610 matches
-
1947: sosirea la Paris 1952: căsătoria cu Virgil Ierunca și începerea dialogului cu țara prin intermediul Radiodifuziunii Franceze; 1952-1958: arestarea mamei; 1958-1964; 1960-1980. Se remarcă reluarea timpului la începutul anilor '60. Nu e vorba de o socoteală greșită, ci de un excurs intenționat asupra perioadei imediat următoare decesului mamei, emblematică inițierii în războiul pe calea undelor. Din 1977 reia notarea cotidiană, primii trei ani sub forma unui "buletin de știri pentru uzul [...] personal"348, apoi mai meticulos până în 2000: șase volume ce
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
țării era tot mai marginalizat și ocultat, regimul comunist contrapunându-i Academia de Științe Sociale și Politice. Lucrarea lui D. este, în prima ei parte, o istorie a spiritului de asociere în societatea română modernă, a rădăcinilor istorice ale Academiei Române, un excurs asupra societăților și asociațiilor cultural-științifice și literare care au premers-o. Autorul demonstrează că discuțiile purtate în aceste societăți și asociații, precum și în principalele publicații din epocă, pe marginea unor deziderate majore - elaborarea unui sistem ortografic unitar, întocmirea unei gramatici
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286797_a_288126]
-
de Vitalie Ciobanu, căci acesta a afirmat la un moment dat, ca "noi, intelectualii, suntem cei care știm și suntem îndrituiți, nu se știe de ce instanța, să configuram un model sau o schemă de urmat". După ce a făcut un scurt excurs istoric cu privire la prezența intelectualilor în viața publică și politica a Basarabiei începând din epoca perestroicăi, Vitalie Ciobanu a deplâns lipsa implicării intelectualilor în viața publică și politică, mai ales din cauza lor, pentru că sunt persoane incomode pentru viața de partid întrucât
[Corola-publishinghouse/Science/84980_a_85765]
-
analist al literaturii dramatice, V.C. concepe o poetică teatrală modernă, originală sub multe aspecte, axată îndeosebi pe metodele de investigare oferite de semiotică, teoria textului și estetica receptării. Interpretarea „semnelor” dramatice într-o viziune semiologică, panoramică, comparatistă îi prilejuiește un excurs critic nuanțat, menit să surprindă specificul, structura și modalitățile teatrului, privit ca „fenomen complex, constituit din semne diverse” (Accente). Studiile sale vădesc o certă orientare către teoretizarea fenomenului, organizându-se într-un „discurs asupra metodei” ilustrat printr-o varietate de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290618_a_291947]
-
nemăsurat de afectat de durerea pe care aș produce-o unor membri ai familiei mele dacă m-aș alătura, în mod direct, unor atacuri împotriva religiei.“ Iar atunci când Aveling i-a trimis un exemplar al cărții, scuzându-se totodată pentru excursurile sale ateiste, Darwin i-a mulțumit rece adăugând că, din păcate, nu-i poate împiedica pe unii autori să atribuie contribuțiilor sale științifice „o mai mare întindere decât îmi pare a fi sănătos să li se dea“. Atitudinea pe care
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
foc pe munte în amurg e o sculptură de aur, de rubin și topaz, o poartă spre reverie mistică, iar florile închipuie bijuterii pe fondul de catifea al mușchiului. Imaginii i se adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
clasicistul P. a dat o traducere a Poeticii lui Aristotel (1940), cu comentarii și întregiri bibliografice la reeditarea din 1965, constituind un model de exegeză atât prin pertinentele note pe marginea textului, pe care aproape îl dublează, cât și prin excursurile referitoare la principalele probleme ridicate de acesta - teoria despre comedie și concepția despre istorie a Stagiritului -, precum și despre natura inspirației la Aristotel și Horațiu. Ca traducător, a publicat Fragmentele eleaților, cu texte din Xenofon, Parmenide, Zenon și Melissos (1947), incluse
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288823_a_290152]
-
investigație și istorie literară a fondatorului respectivului periodic, Perpessicius. Revenind la amintitul debut editorial, plasat sub un titlu swiftian, Planeta Moft (A.S.B., Editura Cartea Românească, 1997, 93 pagini) este un eseu de revizitare a surselor de istorie literară, un excurs literar, dar și filosofic și moral, în felul voluptuos al lui Umberto Eco de a fi fermecător și paradoxal prin explorarea labirintului bibliografic. În fond Planeta Moft oferă o altă cheie de lectură a operei lui Caragiale, dar și o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și demnității artistului care își capătă sensul doar în interiorul sferei publice, specificul și noblețea aceluia realizându-se plenar în gândirea și exercițiul politicii. Pledoaria pentru gândirea politică cu responsabilitate civică (de aici obsesia republicană re(s)-publica) oferă un incitant excurs de idei literare, de la Dante la Sade, relevante fiind veleitățile politice și confruntările spirituale ale literaturii în Renaștere (Ariosto, Aretino, Rabelais, cărora îi vom alătura pe Giordano Bruno sau pe monahul dominican Girolamo Savonarola) sau la sfârșitul secolului al XVIII
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
și anume „a treia cale”. Cele 18 studii strânse aici acoperă un deceniu din viața autorului (1985-1997): la un capăt, Sunetul Utopiei (1985) - eseu de erudiție ironic-subversivă, „mic exercițiu alexandrin” în linia stabilită de Luca Pițu. La celălalt capăt, ineditul excurs despre Adrian Marino și comparatismul utopic sau notele despre gândirea lui Mihai Șora. Texte precum cele despre François Furet, Pierre Manent, Françoise Thom, Michel Foucault, Ioan Petru Culianu, despre menirea Bisericii și ambiguitățile antroposofiei, despre „europenismul culturalist antimodern” și capcanele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285384_a_286713]
-
Probele erau înseși capodoperele romanești ale perioadei. Acceptat d.p.d.v. artistic, Bietul Ioanide îi apare criticului ca iluminând un paradox: " În sfârșit, un roman de specia celor pe care G. Călinescu le consemna sarcastic în perioada anilor '30". La capătul îmbelșugatului excurs ce nu l-a neglijat pe G. Călinescu critic al literaturii universale (Adrian Marino), pe poet (Ștefan Augustin Doinaș), pe dramaturg, publicist, un departament se dedică opiniilor generale ("gânduri") despre G. Călinescu, de fapt capitolele VIII-IX, unde citim și o
Călinescu for ever by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17036_a_18361]
-
aceea care, în natură moartă și vie se statua pe sine: „Capriciul zăcământului/ din adâncul pământului/ de-a aprinde din când în când/ la suprafața lui, licuricii” (Capriciu) Ce s-a petrecut, de la verdictul lui Ion Negoițescu încoace vizează noi excursuri în zona schimburilor între real-ireal, a captării substanței ultime prin alchimice operații între emanațiile unor aburi de felurite culori și spirale, când mânuitorul de retorte se întreabă: „Oare pot coexista/ revolta și împăcarea?/ Cred că da cu condiția/ să nu
Privind drept în ochi călăuza... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13089_a_14414]
-
danez a profitat și de cea a conaționalului său Gabriel Axel, autor al oscarizatului Festin al Babettei, unde religia apare ca substitut al iubirii, iar banchetul somptuos e un semn al recunoștinței profunde pentru calda ospitalitate acordată eroinei refugiate. În excursul filmografic ești antrenat rapid de chiar vîrtejul declanșat din prima secvență a filmului ce îmbracă însăși forma unei povești de legănat visele și speranțele de posibilă asanare etică. Atmosfera de basm e permanent întreținută fie prin vocea care narează din
Ciocolată și film by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15972_a_17297]
-
de o extragere a poeziei din proză (care îl apropie și mai mult de Mircea Ivănescu) mergînd însă pe o linie mai livrescă a comparației și a corespondențelor ample. Nevoia de a abandona lirismul și de a face trecerea către excursul eseistic în cadrul aceluiași poem îl constrînge pe poetul sibian la elaborarea unei noi formule de expresie cum este cea din Manualul de gînduri... (2001), un fals jurnal plin cu meditații, reflecții poetice, aforisme, scurte fragmente de proză. Expresie a unei
Uimirea ca obișnuință by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/14968_a_16293]
-
bogat decît cuvîntul țăranului lui Creangă sau decît cel auzit la colțul străzii și scris prin closetele ecologice! Dar, de gustibus... Alte căi, mai încurcate În nr. 5-6 (iulie-august 2006), revista focșăneană PRO SAECULUM își continuă, nonșalant, în linie dreaptă, excursul prin fragmentele de jurnal ale lui Eugen Barbu. Selecții minimale din frazele lungi și resentimentare ale autorului romanului Groapa, cumulând frustrări inimaginabile, denunțuri de necitit sau prieteníi tulburi de necreditat; bucăți antologate (în redacție?) cu o minuție care ne dă
Ochiul MagicOchiul Magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10383_a_11708]
-
special, în concertul de la Berlin - am în vedere Sonata în re minor - fermitatea construcției brahmsiene a fost trasată la nivelul unei structurări măiestrit formulate ce împlinește fiorul romantic al expresiei. Eduard Stan este pianistul de muzică de cameră al cărui excurs urmărește cu reală funcționalitate drumul coechipierului său; este un demers ce se plasează cu claritate în zona unei relaționări ce aduce stabilitate întregului. Nu greșesc, cred, afirmînd că, la noi, după Valentin Gheorghiu, Eduard Stan este pianistul de muzică de
La Viena și Berlin sub semnul muzicii lui Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/6674_a_7999]
-
sale în diferite - uneori foarte diferite - viziuni și realitate. Autoarea avea datele pentru o asemenea carte, ale cărei componente se și găsesc între coperțile celei citite de noi, dar n-a mai avut răbdarea unui ultim efort de renunțare la excursurile bibliografice și la lungile citate critice, de distanțare și de reelaborare acolo unde era necesar.
Sebastian și lumea lui by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2379_a_3704]
-
multe altele sau îi poți găsi nenumărați urmași peste veac, întru slovă ori spirit, se cuvine să știi, întîi, foarte precis cu ce material lucrezi. Migală universitară, veți spune, dificilă și cronofagă, poate chiar nițel deplasată, de ce, în fond, atîtea excursuri erudite? Ei, bine, fiindcă și scopul și mijloacele cărții o cer. Scopul, trebuie spus, nu e acela de-a da verdicte de valoare altfel decît în termeni de adecvare la o "gestă" culturală. Toată plăcerea unui autor cu simțul (și
Urechea păcătosului by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10760_a_12085]
-
fi patetic sau apocaliptic, și, mai ales, de a-și face teoria inteligibilă și celor mai puțin familiarizați (dar dispuși la un minim efort) cu limbajul filozofic, de a rămîne, în limitele unui astfel de discurs, apropiat de lector prin excursuri explicative și note de subsol nu lipsite de umor. Fără a-i diminua meritele, cred însă că îi lipsește un capitol final esențial. Fără îndoială că această tendință corporeistă postmodernă este justă și, mai ales, evidentă, mă întreb însă dacă
Vă place dragostea? by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11578_a_12903]
-
cum a pățit J.J. Rousseau după ale sale Les Confessions". Cine va trăi și va avea răbdare va citi. *La rubrica sa "Difracții", Eugen Uricaru reia, sub titlul Cine suntem și cum arătăm, chestiunea nevralgică a "imaginii" României. După un excurs istoric, se oprește la prezent: "Au trecut mai mult de cinci decenii de când "furnizarea" de imagine privind România și românii nu numai că a fost întreruptă din cursul său firesc ci a fost deturnată în vederea obținerii unei imagini de "operetă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16637_a_17962]
-
în ciuda unor reușite incontestabile (se poate alcătui o excelentă antologie post-'89), proza scurtă pare să fi rămas la noi tot o formulă de tatonare, intermediară, abandonată după un singur volum chiar și de cei mai talentați prozatori. Am făcut excursul de mai sus motivat de lectura plăcută oferită de cele 21 de povestiri ale lui Liviu Bleoca. Întrucît nu i-am citit celelalte cărți, Sindromul Belfast (Alfa Press, 1994), Collectio de scandalis (Paralela 45, 2001) sau Biblioteca de buzunar (Biblioteca
Proză scurtă și exactă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11451_a_12776]
-
în acest sens este scrisoarea din decembrie 1906, în care face bilanțul legăturii sale cu Titu Maiorescu, elogiind „îndemnul și părinteasca povățuire a d. Maiorescu”, fără de care multe din proiectele sale „ ar fi rămas în cenușa jăraticului potolit”. Bune pagini de excurs documentar pot fi citite despre sărbătorirea jubileului Coroanei în 1906, cu implicarea sa personală în redactarea volumului consacrat celor 40 de ani de domnie ai lui Carol I și mai apoi a condamnării atitudinii lui P.P.Carp cu prilejul răscoalei
Retrospectiva G.T.Kirileanu by Mircea Popa () [Corola-journal/Journalistic/2684_a_4009]
-
de tinerețe ai lui Enescu. L-am reîntâlnit pe maestrul nepereche al muzicii noastre în raportări dintre cele mai caracteristice, ingenios puse în program de pianista Lena Vieru, un muzician al cărui bun gust reunește abordarea intelectuală și sensibilitatea comunicării. Excursul ei prin marile momente vocal-instrumentale și instrumental-pianistice ale muzicii noastre, a fost însoțit de mezzosoprana Cristina Brich, în creații reprezentative pentru arta cântului, la noi, de la Enescu, de la Mihail Jora, la Anatol Vieru. Este firesc să așteptăm ca și Filarmonica
Marile spirite se întâlnesc cu George Enescu by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17061_a_18386]
-
scrie și el versuri erotice și dezabuzate. Analiza pe care criticul o face fiecăruia dintre poemele de tinerețe ale lui Duiliu Zamfirescu pornește de la o încadrare în curentul literar european, stabilirea unor afinități elective cu poezia înaintașilor români, un scurt excurs prin receptarea critică și extragerea ideii poetice de bază și a principiului creativ fundamental pentru diversele epoci ale creației scriitorului. Așadar, un demers cu intenții exhaustive. Informația bogată asupra poeziei italiene a perioadei adaugă veridicitate concluziilor critice. Ioan Adam stabilește
Identificarea surselor by Iulia Alexa () [Corola-journal/Journalistic/15019_a_16344]
-
mai au avut loc mai multe concerte cu orchestră sau formații mari, între 27 și 31 mai, au predominat cameralul, recitalurile individuale și unele formule noi față de edițiile anterioare. Preiau și eu ideea "pluralismului stilistic" care a determinat interesul acestui excurs prin creația ultimelor decenii dar aș vrea să o extind și asupra altor parametri: structura sonoră a programelor a fost și ea alcătuită pe principiul diversității de la flaut solo la formații complexe, de la combinații tradiționale (vioară sau violoncel și pian
Tot despre pluralism by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17850_a_19175]