1,580 matches
-
presiunii sanguine ca urmare a prăbușirii tonusului vasomotor simpatic. Dovezile experimentale privind modificările activității bazale ale viscerelor denervate parțial sau total, confirmate de chirurgi și farmacologi, au fundamentat ideea că sistemul nervos vegetativ se găsește într-o stare de permanentă excitație, caracterizată prin predominanța uneia din componentele sale asupra celeilalte. Pentru a defini constituția neurovegetativă a subiecților normali sau patologici, s-au propus o serie de termeni, ca aceia de vagotonie, simpaticotonie, amfotonie etc. Se știe de mult că tonusul vagal
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
semnificație morfo-funcțională deosebită la nivelul fibrei musculare cardiace o au cele două tuburi longitudinale marginale. Ansamblul format dintr-un tub în „T” și cele două cisterne care îl mărginesc este numit triadă și are o semnificație deosebită în procesul cuplării excitației cu contracția datorită intervenției în transportul, legarea și depozitarea Ca2+. Eliberat de la acest nivel, Ca2+ poate ajunge rapid la miofibrile, unde reacționează cu sistemul troponină-tropomiozină cu efecte asupra contracției. În reticul există un canal de Ca2+ care poate fi activat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de pe traiectul nervilor cranieni VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare. Fibrele vagale de origine bulbară din vecinătatea nucleului ambiguu, fac sinapsă ganglionară cu celulele nervoase postganglionare din vecinătatea nodulului sino-atrial și atrio-ventricular. Spre deosebire de vagul drept a cărui excitație produce bradicardie sau oprirea de scurtă durată a inimii, vagul stâng influențează mai ales conducerea atrio-ventriculară predispunând la blocuri. Activitatea cordului este reluată datorită fenomenului de scăpare ventriculară (vagus escape) atribuit umplerii ventriculare crescute în timpul opririi și feedback-ului negativ
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
calea plexurilor perivasculare. Făcând excepție de la antagonismul simpatico-parasimpatic clasic, cele două căi eferente se completează, activând secreția reflexă salivară. Aceasta se adaptează calitativ și cantitativ după circumstanțe și diverșii factori declanșatori (contactul cu corpi străini, alimente uscate, acide, amare etc.). Excitațiile nociceptive, cum sunt cele plecate de la capătul central al nervului sciatic sau splanhnic, determină, de asemenea, o salivație reflexă. b) Secreția prin mecanism reflex condiționat realizată experimental la animale și om. La câinele, purtător al unei fistule permanente a canalului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
111). . Faza cefalică, punând în joc mecanisme nervoase cerebrale, apare înainte de pătrunderea alimentelor în stomac. Inițial, a fost demonstrată de Pavlov prin metoda prânzului fictiv. Secționarea nervilor vagi suprimă această fază. Ansamblul format din dorința de a mânca, asociată cu excitațiile vizuale, olfactive și gustative dă naștere la un complex de senzații ce constituie apetitul. Acesta, reprezentând primul excitant al glandelor gastrice, determină secreția psihică. Porter (1953) constată că stimularea electrică a hipotalamusului în regiunea rostrală, la nivelul chiasmei optice, determină
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de asemenea scoate din circulație până la 95% din glomeruli, determinând oligurie prin vasoconstricția simpatico-adrenergică realizată. Efectele stimulării simpatice sunt diferite în funcție de intensitatea stimulării. În cazul unor stimuli moderați (1-1,5 Hz) se produce constricția arteriolei eferente și creșterea diurezei, în timp ce excitațiile intense realizează vasoconstricția și a arteriolei aferente și diminuarea filtratului glomerular (Furchgott, 1967). Influențe vegetative simpatice asupra funcțiilor rinchiului produc și diversele reacții reflexe viscero-renale generatoare de efecte vasomotorii locale cu consecințe volemice și osmolare de diferite grade. Experimental excitarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
moleculară de 23.000 daltoni ce îndeplinește rol de hormon al lactației. Împreună cu oxitocina asigură secreția lactată în timpul perioadei de alăptare. Reglarea secreției de prolactină se realizează predominant pe cale reflexă, ca și în cazul oxitocinei, factorul declanșator fiind mai întâi excitația mecanică a sferei genitale din timpul travaliului și, ulterior, a regiunii mamelonare, produsă de sucțiune. Indiferent de natura informațiilor care declanșează și întrețin secreția de prolactină, acestea antrenează veriga hipofizară prin intermediul hipotalamusului. Contrar hipofizectomiei care întrerupe secreția lactată, leziunile hipotalamice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sarcinii, devenind maxim la termen, datorită impregnării cu estrogeni și mai ales progesteron. Modificând potențialul de membrană al fibrei uterine, oxitocina mărește sensibilitatea uterului gravid la stimulii intrinseci. Ca urmare a creșterii excitabilității, automatismul mușchiului uterin și propagarea undei de excitație apar stimulate. Cea de a doua acțiune principală a oxitocinei are loc la nivelul glandei mamare și constă în declanșarea secreției lactate. Contractând elementele mioepiteliale ale canalelor galactofore, preparate în prealabil de hormonii ovarieni și prolactină, oxitocina stimulează ejecția de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
funcționează după principiul conexiunii inverse, realizând relații de feedback negativ și pozitiv, cu participarea hormonilor testiculari, pe de o parte, și a factorului hipotalamic eliberator de gonadotrofine hipofizare, pe de altă parte. Hipotalamusul reprezintă calea comună finală prin care toate excitațiile exteroceptive, interoceptive și intercentrale influențează activitatea complexului hipotalamo-hipofizo-gonadal atât la femeie, cât și la bărbat. De aici, rolul pozitiv sau negativ al diverșilor stimuli neuro-reflecși și psiho-emoționali asupra fertilității. Deși hipofiza secretă două gonadotrofine, hipotalamusul asigură eliberarea pulsatilă a acestora
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a celulelor interstițiale). Erecția este un act reflex vascular, rezultat din creșterea fluxului sanguin la nivelul țesutului erectil penian. În afara actului sexual, arteriolele corpilor cavernoși, găsindu-se în stare de vasoconstricție, împiedică deplasarea sângelui spre vasele sinusoide ale acestora. În timpul excitației sexuale, de natură reflexă sau psihică, sistemul vascular arteriolar se dilată, permițând stagnarea sângelui și angorjarea țesutului erectil. La producerea stazei și apariția rapidă a erecției contribuie și blocarea circulației de întoarcere prin golirea și compresia venelor de către corpii cavernoși
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale musculaturii iriene, în timp ce dilatarea pupilei (midriaza) se realizează prin contracția fibrelor musculare radiare din iris. Spre deosebire de fibrele circulare ale irisului care sunt sub controlul inervației parasimpatice, cele radiare sunt inervate de filetele simpatice ale ochiului (fig. 158). Timpul de excitație normală a retinei pentru vederea scotopică nu depășește 0,1 sec, în timp ce pentru scăderea fotopică este mai scurt - de 0,33 sec. În cazul acomodării la lumină are loc fie o adaptare fotochimică a celulelor cu conuri și bastonașe față de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
persoana, ceea ce face imposibilă echivalența de forță dintre cauză și efect. Importanța cea mai mare în producerea reacției o are persoana (tendințele sale vitale) și nu mediul. În afară de reacții persoana manifestă și „acte autocinetice” (după Vendreyis), „acte spontane” (consecința unor excitații interioare). Subiectul și obiectul se oglindesc în conștiință, această oglindire este consecința aplanării „conflictului” dintre persoană și lume. 2.2.1. Modele ale persoanei umane Esența teoriei „metapsihologice” a lui S. Freud este că: persoana umană este alcătuită din inconștient
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
dispalstic sunt predispuse la epilepsie. Cele mai multe dintre clasificările de ordin constituțional pornesc de la considerarea particularităților unor organe cu rol secundar în conduita umană. Sesizând un asemenea fapt, I. P. Pavlov a utilizat drept criteriu în stabilirea temperamentelor particularitățile proceselor nervoase fundamentale (excitația și inhibiția) ale creierului, organ central în realizarea conduitei umane, bazându-se în felul acesta, pe un criteriu de ordin psihofiziologic. Excitația și inhibiția se caracterizează prin trei însușiri esențiale: forța (capacitatea de lucru a sistemului nervos, a celulei corticale
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
umană. Sesizând un asemenea fapt, I. P. Pavlov a utilizat drept criteriu în stabilirea temperamentelor particularitățile proceselor nervoase fundamentale (excitația și inhibiția) ale creierului, organ central în realizarea conduitei umane, bazându-se în felul acesta, pe un criteriu de ordin psihofiziologic. Excitația și inhibiția se caracterizează prin trei însușiri esențiale: forța (capacitatea de lucru a sistemului nervos, a celulei corticale), mobilitatea (viteza cu care cele două procese se înlocuiesc unul pe altul), echilibrul (predominarea unuia sau altuia dintre ele, sau „echilibrul” lor
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
însușiri esențiale: forța (capacitatea de lucru a sistemului nervos, a celulei corticale), mobilitatea (viteza cu care cele două procese se înlocuiesc unul pe altul), echilibrul (predominarea unuia sau altuia dintre ele, sau „echilibrul” lor). Pornind de la aceste însușiri înnăscute ale excitației și inhibiției, Pavlov stabilește patru tipuri de activitate nervoasă superioară (a.n.s.) comune pentru om și animal, cărora le asociază cele patru temperamente cunoscute (vezi fig. 2.1.). Între tipul de activitate nervoasă superioară și temperament există o mare legătură
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
pregătirii (Bereitstellungen). Acele stări produse de sistemul simpatic sunt într-o oarecare măsură zadarnice dacă tendințelor agresive li se neagă exprimarea. “Oricând se inhibă în mod intenționat posibilitatea atitudinilor competitive, agresive și ostile, sistemul simpatic-adrenergic cade într-o stare de excitație continuă. Simptomele autonome provin dintr-un stimul simpatic împiedicat, care continuă deoarece nu se descarcă într-o reacție de luptă-fugă”. Exemplul dat de Alexander în această privință este bolnavul cu hipertensiune esențială. Dacă dorim să fim ajutați și tendințele pasive
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
auzului, cât mai cu seamă a văzului, sunt diminuate pe măsură ce câinele Înaintează În vârstă, fapt considerat ca fiind firesc la toate viețuitoarele, inclusiv la om. Funcționarea sistemului nervos central și periferic se bazează pe aceleași principii ca la om, toate excitațiile externe primesc răspuns de la centrul nervos unde se procesează prin impulsuri adecvate. Câinele, ca și lupul, are un sistem nervos foarte puternic, ceea ce explică de ce aceștia rezistă la mari dureri accidentale sau provocate În luptă, prin Încăierare. CALITĂȚILE CÂINELUI-LUP (CIOBĂNESC
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
lungime, stopul puțin pronunțat. Ochii potrivit de mari, nu sunt proeminenți, cu deschidere oblică, cu expresie vie și inteligență neîncrezătoare față de necunoscuți. Urechile triunghiulare, purtate În sus, cu deschiderea pavilionului dirijate Înainte. Gâtul puternic, de lungimea capului. În stare de excitație este ținut În sus, iar În repaus În poziție oblică. Membrele anterioare au spata lungă, oblică, acoperită cu mușchi puternici, bine reliefați, unghiile puternice și de culoare Închisă. Scheletul osos masiv este bine Îmbrăcat În masă musculară; șale puternice și
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
din acest punct de vedere. În același scop se fixează, Într un teren cu suprafață limitată, bucăți de carne, și se urmărește dacă sunt depistate Într-un timp prestabilit. Pentru verificarea auzului se lasă câinele pe un teren lipsit de excitații de distragere și după 5-10 minute se provoacă un zgomot de intensitate medie, de la distanța de 100 de metri, la care, În cazul când acest simț este integru, acesta va reacționa prin ridicarea capului În direcția de unde vine zgomotul, va
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
unei femele. Rezultatele obținute se corelează cu cele ale fiecărui părinte sau chiar cu a rudelor colaterale de diferite grade. Cu ocazia selecției, În rândul cățeilor vor fi preferați cei cu un sistem nervos echilibrat, vioi, care răspund prompt la excitații, se adaptează bine la condițiile de mediu și se dresează ușor. Oricum, nu sunt admiși la reproducție produșii care au avut În arborele genealogic, În decurs de cinci generații, un strămoș comun, doar dacă acesta s-a evidențiat prin unele
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
stau lângă stăpân Într-o stare de absență totală, distrați, alții reacționează Încet sau execută ceea ce li se cere, fără nici o comandă, alții din contră, nu au răbdarea să stea lângă stăpân, sunt Într-o continuă stare de neliniște, de excitație, manifestând continuu dorința de a pleca și, În sfârșit, unii rămân liniștiți lângă stăpân, foarte atenți la ceea ce văd și ce aud și așteaptă cu nerăbdare o comandă pe care o execută prompt și corect. Exemplarele care dovedesc o energie
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
care se declanșează „infractorul” trebuie să iasă Întotdeauna Învins, iar câinele să fie lăudat și recompensat. Examenul psihologic corect creează posibilitatea alegerii judicioase a dresorului, pe durata dresajului, având În vedere tipul de sistem nervos la care predomină fenomenele de excitație, neputând fi Încredințat unui om hipersensibil, nervos, deoarece niciodată nu va exista răbdarea necesară din partea fiecăruia de a se Înțelege Între ei. Dacă acest lucru are importanță În dresaj, pe timpul serviciului situația capătă o conotație deosebită. Pe baza unor astfel
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
vaginal este scurt și este situat până la deschiderea vulvei, fiind prevăzut cu doi bulbi vestibulari cu rol În actul copulării. Vulva este situată sub anus și este formată din două buze, Între care se află clitorisul, care se Întărește la excitație. Activitatea sexuală cea mai intensă se Înregistrează În perioada de maturitate corporală și somatică, după care Începe declinul până la Încetarea funcțiilor sexuale care la femelă se numește menopauză, iar la mascul andropauză. Dorința de Împreunare sau pofta de Împreunare (libidoulă
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
culcării. Procedând astfel, se excită receptorii legați de anumiți centrii din sistemul nervos central. De fapt, dând câinelui comanda „ȘEZI”, concomitent cu apăsarea crupei și tragerea lesei, aparent pentru el nu Înseamnă nimic, Însă În cortexul cerebral iau naștere două excitații care, repetându-se prin exerciții, dau naștere ulterior la o legătură nervoasă, chiar În lipsa apăsării, determinându-l să ia poziția respectivă doar prin comandă. În acest mod se realizează deprinderile la toți câinii, cu excepția celor tineri, fricoși sau agresivi, a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
să nu obosim sistemul nervos al „elevului” nostru sau să nu anulăm deprinderile care au Început să se Înfiripe În ființa sa. Pauzele de relaxare sunt Întotdeauna binevenite pentru reușita dresajului. Utilizarea nejudicioasă a excitanților, succedarea rapidă a proceselor de excitație și inhibiție, subaprecierea unor excitanți și nesesizarea la timp a existenței unor excitanți prin Împrejurime etc. constituie, de asemenea, greșeli care diminuează calitatea dresajului. Timpul necesar pentru dresarea unui câine, indiferent de rasă, variază În funcție de particularitățile individuale și de specialitatea
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]