unor străvechi civilizații, modalități spirituale pentru marea trecere sau forme ale culturii care-l tentează pe artistul din Gavrilescu 330. Dincolo de echivalările fixate prin tradiție în această "mitologie a morții"331 (fetele=Parcele, baba=Cerberul, vizitiul=Charon), trebuie
[Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
fie admirată și recunoscută ca și competitoare redutabilă pentru liderii bărbați din epocă. Contextul românesc al anilor '40, consideră autorul, nu era pregătit pentru a înțelege și accepta acest model de emancipare feminină, care, în plus, era întruchipat de o evreică și, în același timp, "omul Moscovei". Acesta ar fi motivul principal pentru care memoria colectivă i-a creat o imagine negativă, supusă ulterior unui proces vindecător de uitare. Diferită ca profil psihologic și ca traseu de afirmare politică, Elena Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
aici este că rolul atribuit Elenei Ceaușescu în evoluția regimului comunist este influențat, cel puțin în parte, de imaginea pe care o impusese inițial cealaltă femeie care s-a aflat la putere. Și alți autori evocă influența Anei Pauker: "Ca evreică, dar mai ales ca femeie "denaturată" prin activismul ei politic, ea a concentrat în România un considerabil capital de antipatie, capital care va fi moștenit de Elena, soția lui Nicolae Ceaușescu"3,4 Moștenirea nu poate fi decât inconștientă, căci
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
mai mult ca o femeie masculinizată, avidă de putere. Atât fidelitatea sa față de Moscova, cât și semnele de emancipare ca femeie ale Anei Pauker i-au creat o imagine negativă. Există chiar punctul de vedere că în calitate de femeie și de evreică, ea era țapul ispășitor ideal pentru comunismul românesc 58. Alți autori sugerează că poate avea propria ei vinovăție: "Căci datorită poziției ei importante în mișcare, Pauker s-a simțit probabil, în mod arogant, imună la orice sancțiune a deciziilor ei
[Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
excepție: Ludovic XIV al Franței s-a căsătorit cu doamna de Maintenon, regele Ludovic I al Bavariei s-a căsătorit cu Lola Montes, prințul Albert I de Monaco din Casa Grimaldi (un mare oceanograf), s-a căsătorit cu Marie Alice-Heine (evreică germană din America, văduva ducelui de Richelieu), prințul Alexander de Württemberg cu Claudine Rhedey, Marele Duce Nicolae Constantinovici, nepotul lui Alexandru II, s-a căsătorit cu Nadejda Dreyer, Marele Duce Mihail Alexandrovici, fratele lui Nicolae II, s-a căsătorit cu
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
frecventând totodată cursuri la facultățile de Litere și Drept. Colaborează la ziarul „România muncitoare” cu traduceri din Maxim Gorki, reunite în volum sub titlul Vagabondul. Tovarășul meu de drum (1905). Ideea plecării din țară îi este inculcată de prietena sa evreică și, cu un scurt popas la München, ia drumul Statelor Unite ale Americii, stabilindu-se la începutul anului 1906 la New York. După perioada de acomodare, în care îndeplinește tot felul de munci și învață limba engleză, devine gazetar și își continuă studiile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288383_a_289712]
-
oprit la jumătatea drumului. Politicienii corupți au fost demascați. Hoțiile politice și greșelile oamenilor politici au fost demascate; lăcomia și desfrâul de la palatul regal au devenit cunoscute de marele public. Evreii au determinat pe rege, prin ibovnica lui Elena Lupescu, evreică botezată, să prigonească Mișcarea Legionară și astfel, în cei zece ani de „domnie” a regelui Carol al II-lea Mișcarea a fost decapitată, iar țara ruinată și în afară și în interior. În loc de îndreptarea nedreptelor orânduiri, poliția, jandarmeria, judecătoriile, s-
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
arhaic, un bordei, unde este condus de aceeași țigancă oacheșa de la intrare. Singura condiție ce i se pune, aproape o poruncă, este aceea de a ține minte, de a nu uita că a ales o țiganca, o grecoaica și o evreică. Dar dintru început greșise: respinsese nemțoaica. Cerința aproape imperativă de a ține minte face distincția între omul profan și omul primordial: omul supus legilor universului profan este predestinat să gresească, fiindcă a greșit la începuturi, în starea primordială, pentru aceasta
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
fără contur: "în semiîntuneric paravanele se confundau cu pereții". Transgresiunea nu urmează numai realitatea tridimensională, ci și una temporală: el se simte tânăr, ca pe vremea când era cu Hildegard. Iar cele trei fete care îl întâmpină, o țigancă, o evreică și o grecoaică, nu sunt numai ceea ce par, ci mult mai mult; ele pot fi cele trei Parce, care stabilesc destinul, cele trei gune, de care vorbesc mitologiile indiene, sau cele trei Mume, de care amintește opera goetheeană, apariții fantomatice
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ale modelului nostru - o problemă la care vom reveni în capitolul 8. Lectura holistă a conținutului Acest tip de lectură abordează narațiunea ca întreg și se concentrează asupra conținutului ei. Astfel, Lieblich (1993) a prezentat povestea vieții Natashei, o tânără evreică ce a emigrat din Rusia în Israel. În cele câteva întâlniri pe care le-a avut cu cercetătoarea, Natasha i-a povestit despre viața ei și despre cum s-a adaptat la modul de viață din Israel. Analiza gravitează în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
Petrescu, ajunși academicieni, ridicau osanale regimului. Ion Caraion este rearestat a doua oară în 1959 împreună cu secretara și viitoarea lui soție, fiind condamnat la moarte. Face doar 6 ani de închisoare unde se manifestă ca legionar deși soția lui era evreică. Părintele Arsenie Papacioc, teolog din generația de aur, considerat unul dintre cei mai importanți duhovnici ai Ortodoxiei, a fost și el prigonit și închis de comuniști datorită faptului că a fost, în timpul scurtei guvernări național-legionare, primar al comunei Zărnești. Părintele
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mine însumi și cu El. Arestarea mea, nu era de fapt, decât o întâlnire, la care Iisus mă invita pentru a mă ridica în culmea fericirii...". Ea fusese convertită la credință și de o veche prietenă, Sabina, soția pastorului Wurmbrand, evreică și convertită la creștinism. Cartea conține și o minunată poezie, “Tatăl nostru” ale cărei strofe se termină în cunoscutele cuvinte ale rugăciunii cu același nume: “De căte ori mă plec la rugăciune Mă simt atât de mic și de stingher
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
realism sau de expresionism): ea îl lasă pe cititor rănit de arsura lacrimilor, deși nu este sentimentală nici un moment. Tempo, 10 iunie 1973 Don Lorenzo Milani: Scrisori către mama1 (sau, mai bine zis: Scrisorile unui preot catolic către mama sa evreică)tc "Don Lorenzo Milani \: Scrisori către mama1 (sau, mai bine zis \: Scrisorile unui preot catolic către mama sa evreică)" Am citit instinctiv Scrisori către mama, de Don Lorenzo Milani 2, așa cum se citește un roman epistolar, adică neatribuindu-i o
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Tempo, 10 iunie 1973 Don Lorenzo Milani: Scrisori către mama1 (sau, mai bine zis: Scrisorile unui preot catolic către mama sa evreică)tc "Don Lorenzo Milani \: Scrisori către mama1 (sau, mai bine zis \: Scrisorile unui preot catolic către mama sa evreică)" Am citit instinctiv Scrisori către mama, de Don Lorenzo Milani 2, așa cum se citește un roman epistolar, adică neatribuindu-i o valoare de document, ba mai mult decât atât, de document de unică importanță. Și cum nu am folosit Scrisorile
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
organizatorică a putut să se exprime în dimensiunile pe care le-a preferat dintotdeauna: cele ale unui seminar-închisoare, ale unui kibbutz. În realitate, adevăratul titlu al acestei cărți ar trebui să fie Scrisorile unui preot catolic către mama sa evreică. Din punct de vedere social, cultural, psihologic, acesta este miezul problemei. Acel ceva care s-a întâmplat și care a schimbat radical spiritul și conduita novicelui prea puțin entuziasmat Don Lorenzo Milani, ducându-l de la supunere la nesupunere, de la o
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
inimă 125 1 februarie 1975. Articolul despre licurici 131 18 februarie 1975. Nixonii italieni 138 Documente și anexe Sandro Penna: Puțină febră 147 Don Lorenzo Milani: Scrisori către mama (sau, mai bine zis: Scrisorile unui preot catolic către mama sa evreică) 152 Către editorul Rusconi 157 Andrea Valcarenghi: Underground: cu pumnul strâns 158 Experiențe ale unei cercetări despre toxicomania juvenilă în Italia, sub îngrijirea lui Luigi Cancrini 165 Giovanni Comisso: Cei doi tovarăși 172 Dezvoltare și progres 177 Ignazio Buttitta: Eu
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
despre Tănase Frunză, un antisemit scelerat. La zece ani de la căsătoria cu Lelia, Matei Frunză e pe punctul de a ajunge ministru. Vărul său, Tănase Frunză, membru al guvernului, se opune însă din răsputeri includerii în cabinet a soțului unei evreice. Condiția pentru a-l accepta drept coleg e despărțirea de cea pe care acesta continuă să o iubească. Conflictul se acutizează până la limitele verosimilului. Văzând că amândoi se mențin pe poziții, Lelia ia hotărârea de a se jerfi pentru cariera
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290489_a_291818]
-
în Roza și ceilalți (1946), de data aceasta naratorul încercând să releve degradarea relațiilor umane sub tensiunea amenințării cu moartea. Firul epic este șocant de asemănător cu cel din Bulgăre de seu al lui Maupassant: la rugămințile coreligionarilor, Roza, o evreică tânără și frumoasă, cedează unui ofițer neamț, pentru a salva viața unor prizonieri evrei; este apoi repudiată de colectivitate și silită să se sinucidă. Deși preocuparea de a surprinde atmosfera de teroare există și aici, Roza și ceilalți nu mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286675_a_288004]
-
de crima săvîrșită în urmă cu șaizeci de ani, iar secretul lor, după atîția ani, e în pericol de a fi descoperit. Harry Mulisch (n.1927) a locuit împreună cu tatăl său de origine germano-austriacă după divorțul părinților. Mama sa era evreică. Războiul l-a influențat puternic. Filosofia lui Mulisch este inserată în întreaga sa operă, mai recent și în mod explicit, în De compositie van de wereld (Compunerea lumii,1980). Arta este pentru el singura modalitate posibilă de înțelegere și cunoaștere
by MIEKE BAL [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
zile bun de popie cum zicea Mara părea alegerea cea mai potrivită. Orice apropiere a Persidei de Națl stă sub imperativul "nu se poate". Mara invocă, în discuția cu Persida, același argument pe care încercase să-l folosească Baruch, unchiul evreicei Sara, ca s-o țină departe pe aceasta de Gaspar Grațiani: Neam de neamul meu nu și-a spurcat încă sângele. Nici Hubăroaica nu gândește altfel. Doar faptul că maica Aegidia i-a povestit de momentul rușinos când Națl a
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
ei cunosc "întâlnirea unei ființe conștiente finite cu propria sa finitudine percepută ca limită"208. Slavici știe asta în 1888 când scrie prima și singura sa tragedie Gaspar Grațiani care are în centru cuplul Gaspar și "veritabilul protagonist care este evreica Sara-femeie de neastâmpărul Vidrei lui Hașdeu"209 pe care un fel de "fatalitate" a dragostei ca la toate eroinele reprezentative ale lui Slavici o leagă de Grațiani: Tu ai dreptate, Grațiani: eu fac tot ceea ce dorești tu, nu pentru că vreau
by Steliana Brădescu [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]