7,303 matches
-
pământ. Simțirea tresaltă, vraja atinge sublimul, Fuga-i continuă, uimitoare peste Univers, Visul s-a agățat într-o simțire eternă Și deși gardurile sunt infinite, imaginea nebună, Trăirea-i aceeași, trupul deschizându-se s-a închis, Durere, extaz, foame și expansiune, sete, împlinire, regăsire și suficiență. Abstract și concret, concret și abstract./ Visurile zboară, visurile zboară ușor Spre zile de viață, spre zile de dor./ Simțirea tânjește, simțirea tânjește-n apus Razele roșii, raze de somn, dulce somn. Ochii tresar, ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
de progresul ei? De ce se tem toți de o revoluție împotriva sistemului? Ceea ce avem este minunat. Desigur, un pericol există, și acela e lăcomia. În afară de asta să ne urmăm chemarea sufletului! Este numai de înțeles de ce spiritul uman, veșnic în expansiune, nu poate concepe sfârșitul. Și totuși, întinzându-te în iarbă, în natură, în acea clipă în care doar pădurea, jungla există pe o rază de cățiva mii de kilometri în jurul tău, când lumea ți se pare mare și locul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
pentru abstract, cunoștința de sine, fericire? De ce natura nu se teme de noi? Nu a dat greș cu noi? Iar dacă nu, suntem noi expresia suferinței, incertitudinii sale? Nu exista decât nevoia de împlinire, unde absolutul într-un punct, în expansiune, nu poate fi conceput nu îți ești autosuficient. Și murim. Toți murim. Timpul. De ce nu ține evoluția o veșnicie? Animalele se lasă în voia sentimentelor fără a ști ce sunt. Noi le putem însă controla, tocmai prin capacitatea de a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
1milion de bilioane). Nu simt spaimă deci, dar mai curând o neîncetată sete de cunoaștere, o "dorință de cunoaștere", cum spunea Einstein. Ce este de fapt realitatea noastră? Ce este cu adevărat real, realitate, când însăși cuvinte precum parte sau expansiune spațială pentru particulele subatomice și-au pierdut semnificația? Când anume modul realității elementelor de bază protoni, electroni și mai ales quarki rămâne complet inexplicabil pentru fizicieni? Pentru un teolog este o slabă consolare să se știe că și fizicienii rămân
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este finit în spațiu și timp. A apărut cu 13,7 miliarde de ani înainte, din explozia unei minuscule unități de densitate extremă, cu temperatură și energie propulsivă ce conținea potențialul a miliarde de galaxii. Acest univers este în continuă expansiune datorită condițiilor ce par a fi date încă din primul moment împreună cu spațiul și timpul. Eu nu sunt om de știință. Dar dacă aș fi astrofizician, mi-aș pune unele întrebări asupra momentului în care a început totul. Tocmai această
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
soarta finală a universului, după cum spune titlul și subtitul celebrei cărți scrise de fizicianul Paul Davies. Majoritatea astrofizicienilor de azi pleacă de la presupunerea că lumea noastră nu este stabilă, imuabilă sau eternă. Însă ei nu sunt de acord cu teoriile expansiunii universului care a început cu explozia primordială: se va opri pentru a începe din nou să se contracte (presupunere pentru care nu sunt probe) sau va continua până la un sfârșit definitiv. Majoritatea copleșitoare a astrofizicienilor înclină pentru a doua ipoteză
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
universului care a început cu explozia primordială: se va opri pentru a începe din nou să se contracte (presupunere pentru care nu sunt probe) sau va continua până la un sfârșit definitiv. Majoritatea copleșitoare a astrofizicienilor înclină pentru a doua ipoteză: expansiunea universului va progresa fără oprire, accelerând chiar, până când materia în interiorul stelelor, prin procese nucleare, va arde, reducându-se la "cenușă de stele". Comparativ cu expansiunea, acest proces este observabil încă de pe acum, cu exactitate, iar diversele stadii ale dezvoltării stelelor
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
va continua până la un sfârșit definitiv. Majoritatea copleșitoare a astrofizicienilor înclină pentru a doua ipoteză: expansiunea universului va progresa fără oprire, accelerând chiar, până când materia în interiorul stelelor, prin procese nucleare, va arde, reducându-se la "cenușă de stele". Comparativ cu expansiunea, acest proces este observabil încă de pe acum, cu exactitate, iar diversele stadii ale dezvoltării stelelor au fost verificate cu precizie de astronomi pe baze fizico-matematice. Eu însă mă întreb: trebuie să îmi fie frică de ceva care, dacă se va
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
de irigație lăsate în părăsire leau transformat în smârcuri pestilențiale sunt într-o bună zi drenate și asanate din nou, și apare aici o agricultură mai prosperă. Astfel, ne-am putea reprezenta istoria sub o formă ciclică. Fiecărei etape de expansiune îi urmează cea de declin, însă, aici și aiurea, se produce o nouă înflorire, care duce mai departe dezvoltarea vieții. Acesta se înfățișează ca fiind globală. Împreună, sprijinindu-se una pe alta și dându-și una alteia elan, forțele interioare
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
ea face să corespundă o calitate generală "greu", "calificat" acelui ceva care este conținut în singularitatea absolută a diferenței sale absolute. De pildă, o activitate dureroasă sau insuportabilă pentru un individ puțin dotat va fi trăită dimpotrivă de altul ca expansiune fericită a puterilor sau a capacităților sale proprii. O asemenea delimitare calitativă și generală a muncii obiective nu corespunde de altfel nici unei munci reale particulare, ci este o caracterizare medie valabilă pentru un individ mediu, care nu există nici el
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
și străbătând formele sale cele mai dificile și cele mai respingătoare, ea nu a fost la urma urmei suportabilă decât în măsura în care se opera în mod tainic în ea exorcismul insuportabilului. Însă ea nu era astfel decât ca praxis viu, ca expansiune a puterilor subiectivității organice și, astfel, ca realizare ultimă a subiectivității înseși și a Energiei sale. Să presupunem o lume în care nu mai există nici biserici, nici temple, în care edificiul cel mai modest și mai utilitar nu mai
by MICHEL HENRY [Corola-publishinghouse/Imaginative/1006_a_2514]
-
cea publică. Societatea românească se caracterizează printr-o suită de procese economice și sociale cu adânci implicații privind costurile sociale. Astfel, o tranziție graduală spre economia de piață, marcată din ce în ce mai dramatic de momente de stagnare și de criză, dublate de expansiunea economiei ascunse 19, de creșterea șomajului (ca urmare directă a dificultăților de restructurare economică) reprezintă doar câteva dintre acestea. Pe fondul unei calități a vieții precare și a stresului, datorat insecurității privind bunurile de subzistență și certitudinea unui loc de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
răspîndit practica subvențiilor tip "bloc", sau globale, standardele de performanță tehnică și economică. În domeniul servici-ilor publice au fost preluate metode din practica afacerilor, întărindu-se rolul contractelor, al prețurilor liberalizate și asumarea responsabilităților, în cadrul unui nou tip de management. Expansiunea piețelor s-a însoțit de reducerea controlului birocratic și creșterea posibilităților de alegere a consumatorilor. Astfel, treptat, filosofia și politica Welfare-State au fost în bună măsură abandonate, instalîndu-se la putere altele mai liberale. 1.8. Stat productiv sau Stat parazit
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
Hossu, Ion Lucian și Serban Ionescu. Deși aceștia nu mai sunt printre noi, îi vom purta mereu în sufletele noastre, amintindu-ne cu drag de rolurile memorabile pe care le-au interpretat.”, a declarat Cătălina Toaxen, Director de repoziționare și expansiune Cocor. Aleea Celebrităților (Walk of Fame), proiect cultural inițiat de Teatrul Metropolis, Primăria Capitalei și Cocor, găzduiește stelele celor mai cunoscuți artiști români din lumea filmului și a teatrului, în semn de prețuire a valorilor culturale din România, precum: Florin
Emil Hossu și Șerban Ionescu, printre actorii care vor primi stele, post-mortem, pe Aleea Celebrităților () [Corola-journal/Journalistic/80555_a_81880]
-
astronom și cosmolog american care a schimbat profund înțelegerea felului în care trebuie să concepem Universul prin demostrarea existenței altor galaxii, altele decât cea a noastră, Calea Lactee. Hubble a descoperit, de asemenea, modul corect de aplicare al "Efectului Doppler" la expansiunea Universului, numit specific în astronomie și cosmologie "Deplasarea spre roșu". Efectul observat de el în modificarea galaxiilor stabilea o proporționalitate între variația spectrului electromagnetic al unei anumite galaxii și depărtarea aceateia de planeta noastră, Pământ. Această proporționalitate, care a devenit
Personalitatea zilei: Edwin Hubble by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80743_a_82068]
-
Efectul observat de el în modificarea galaxiilor stabilea o proporționalitate între variația spectrului electromagnetic al unei anumite galaxii și depărtarea aceateia de planeta noastră, Pământ. Această proporționalitate, care a devenit cunoscută ca Legea lui Hubble a definit și a măsurat expansiunea universului. Edwin Hubble a descoperit și un asteroid, la 30 august 1935, care a fost ulterior numit 1373 Cincinnati. Hubble a scris de asemenea, ,,O prezentare observațională a cosmologiei ", respectiv ,,Tărâmul nebuloaselor" , în aproximativ aceeași perioadă de timp. Pentru descoperirile
Personalitatea zilei: Edwin Hubble by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80743_a_82068]
-
un nou mijloc de comunicare creează un nou gen artistic. E ca și cum o artă ar apărea prin generație spontanee, fără a fi premearsă de o nevoie, de o revoltă sau de o viziune omenească. Numai că acest meșteșug a cărui expansiune va împinge pînă la dispariție artele tradiționale va înceta cu timpul să mai fie meșteșug, adică tehnică cerînd o virtuozitate proprie, și va deveni mediu de existență: ambianța oamenilor și modul lor de viață. Și chiar dacă tema principală a cărții
Cu mintea scăldată de ecran by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7843_a_9168]
-
a nu-și găsi loc într-o atare producție vegetativă a cărei finalitate se divulgă a fi nesațiul contemplației. E o introvertire ce se bucură de propria-i umoare, a cărei manifestare predilectă e caligrafia și a cărei limită de expansiune e ironia, jocul umoresc. În felul acesta ni se recomandă Emil Brumaru, căruia i-au priit din adolescență "vacanțele de vară și toamnele prelungite, interminabile, singuratice". Ebrietat de năvala percepțiilor, "mărită, exacerbată de fiece amănunt ce-mi lărgea ochiul și-
Cum scriu autorii români? (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7849_a_9174]
-
mondial, literatura SF se deschide cu o oarecare timiditate publicului românesc. Cezura o reprezintă anii '50, când, aidoma literaturii generale, modelul sovietic este cel impus și, în mare parte urmat, în vreme ce perioada prolifică începe odată cu anii '60 și își continuă expansiunea și în zilele noastre. Subgenurile devin tot mai bine delimitate, postmodernismul și deconstructivismul nu ezită să se facă simțite și pe acest tărâm. Cu alte cuvinte, diferențele dintre literatura de anticipație și cea generală nu mai există decât în conținut
Istoria anticipatiei românesti by Bogdan Miahi Dascălu () [Corola-journal/Journalistic/7870_a_9195]
-
2010. Descoperirile telescopului au transformat felul în care cercetătorii se uită la univers. El a dezvăluit că universul are între 13-14 miliarde de ani și a jucat un rol important în descoperirea "energiei întunecate", o forță misterioasă care cauzează accelerarea expansiunii universului. Hubble le-a arătat oamenilor de știință galaxiile în toate stadiile lor, inclusiv cele care s-au format imediat după apariția universului, printre multe altele.
Telescopul Hubble, aniversat la 21 de ani cu o imagine uimitoare: TRANDAFIRUL GALACTIC () [Corola-journal/Journalistic/70257_a_71582]
-
Să se compare Rugați-vă pentru fratele Alexandru cu Jurnalul fericirii, acțiunea paideică a lui Noica cu eseurile și omiliile lui Nicolaie de la Rohia. Dincolo de fireștile deosebiri "stilistice", e același spirit al reabilitării individului, pe linie spirituală, aceeași exigență de expansiune a binelui în condiții nespus de vitrege. Un colaborator al sistemului comunist n-ar fi motivat urmărirea filozofului și post-mortem. - În dosarul de verificare deschis împotriva Dvs. pe 15 mai 1957 scrie că erați la data respectivă "student în anul
Alexandru Zub by Astrid CAMBOSE () [Corola-journal/Journalistic/6869_a_8194]
-
râului" ne privește din spațiu. E dezvăluirea făcută de NAȘĂ care a surprins o imagine cu totul și cu totul specială. Instantaneul provine dintr-o galaxie aflată în apropiere, în care gazul interacționează cu o gaură neagră aflată în plină expansiune în centrul ei.
NASA a descoperit "Ochiul Răului" din spaţiu () [Corola-journal/Journalistic/67626_a_68951]
-
nu se reduce la temele și scriitura laureatei din această toamnă a Nobelului pentru Literatură. Fiindcă, în așa zisul spațiu al beletristicii, există și un colocatar, un intrus , căruia tocmai criza economică i-a creat cele mai prielnice condiții de expansiune: așa numita literatură all age, pentru toate vîrstele. Semnalul, antologicul Harry Potter. Acum literatura de tip „fantasy" domină listele de bestsellers iar în Germania s-au creat două tabere: cea a partizanilor și cea a adversarilor așa numitului escapism.Miturile
Tîrgul de la Frankfurt - post festum Marginalii esențiale by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/6767_a_8092]
-
de ani, departe de-a fi un simplu cadet - așa cum a fost câteva luni în aviația canadiană, și așa cum e unul din alter-ego-urile sale din roman, Julian Lowe -, William Faulkner e deja, de la prima carte, generalul unei armate în plină expansiune.
Primul Faulkner (V) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6773_a_8098]
-
se concentrează asupra simțirii ei. E ca și cum s-ar petrece o inversare a priorităților de supraviețuire: în loc să te aperi, contempli apropierea dezastrului. Și astfel, spaima provocată de amenințare devine mai nocivă decît amenințarea, frica crescînd pînă la acel prag de expansiune interioară cînd reacțiile instinctuale dispar. O paralizie generală se înstăpînește și o dată cu ea și conștiința înnebunită că deznodămîntul e inevitabil. Cazurile acestea de pasivitate înfricoșată au ca trăsătură distinctivă absența perspectivei. Totul se închide în jur și, din marele cuprins
Cîteva bătăi de pleoapă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7905_a_9230]