1,687 matches
-
Acasa > Strofe > Timp > ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului din adânc de ani izvodul păsări albe de lumină zboară toate fără vină și gătindu-le exodul, celor care se petrec dintr-o sferă-n altă sferă ispitiți de-o baiaderă printr-un antic templu grec; că venim de unde nu e altceva decât mister singurul din falanster și-acela bătut în cuie! și ne ducem iarăși unde
ÎNCOTRO MERGEM NOI, DOAMNE? de ION UNTARU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358419_a_359748]
-
altora, frumusețile văzute, grandoarea acestui loc în care m-am simțit atât de mică, drept spus: ca o furnică!, când de emoție la sfârșitul celor vizitate, am strâns pleoapele ochilor de prea mult soare, dar și fiindcă lacrimile își anunțaseră exodul. Da, bucuria are lacrimile ei! Mulțumesc nepoatei mele dragi care ne-a plimbat prin aceste locuri frumoase! Vavila Popovici - Raleigh, NC (completare date: pliante, internet) Referință Bibliografică: VIZITAREA ORAȘULUI BALTIMORE / Vavila Popovici : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul
VIZITAREA ORAŞULUI BALTIMORE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358041_a_359370]
-
De te-ai întoarce printre visuri încă-odată Tu dulce înger cu plete dragi de fată Ți-ai aminti de multe, de ieri și din trecut Când dragostea-ncunună, de ce n-ai vrut... Volumul Preamărirea durerii stăruie într-o poezie a exodului, în căutarea himerei poetice: Singurătăți, înalte necuprinsuri, Stoluri demonice de genii Zideau pustiitoare visuri Clocotitoare vedenii! Și-n negura aceea, uimit De nimbul cântecelor ambroziene Palida stea am zărit, Pe blânda mea Eumene. D. Stelaru vociferează, declamă, blesteamă, într-o
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
de țară Curaj să-ntregim România cea Mare, Curaj să luptăm ca-n veci să nu piară! * Trezește-ți din moartea de cuget bărbații La lupta pe viață și moarte de țară, Cu Imnu-ți MECENA trezește Carpații Și-adu din exod toți robii de-afară! * Eroi, la lumină, ieșiți din morminte Când Țara vă cheamă pe glia străbună, Drept scut presărați ale voastre-oseminte Căci doina iar țipă și buciumul sună. * Iubirea ca stânca puterea-și adună Și lacrimi de sânge în
IMNUL MECENA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357551_a_358880]
-
mir din znaga noastră și-au făcut palate, în numele dreptății, libertate... clopotnițe în cerul grav, bolnave, își plâng durerea-n piatra de agave, și-n despărțirea de păcat în oră, încet-încet ei pe toți ne devoră, își scaldă ochiul în exod prin vreme, cu darul lor și-apucături viclene, o țară-ntreagă s-a făcut de bașcă cu spiritul de turmă și de gașcă. drum de osândă urcă pelerinii către o golgotă în depărtare, au corpul plin de răni, cu crucea
ŢARA MEA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357640_a_358969]
-
spălat și restaurat pictura interioară a bisericii. Acestea pe plan material. Pe plan duhovnicesc, erau slujbele zilnice de la biserica în restaurare, și umila noastră procupare de atunci: Rugăciunea lui Iisus, în cadrul căreia a apărut “Rugul Aprins” - expresie biblică, din Cartea Exod, cap. 3, vers. 2-5. “Rugul Aprins”, care ardea și nu se mistuia, este simbolul Rugăciunii neîncetate, deci Rugăciunea lui Iisus. Această interpretare, aparține Părintelui iroschimonah Daniil Teodorescu - inițiatorul “Rugului Aprins”, care a murit în închisoarea de la Aiud. În anii 1945-1948
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
30 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului La mulți ani țară de glorii Azi târâtă în genunchi, Bestiile, trădătorii Ți-au spurcat sfântul tău trunchi! La mulți ani țară bogată Azi săracă-n trist prohod, Românie alungată În cel mai cumplit exod! La mulți ani țară de vise, Azi secătuită toată, Îți sunt visele ucise, Vulturi lacomi îți dau roată. La mulți ani țară de basme, Azi cu feți-frumoși bolnavi Și cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi! La
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344617_a_345946]
-
o problemă de existență cât una de „existență desăvârșită” (Împărăția lui Dumnezeu va fi realizarea unui monoteism perfect). Y. Congar vede textele de la I Cor. 15, 28 și Ex. 3, 14 într-o relație foarte strânsă. Referatul biblic de la Cartea Exodului Susține că Dumnezeu Se arată pe Sine Însuși ca Unul Care va interveni prezent și activ în istoria poporului Său. Congar preferă să traducă „Eu sunt Cel ce sunt” cu „Eu voi fi Cel ce voi fi”. Această expresie ar
DESPRE DIMENSIUNILE SPIRITUALE ALE ESHATOLOGIEI, SOTERIOLOGIEI SI ETICII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 85 din 26 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350512_a_351841]
-
afară Via-n geanta diplomat Da-l aflară. Și-l umflară, Și-l lăsară boss-umflat! Atâta lume nu-mi dă pace Și tot ea-mi cere recompensă Ca un impozit pe ofensă Cu care n-am nimic de-a face Exodul fluturilor întruna Se-ngroapă-n fiecare filă Precum un dor de clorofilă De care nu mai știe struna Și liniștea, de două feluri Nici înăuntru, nici afară Că toată starea mea precară S-a spânzurat de capiteluri Dărâm' buldozerele statuia
SCUZE ŞI ACUZE de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358927_a_360256]
-
dureze prea mult, căci în conștiința celor leneși și bețivi, așa cum avea să-i caracterizeze arendașul din Rebreanu încă din prima frază a romanului său, apăru nemulțumirea. Nefiind dispuși la sacrificiu, în anii imediat colectivizării, avea să se declanșeze paradoxalul exod la oraș, trândavul țăran român privind cu impasibilitate prin geamul autobuzului oprit la barieră interminabilele trenuri pline cu grâu ce luau drumul spre imperiul sovietic, al cărui satelit devenisem, China tovarășului Mao, Statele Emirate Arabe Unite, etc, etc. Rămăseseră pe
CARTEA CU PRIETENI XXIV- ION IFRIM de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358977_a_360306]
-
nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului La mulți ani țară de glorii Azi târâtă în genunchi, Bestiile, trădătorii Pângărindu-ți sfântul trunchi! La mulți ani țară bogată Azi săracă, trist prohod, Românie alungată În cel mai cumplit exod. La mulți ani țară de vise, Azi secătuită toată, Îți sunt visele ucise, Vulturi lacomi îți dau roată. La mulți ani țară de basme Azi cu feți-frumoși bolnavi Și cu zâne în marasme Ce se vând în lume sclavi. La
AZI E ZIUA TA ŞI PLÂNG... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359393_a_360722]
-
și lestul Dincolo pătrunde numai zborul Eu eram și gând dar și fiorul Fără recuzita și tot restul M-a prins seara la un cap de pod Rebus poate sau doar paradox Balanța altui echinox Când fluturii pornesc într-un exod Referință Bibliografică: Lestul și zborul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 389, Anul II, 24 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
LESTUL ŞI ZBORUL de ION UNTARU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360362_a_361691]
-
inițială, așa cum a fost în urmă cu peste 9000 de ani, în „fortăreața carpatică”. Ca o curiozitate, de ce credeți că evreii au ales să cumpere această țară verde, numită de toți comentatorii antichității Terra Mirabilis? Său: de ce credeți că „marele exod” al iudeilor se va petrece în România, în Grădina Maicii Domnului? Pentru că numai aici, în acest spațiu sacru, în țara hiperboreenilor, întreaga sferă cerească se rotește în jurul unei AXE ideale care trece prin centrul pământului. Axa este deci și a
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
666”, sunt compatibili genetic cu lumea zeilor și implicit cu poporul Israel, care au făcut deja un „dublu salt cuantic” prin homozigotare, prin simplitate și puritate genetică. În al doilea rând, consider că este bine să se petreacă acest „mare exod” al evreilor în România, pentru că în contextul crizei mondiale și al depresiei financiare prelungite în care se afla acum omenirea, din punct de vedere al PIB-lui România este în acest moment cea mai săracă țară din Uniunea Europeană și aproape pierdută
FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIŢIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINŢESA X. SCRISOAREA NR.66. de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360441_a_361770]
-
face ordine în Europa. Dar nu poate! Și lucrul acesta nu este posibil pentru că refuzăm să punem în circulație o Constituție unică europeană, care să ne ... XIX. JURNAL DE ATELIER I - CODUL NUMERIC AL MĂRCII GENETICE 666 ("CODUL FIAREI") ȘI EXODUL EVREILOR ÎN ROMÂNIA (1) FRAGMENT DIN 144 DE SCRISORI DE TRANZIȚIE DIN MILENIUL III CĂTRE PRINȚESA X (33), de Constantin Milea Sandu, publicat în Ediția nr. 1166 din 11 martie 2014. Foto:”Destinul României” - Stema românească cu înger -1991 Chestiunea
CONSTANTIN MILEA SANDU [Corola-blog/BlogPost/360444_a_361773]
-
lovit și abandonat în maidan, printre bălăriile frânte? Calul privea buimac și încenușat ca printr-un voal de meduză. Nici nu mai avea putere să necheze. Unde-i erau aripile cu care altădată se avânta să apuce coada curcubeului, ori exodul insolit al luminii, năvălind în troiene, ca-n dansul hieratic de iele, sucitoare de minți? Aripile lui, prelungiri de comete, vinovate de infinit, erau frânte în miriștea de cenușă. Se lăsase peste trupul lui frânt, greul pământului. În jurul lui, frig
PROZA. OAMENI ŞI CAI. ZĂPADĂ UCIGAŞĂ (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 395 din 30 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360574_a_361903]
-
diferite: poezie, proză, eseu, traducere, memorialistică și, nu în ultimul rând, preocuparea pentru recuperarea moștenirii spirituale, editoriale, de familie, dar și naționale, prin abordarea unor temelor dificile, puțin tratate de alții, precum tema destinului basarabenilor în romanul „Amur”, sau a exodului uvrierilor noștri în occident, în romanul Poarta spre vest.I-am prezentat, nu o dată, profilul auctorial în presă (revista Cultura, Bucovina literară ș.a.), dar și în cadrul festivalului literar național de la Suceava și Udești, ce purta ... III. - CĂLĂTORIE ÎN INIMA UNEI
LUCIA OLARU NENATI [Corola-blog/BlogPost/359961_a_361290]
-
diferite: poezie, proză, eseu, traducere, memorialistică și, nu în ultimul rând, preocuparea pentru recuperarea moștenirii spirituale, editoriale, de familie, dar și naționale, prin abordarea unor temelor dificile, puțin tratate de alții, precum tema destinului basarabenilor în romanul „Amur”, sau a exodului uvrierilor noștri în occident, în romanul Poarta spre vest. I-am prezentat, nu o dată, profilul auctorial în presă (revista Cultura, Bucovina literară ș.a.), dar și în cadrul festivalului literar național de la Suceava și Udești, ce purta până de mult numele părinților
CITIND O CARTE-PALIMPSEST de LUCIA OLARU NENATI în ediţia nr. 1917 din 31 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/359960_a_361289]
-
noștri ( familgia li gintea - așadar sâmburii care suntem ai unei patrii, nemul), și desigur de tot ceea ce numim „viața noastră”. (Dintotdeauna a fost așa. Ca un program misterios al omenirii: episodic și ... repetabil cyclic prin milenii: a fost Geneza, apoi Exodul ... Este impropriu a zice „taina scrisului” (slavicului “taina” îi prefer neo-latinului „Misterul”, sau mai potrivit MISTERIA. Scriem nu doar în cifre, economia ca știință a societății civilizate, ci scriem ca artă a cunoașterii, Re-ligio, refacere a legăturii cu existența care
TAINA SCRISULUI (9): NECESITATEA EXISTENŢIALĂ de EUGEN EVU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359092_a_360421]
-
dușmanilor, Nu-i durere grea mai mare Decât cea de trădător, Tu, mărite crai de frunte Cu glasul potopitor Izbești muntele de munte, Fiu de om îndurător Pe drumeag de tragedie La răscrucea rănilor, Baci de oi în pribegie, În exod cu stâna lor, Nu ai lacrimi câte lacrimi Verși în vers tulburător Și-n românii mei ce sacri-mi Sunt aici, în țara lor! Tudor Tudor al lui Gheorghe, Glasul tău detunător Ca un clopot, ca un gong e, La
TU, MĂRITE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359258_a_360587]
-
o vreme și-nc-o vreme. Deși capitulăm, învinși de iarnă, De oastea ei, condusă tot de gerul Ce va-ngheța și aeru-n povarnă, Numai pe noi nu poate, efemerul, Căci noi avem ceva ce îl întoarnă: Iubirea caldă, luminând tot cerul. EXOD Se face iarna demiurg și pune Aripi de ger pe umerii de îngeri, În gene un ocean întreg de plângeri Și-n ochi priviri de ceață și genune. Oprit e zborul în tăceri și frângeri, Se-ascunde luna, soarele apune
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
de ceață și genune. Oprit e zborul în tăceri și frângeri, Se-ascunde luna, soarele apune, Iar clipele sunt negre și nebune Și sufletul se rupe sub înfrângeri. Când nu se mai aprinde-n inimi focul Și pleacă heruvimii în exoduri, Ne pierdem și speranța și norocul, Dar ne grăbim să trecem peste poduri. Și-aflăm neant și haos în tot locul, Iar cântecele sunt deja prohoduri. (Leonte Petre) Sursa foto: Internet Referință Bibliografică: 12 SONETE DE IARNA / Leonte Petre : Confluențe
12 SONETE DE IARNA de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340326_a_341655]
-
îndreptăm nimic. Cu cine să reconstruim România dacă toți cei care își doresc să realizeze ceva ajung să construiască în altă parte, unde sunt mai bine primiți ca acasă? Ori facem ceva rapid în acest sens, ori o să vedem cum exodul din ultimii ani va crește alarmant și ireversibil. Ceea ce își va pune amprenta de neșters pe viitorul acestei țări. Paul POLIDOR: I-am văzut pe mulți dintre patronii unor firme de mai mică mărime decepționați de sistemul fluctuant al fiscalității
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
mai vedem și noi...), cu care bei o vișinată după o lucrare solicitantă (Bună, naturală, făcută de tata), cu care îi înjuri pe ăștia că nu fac nimic pentru noi. Iar adevărul e că statul român a asistat neputincios la exodul lor. Plecarea doctorilor din țară - care a stârnit ceva emoție în România, dar mai mult în presă - a fost dublată de o plecare masivă a meseriașilor: instalatori, electricieni, tâmplari, faianțari, parchetari, constructori. Pe ei nu i-a plâns nimeni, ba
Ne pleacă meseriașii () [Corola-blog/BlogPost/338425_a_339754]
-
bazează într-o proporție însemnată pe companiile multinaționale, care generează aproximativ 50% din PIB, deși numărul acestora reprezintă sub 10% din totalul companiilor. Multinaționalele au avut un rol foarte important în dezvoltarea economică a țării, stopând într-o oarecare măsură exodul tinerilor către Occident pentru găsirea unui loc de muncă. Indiferent dacă au construit fabrici, call center-uri, centre IT, companiile multinaționale au fost atrase de forța de muncă mai ieftină decât în țările lor de origine. În general, operațiunile din companiile
„Am 42 de ani și nu mă mai cheamă nimeni la interviuri”. Drama corporatistului care credea că are „un job sigur” () [Corola-blog/BlogPost/338402_a_339731]