1,411 matches
-
octombrie 1920) reprezintă un termen generic prin care sunt numiți politicieni, ofițeri de rang superior, administratori și intelectuali din Imperiul Otoman care au fost trimiși în exil în Malta după semnarea Armistițiului de la Mudros în timpul ocupației Constantinopolului de către forțele Aliaților. Exilații din Malta au fost închiși în închisori britanice după ce mai mulți oficiali ai Comitetului Unității și Progresului în așteptarea unor viitoare procese intentate lor de un tribunal internațional. Acești politicieni, generali și intelectuali otomani au fost preluați din închisori din
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
din plin de reprezentanții Uniunii Liberale pentru eliminarea de pe scena politică a rivalilor din Comitetul Unității și Progresului. Guvernul de la Ankara s-a opus cu putere punerii sub acuzație a criminalilor de război. Mustafa Kemal a adus în discuție soarta exilaților deținuți în Malta la Congresul de la Sivas de pe 4 septembrie 1919 spunând că în cazul în care deținuții otomani ar fi executați, îndiferent dacă pedeapsa capitală era dusă la îndeplinire de aliați sau la ordinul guvernului de la Constantinopol, toți prizonierii
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
la ordinul guvernului de la Constantinopol, toți prizonierii britanici deținuți de revoluționarii turci ar trebui la rândul lor executați. Începând cu februarie 1921, toți deținuții au fost eliberați de Curtea marțială din Constantinopol fără a fi puși măcar sub acuzare. Primul exilat a fost Ali İhsan Pașa, cel care a condus armatele otomane în campania victorioasă din Irak. Ali İhsan Pașa a fost învinuit că a organizat masacrarea soldaților creștini neînarmați din armata otomană cât și a civililor creștini din regiunea graniței
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
un raid masiv pentru arestarea a 30 de persoane care urmau să fie exilați. Printre cei căutați s-a aflat și Mustafa Kemal Pașa. Pe două iunie 1919 au fost arestați membrii Consiliului din Kars ("Kars Șurası"). Printre cei 11 exilați s-au aflat 8 turci, (printre ei președintele Cihangirzade Ibrahim Bey, doi greci și un rus. Pe 21 septembrie 1919, 12 personalități marcante ale celei de-a doua perioade constituționale au fost la rândul lor exilate. Printre exilați s-au
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
cei 11 exilați s-au aflat 8 turci, (printre ei președintele Cihangirzade Ibrahim Bey, doi greci și un rus. Pe 21 septembrie 1919, 12 personalități marcante ale celei de-a doua perioade constituționale au fost la rândul lor exilate. Printre exilați s-au aflat marele vizir Said Halim Pașa, fratele lui Abbas Halim Pașa și ideologul și scriitorul Ziya Gökalp. Cele 145 de persoane arestate și exilate proveneu din diferite medii și se dorea punerea lor sub acuzare pentru motive foarte
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
guvernului britanic în favoarea Imperiului Otoman. Maulana Mehmud Hasan a fost arestat în Makkah când britanicii au obținut primele informații despre mișcare. Maulana Mehmud Hasan a stat în închisoare pentru mai mult de trei ani și a fost eliberat în 1920. Exilații s-au reîntors în Turcia în mai multe faze în perioada 1921-1922.
Exilații otomani din timpul Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/327053_a_328382]
-
spre un total conformism și spre secătuirea forțelor morale ale rezistenței. Excelență, bazați pe aceste motive îndrăznim a vă ruga respectuos să luați în considerare urgentă problema retragerii recunoașterii guvernului comunist. Liga Românilor Liberi exprimă adânca speranță a mii de exilați români că o asemenea reparațiune morală și politică, reprezentată prin retragerea recunoașterii și condamnarea guvernului nelegal și criminal de quislingi sovietici din București, va fi dată unui popor în suferință și subjugare, popor care este temeinic și sincer devotat Statelor Unite ale Americii
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
localnici (știa franceză, germană și lituaniană în plus față de limba rusă și poloneza maternă; mai târziu avea să învețe și limba engleză). Oficialitățile locale au hotărât că el nu are dreptul la alocația de 10 ruble primită de majoritatea celorlalți exilați, fiind nobil polonez. În 1892 Piłsudski s-a întors din exil și s-a stabilit în conacul Adomavas de lângă Teneniai (astăzi, în comuna Šilalė). În 1893, a intrat în Partidul Socialist Polonez ("PPS") și a ajutat la organizarea filialei lituaniene
Józef Piłsudski () [Corola-website/Science/298587_a_299916]
-
a fost una dintre cele mai importante operațiuni din războaiele de independență argentinian și chilian, în cadrul căreia o armată combinată de soldați argentinieni și chilieni exilați a invadat Chile cu scopul de a elibera această țară de dominația spaniolă. Trecerea Anzilor a fost un pas major în cadrul strategiei gândite de José de San Martín pentru a învinge forțele regaliste în fortăreața lor de la Lima, viceregatul Perú
Traversarea Anzilor () [Corola-website/Science/320572_a_321901]
-
ca arhiepiscop de Reggio di Calabria. În mai 1098, la solicitarea vărului său, principele Richard al II-lea de Capua, Borsa și unchiul său, contele Roger de Sicilia au început asediul asupra Capuei, de unde Richard fusese înlăturat de la putere și exilat. Îm schimbul acestui sprijin, Borsa a primit omagiu din partea lui Richard, deși se pare că nu a făcut uz de aceasta, dat fiind că succesorii acestuia nu au acordat atenție poziției de senior a lui Roger Borsa. Capua a capitulat
Roger Borsa () [Corola-website/Science/328235_a_329564]
-
totodată decorațiile pereților Teatrului Evreiesc. Totuși, picturile sale nu încap în tiparele esteticii impuse de revoluție. În anul 1922, fără să mai aștepte ca situația să devină disperată, Chagall se hotărăște să emigreze. Prima etapă din viața lui Chagall ca exilat se desfășoară la Berlin, oraș în care și-au găsit deja refugiul mulți emigranți ruși. În anul 1923, la chemarea lui Blaise Cendrars, Chagall părăsește Germania îndreptându-se spre Franța. Are câteva expoziții, printre altele la New York (1926). Ambroise Vollard
Marc Chagall () [Corola-website/Science/298459_a_299788]
-
din URSS au fost națiunile întregi strămutate în timpul regimului lui Stalin (1928-1953). De-a lungul timpului s-au folosit mai mulți termeni pentru definirea acestei categorii de pedepsiți extrajudiciar: "colonie specială" (спецпоселение), "colonie de strămutare specială" (спецпереселение), "exil administrativ", șa. Exilații erau trimiși în zone îndepărtate ale URSS-ului; Siberia, Kazahstan, Asia Centrală și Orientul Îndepărtat Rus. Majoritatea populației așezărilor obligatorii erau victime ale ceea ce azi este numit "proces de purificare etnică". Guvernul sovietic se temea că anumite naționalități ar fi putut
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
Era aplicat de obicei colhoznicilor care nu reușeau să-și îndeplinească zilel-muncă obligatorii ("trudodni"). Termenul de exil pentru o asemenea faptă era de 8 ani. Între 1948-1952, au fost înregistrați 33.266 "ukaznici". Spre deosebire de alte categorii de deportați, copii acestor exilați nu erau la rândul lor pedepsiți cu strămutarea. Mai multe secte religioase - Martorii lui Iehova, ("Cвидетели Иеговы"), Adevărații creștini ortodocși ("истинно-православные христиане", Innokențienii ("иннокентьевцы"), Adventiștii-reformatori ("Aдвентисты-реформисты") - au fost scoase în afara legii datorită încălcării legii "Cu privire la Separarea Bisericii de Stat și
Colonizările forțate în Uniunea Sovietică () [Corola-website/Science/302959_a_304288]
-
al Poloniei, pe care l-a înfrânt în două rânduri și chiar i-a impus nivelul tributului. Pentru o scurtă perioadă, lui Wichmann i s-a permis să revină în Germania, pe moșiile soției sale, însă a fost încă o dată exilat de către unchiul său Herman, în timpul celei de a doua campanii a regelui Otto "cel Mare" în Italia. În 967, aflat în fruntea pomeranienilor, a fost înfrânt la Wolin de către o alianță formată din Mieszko și ducele Boleslau I al Boemiei
Wichmann cel Tânăr () [Corola-website/Science/325414_a_326743]
-
a stabilit. La Paris a continuat să scrie piese de teatru, eseuri și romane biografice. I se întâmpla să scrie o piesă de teatru într-o singură noapte. Frecventând Café de Flore, Ana Novac a cunoscut numeroși intelectuali francezi și exilați români, printre care nu lipseau Jean-Paul Sartre, Simone de Beauvoir, Eugène Ionesco, Jean Pârvulesco, Monica Lovinescu. "Ana Novac", scriitoare și dramaturg cu un stil acerb și vioi, fiind supraviețuitoare a Shoah, a rămas cunoscută îndeosebi prin "jurnalul" său "Les Beaux
Ana Novac () [Corola-website/Science/319050_a_320379]
-
tihna, pentru totdeauna, pe acoperișul catedralei San Marco din Veneția. Împăratul Alexios V nu avea de gând să depună armele. În iarna 1204-1205, el s-a dus la ex-împăratul Alexios III și i-a propus o cooperare, sperând că doi exilați, unindu-și forțele, vor izbuti să-și recapete tronul. Angelos a acceptat și, la început, chiar i-a dat-o de soție pe fiica sa ucigașului nepotului său, apoi însă, pe semne, s-a răzgândit, l-a invitat pe Murtzuphlos
Alexios al V-lea Ducas Murtzuphlos () [Corola-website/Science/316646_a_317975]
-
fost executat și prim-ministrul Lajos Batthyány. La 11 august 1849, Kossuth demisionează și este urmat în funcție de generalul Görgey. În exil (unde o parte din timp a trăit și în Statele Unite ale Americii), Kossuth a întreținut legături cu cercuri de exilați francezi, italieni, ruși, germani și polonezi, îndeosebi cu Giuseppe Mazzini. Și-a amplificat activitățile în 1853-1856, în timpul Războiului Crimeii, însă nu a putut obține practic nimic de la puterile anglo-franceze cu privire la o eventuală independență a Ungariei, întrucât Imperiul Austriac nu fusese
Lajos Kossuth () [Corola-website/Science/302801_a_304130]
-
inițiat constituirea unei "legiuni maghiare". Însă Napoleon III a încheiat subit pace cu Austria, după bătălia de la Solferino (24 iunie 1859). Speranțele au fost realimentate de succesele repurtate în Italia de mișcarea lui Giuseppe Garibaldi, în cadrul căreia au luptat și exilați unguri. În 1861, Kossuth s-a stabilit în Italia. A fost de părere că lumea ar fi putut profita în 1866 de înfrângerea Austriei în războiul cu Prusia în vederea dezmembrării imperiului habsburgic. Deși în 1867 Ungaria a primit actul realizării
Lajos Kossuth () [Corola-website/Science/302801_a_304130]
-
la Collegno, lângă Torino, cu Kossuth și i-au adresat invitația, în numele deputaților urbei în adunarea națională să se reîntoarcă în patrie. Kossuth nu a dat curs invitației, dar urmașii grupului celor 100 au comemorat anual festiv întâlnirea cu cel exilat. În 1889, guvernul de la Budapesta i-a anulat lui Kossuth cetățenia maghiară, ceea ce a stârnit consternare și cereri insistente de destituire a prim-ministrului Coloman Tisza. Într-o scrisoare, Kossuth a subliniat că acordarea cetățeniei în baza legii atunci în
Lajos Kossuth () [Corola-website/Science/302801_a_304130]
-
de dinainte de Urgie, demers care-l va purta în zonele în care antică magie dezlănțuita încă face ravagii. Nirati, sora lui Jorim și a lui Keles, nu are abilități de cartograf, așa încât rămâne în Nalenyr, unde se îndrăgostește de un exilat helosundian. Dacă Jorim descoperă în est un nou continent, ai cărei locuitori așteaptă sosirea unui zeu plecat spre apus (despre care cred ca este Jorim), Keles devine țintă prințului din Deseiron (care-și dorește un cartograf Anturași la curtea să
Atlasul secret () [Corola-website/Science/331202_a_332531]
-
ajunsese să se considere deja succesorul regelui fără urmași Edward Confesorul. Sursele engleze, Cronica Anglo Saxonă nu abordează problema direct dar se referă la nepotul lui Edward (mai precis nepotul de bunic al fratelui acestuia), Edgar Ætheling, fiul lui Edward Exilatul, ca Ætheling, sau prinț moștenitor. Conform lui William de Poitiers William ar fi obținut de la Harold o promisiune de sprijin la tronul Angliei. Pe de altă parte poate fi vorba doar de propagană, normanzii cuceritori vrând sa facă din Harold
Harold al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/310167_a_311496]
-
de o intervenție mai târzie a lui Filip al II-lea al Macedoniei, la reorganizarea cetății, după modelul fostei colonii ateniene Amfipolis). Cu siguranță, aportul atenienilor la constituirea noii colonii nu s-a redus doar la contribuția fostului ei strateg exilat. Studiul antroponimicelor menționate în inscripții dovedește că, alături de locuitorii proveniți din insula Thasos și din coloniile mai vechi ale acesteia de pe coasta Traciei, mulți dintre coloniștii stabiliți la Crenides proveneau din Atena și din regiunile controlate de ea. Întemeierea noii
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
apăra tronul de Knut cel Mare în 1030 în Bătălia de la Stiklestad. Harald a luat parte la Bătălie și deși rănit a reușit să scape și să părăsească ulterior Norvegia în exil. A fost ajutat de un grup de războinici, exilați și ei la moartea lui Olaf. În 1031 Harald și oamenii săi au ajuns în Rusia Kieveană unde au slujit în armata lui Iaroslav I cel Înțelept, Mare Cneaz al Rusiei. Se presupune că Harald a luat parte la campania
Harald al III-lea al Norvegiei () [Corola-website/Science/308436_a_309765]
-
a dispărut eventualitatea ca Markus Wolf să poată fi considerat de apartenență iudaică, fapt care nu a existat niciodată. Din Franța, familia Wolf a emigrat în 1934 în Uniunea Sovietică, unde Markus Wolf și fratele său, împreună cu copiii mai multor exilați germanofoni, au urmat școala. Între 1940-1942 Markus Wolf a fost student al facultății de aeronautică din Moscova, apoi a urmat cursurile școlii de partid a Cominternului, instituție refugiată din cauza celui de-al Doilea Război Mondial de la Moscova în Munții Ural
Markus Wolf () [Corola-website/Science/304565_a_305894]
-
împotriva Imperiului austriac. Peste 50 de sate românești din Serbia și Banat au fost complet distruse de austrieci și de milițiile sârbești în aceste evenimente Românii protestau atât împotriva abuzurilor insuportabile ale administrației imperiale cât și împotriva colonizărilor forțate cu exilați austrieci și germanizării impuse de imperiali. Se crede că în 1787, la Bătălia de la Caransebeș (a cărei existență istorică este pusă la îndoială), ar fi avut loc aici. Mai târziu, Habsburgii au preluat controlul asupra regiunii, după mai multe războaie
Caransebeș () [Corola-website/Science/296877_a_298206]