596 matches
-
auto-hipnozei poate da pacientului sentimentul de control și este o tehnică de gestionare a stresului. Aceasta poate furniza pacientului o metodă de reducere a anxietății și decompresie, precum și de creștere a pasiunii sexuale prin imageria sexuală înainte de angajarea sexuală. Creșterea expectanțelor pentru a promova schimbarea personală. Hipnoza poate fi utilizată pentru a crește speranța, sentimentele de auto-eficiență și încrederea că va apare schimbarea. „procedurile de ratificare a transei pot convinge pacienții de puterea propriei minți pentru a face o serie de
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
plăcerea și funcționarea exact așa cum ai făcut atunci. Totul poate fi exact așa ca atunci când te-ai căsătorit. Această tehnică a accesat amintirile psihosomatice pozitive ale lui John și i-a permis să devină mai încrezător și optimist, crescându-i expectanțele. Abordarea este de asemenea o metodă eficace de gestionare a stresului și poate duce la diminuarea sentimentelor de anxietate și disperare. Nivelul de experiențiere a senzațiilor poate fi de asemenea „controlat” de pacient cu ajutorul unui disc imaginar (tehnica controlului centrală
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a-și dezvolta auto-eficacitatea în timp ce își dezvoltă de asemenea abilitatea de a se angaja în relaxarea musculară, corectarea proceselor cognitive disfuncționale și identificarea interacțiunilor maladaptative cognitive/fiziologice. Clinicienii își pot optimiza eficacitatea prin consultarea literaturii de specialitate (de ex. creșterea expectanțelor paciențiloră și a rezultatelor clinice; de exemplu prin potrivirea sugestiilor hipnotice la tipul de durere (Patterson, 2004Ă. Au fost descrise multe proceduri hipnotice pentru o largă varietate de probleme de gestionare a durerii acute și cronice în context medical și
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sa sunt importante pentru tratamentul actual. Atitudinile, expectațiile și credințele pacientului joacă un rol important în determinarea rezultatelor tratamentului și ca urmare clinicianul trebuie să identifice și să utilizeze adecvat acele variabile care au potențialul de a crește sau diminua expectanțele privitoare la răspunsul hipnotic și rezultatul clinic (Chaves, 1994Ă. Cum îți afectează durerea activitățile tale de zi cu zi și stilul de viață? Cum ar fi diferită viața ta dacă durerea ar dispare? Ce ai putea face ce nu faci
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
și ameliorează vindecarea și recuprearea. O serie de studii au demonstrat că dacă pacientul este adecvat pregătit probabilitatea unui bun rezultat chirugical și psihologic este maximalizat (Schutz, 1998; Kessler, 1999Ă. Schutz a folosit hipnoza pentru a permite pacientului să depășească expectanțele negative puternice și experiențele negative din trecut, reducând astfel anxietatea. Montgomery și colab. (2002Ă au realizat o meta-analiză a eficacității hipnozei ca tratament complementar la pacienții chirurgicali și a concluzionat că hipnoza este benefică în ce privește șase aspecte: emoțiile negative, durerea
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
hipnoză și efectele sale și membrilor familiei li s-a dat ocazia să pună întrebări. În această parte a ședinței de terapie a fost subliniată utilizarea limbajului, atât direct cât și indirect, care era desemnat să crească optimismul, speranța și expectanțele ca modalitate de îmbunătățire a angajamentului terapeutic și a pârghiei terapeutice, astfel ajutând la stabilirea uui context mai terapeutic. Terapia a început cu metoda de „rostogolire a ochilor” a lui Spiegel ca metodă d i nducție hipnotică: Și data viitoare
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
sunt un ajutor valoros pe lângă tratamentele medicale și există tot mai multe dovezi că eficacitatea lor trece de efectul placebo. De exemplu Parient, White, Frackowiak și Lewith (2005Ă au arătat că acupunctura reală are un efect fiziologic specific și că expectanțele pacienților și credințele lor legat de un tratament potențial benefic modulează activitatea unor zone ale creierului legate de sistemul de recompense. De asemenea, așa cum a fost discutat în această carte, dezvoltarea recentă a hipnoterapiei a arătat în mod convingător că
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
subiect. 4.2. Dimensiunea motivațional-aptitudinală 1) Motivația pentru conducere. Unul dintre elementele de noutate ale cercetării constă în faptul că factorii motivaționali pentru conducere nu au fost stabiliți in abstracto, ci, în sensul teoriei lui Vroom (1964), prin Valența (V), Expectanța (EX) și Instrumentalitatea (I) categoriilor comportamentale de conducere specifice liderului militar: considerație pentru subordonați (CR1), motivarea subordonaților (CR2)), preocuparea pentru sarcină (misiune) (CR3), clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii (CR4), flexibilitatea comportamentală (CR5). Se obțin astfel 15 indicatori motivaționali primari (V1-V5
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
II (17,30% din varianță) identificat conține variabile exclusiv motivaționale: VEIT motivația infrastructurală totală 0,90 VEI1 motivația infrastructurală generată de considerația pentru subordonați 0,82 I2 motivarea subordonaților 0,81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
81 I4 clarificarea rolului și facilitarea interacțiunii 0,81 EXT expectanța totală față de conduita de rol 0,80 I3 instrumentalitatea preocupării pentru sarcină 0,77 I5 instrumentalitatea flexibilității comportamentale 0,76 VEI5 motivația infrastructurală a flexibilității comportamentale 0,76 EX5 expectanța față de flexibilitatea comportamentală 0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel că motivația conducerii militare este una foarte complexă, cuprinzând aspecte proiective, de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
0,69 VT valența totală a conduitei de rol 0,60 Factorul poate fi definit, în consecință, ca „motivație pentru conducere”. Cercetarea noastră indică astfel că motivația conducerii militare este una foarte complexă, cuprinzând aspecte proiective, de așteptări (variabilele de expectanță) dar și aspecte pragmatice (variabilele de instrumentalitate), de utilitate în adoptarea unor proceduri de motivare a subordonaților. Și aceasta pentru că, așa cum am afirmat, conducerea militară diferă semnificativ de conducerea în alte tipuri de organizații, iar luarea în considerare a caracteristicilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
la subordonați, amintită mai sus și de care sunt conștienți, cel puțin, membrii eșantionului cercetat (CRA). 5) Factorul V (4,88% din varianță) conține variabilele: V5 valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și motivația complexă (VEI5) și un factor de valență a comportamentelor de conducere
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
valența flexibilității comportamentale 0,73 VEI5 motivația totală a flexibilității comportamentale 0,50 EX5 expectanță față de flexibilitate 0,44 VT valența totală a comportamentelor de conducere 0,45 Factorul cuprinde trei variabile legate de flexibilitatea comportamentală (CR5), respectiv valența (V5), expectanța (EX5) și motivația complexă (VEI5) și un factor de valență a comportamentelor de conducere, fiind, apreciem noi, un „factor de motivare individualizată”. Este relevantă prezența acestui factor în structura competenței sociale a liderului militar, contrastant - așa cum am mai arătat - cu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
CA li se comunică succint rezolvări pentru ipostaze locale ale unor probleme familiare pentru toți sau li se cer aprobări pentru situații uzuale pentru oricare facultate, pentru care există reglementări anterioare generalizate, cunoscute de decani. În baza acestei cunoașteri împărtășite, expectanțele sunt coordonate cu ușurință, într-un timp scurt: fiecare știe ce să facă în situația respectivă. Al doilea tip semnalează mai degrabă blocajul decât propagarea formală a reprezentărilor create în consiliile profesorale. Astfel, în perioada cuprinsă în această analiză nu
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
identificate optsprezece scheme disfuncționale, grupate în cinci categorii, numite domenii ale schemelor. Fiecare dintre cele cinci categorii reprezintă o componentă importantă a nevoilor pe care le are un copil. Primul domeniu este reprezentat de separare și respingere și constă în expectanța că nu vor fi satisfăcute nevoile de securitate, siguranță, îngrijire, empatie, acceptare și respect. Acest prim domeniu cuprinde cinci scheme: Abandon/instabilitate (AB) - sentimentul că cei apropiați nu vor putea să ne ofere susținerea emoțională de care avem nevoie și
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
s-ar fi putut realiza mai multe. Pedepsirea (PU) - convingerea că oamenii ar trebui aspru criticați pentru greșelile lor. Implică tendința de a fi furios, intolerant, punitiv și nerăbdător cu cei (inclusiv cu noi înșine) care nu satisfac propriile noastre expectanțe sau standarde. Greșelile sunt uitate cu greutate, nu se ține seama de natura failibilă a omului. YSQ este format din 114 itemi și măsoară toate cele optsprezece scheme cognitive: Deprivare emoțională (ED) Abandon (AB) Neîncredere/abuz (MA) Izolare socială/înstrăinare
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
nesatisfăcut de toate detaliile tabloului. Nemulțumirea este creatoare, stimulează și insuflă energie întreprinzătorilor ambițioși, care nu se liniștesc pînă nu-și văd visul neutralizat de însăși realitatea proprietății. Mai mult decît atît, mulțumirea cu situația momentului este mereu amendabilă de expectanțe ivite pe neașteptate, ceea ce o face pasageră și mereu amenințată...din interior. Luînd cazul lui Lică Trubadurul, elementul de necesitate al definirii lui este mobilitatea, aceasta însemnînd la propriu un continuu periplu erotic, ajustat de un sens al confortului...imobiliar
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
temeiul cărora s-a construit ipoteza, metodologia și fundamentele teoretice ale cercetării experimentale. Succint ele au fost: a) modelul genetic: motivația analizată ca sursă, mijloc și scop ale procesului de învățământ; b) modelul operațional: motivele analizate din perspectiva valenței, a expectanței și a instrumentalității; c) modelul de prognoză al motivației participative definit de valorile de interes, de utilitate și ale atitudinii de accaptare sau respingere a situațiilor (condițiilor) stimulatoare. Analiza graficelor ne-a condus la constatarea cu caracter general că diferențele
Motivația învățării școlare by Mioara Vasilachi, Maria Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1756_a_92285]
-
intim, preia și unele dintre convențiile diaristice, pentru a configura imaginea unui dedans care îl eclipsează total pe dehors, într-o tentativă dramatică de a se rosti autentic, epurat de măștile histrionice și de orice intenție de a epata eventualele expectanțe ale unui cititor familiarizat cu opera sa anterioară. Autorul utilizează aici, cu cele mai bune rezultate estetice, tehnica decupajului domestic. Faptul cotidian, cu atât mai mult cu cât pare nu doar autentic, ci și selectat oarecum întâmplător, reușește să traducă
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
experimentat. Spaima generează cultură în două direcții, radical îndepărtate una de cealaltă, divergente, opozitive. Prima dintre ele vizează regresia, recuperarea "barbarului" sau fascinația pentru irațional și distrugere de sine, care apare în textele de psihanaliză. Individuația este, ca definiție și expectanță, anti-terifiantă prin excelență, însă, în termenii mai vechi ai lui Schopenhauer, ea presupune ruptura cuiva de energia informă pe care o reprezintă universul, ceea ce e destul de greu de menținut o vreme mai indelungată, fascinația pentru irațional, pentru dezindividualizare și pentru
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
-i să fie cât mai creativ și să utilizeze metode moderne de predare, directorul poate fi rigid în privința respectării pozițiilor ierarhice, iar în plan pedagogic să-i ceară profesorului să fie mai degrabă conservator și formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
formalist decât inovator. La aceste expectanțe se adaugă cele ale inspectorilor școlari. Dacă se ține cont de faptul că inspecțiile școlare, atât cele de specialitate, cât și cele pentru obținerea gradelor didactice sunt puternic formalizate, nu este exagerată afirmația că expectanțele inspectorilor școlari sunt alte surse de contradicții. În aceste condiții se creează o ambiguitate a rolului de profesor care generează disconfort psihic și nesiguranță comportamentală, ceea ce afectează buna exercitare a acestui rol și performanțele obținute. Așteptările de rol se exprimă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
centrate pe așteptările de rol și presiunile ce vin de la director. Așteptări de rol mai puțin structurate formulează și părinții. Acestea au la bază criterii foarte variate care nu sunt subordonate întotdeauna unei definiții clare a rolului de profesor. Astfel, expectanțele părinților sunt influențate de experiența de foști elevi, un anumit model cultural (adesea incomplet, imprecis, impregnat cu elemente nesemnificative) privind profesia didactică, model poate varia în funcție de apartenența la o categorie socioprofesională, de informațiile (foarte subiective) oferite de proprii copii sau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
acestuia și o serie de caracteristici intelectuale, afectiv motivaționale, comportamentale și caracteriale cum ar fi: inteligența, capacitatea comunicativă, motivația profesional-didactică, atitudinile și autoritatea profesorului în clasă, modul de relaționare cu elevii, empatia, capacitatea de imaginație creatoare și spiritul de dreptate, expectanțele înalte, respectul și interesul pentru elevi. Nu se poate vorbi despre competență, fără a vorbi despre aptitudine. Aptitudinea pedagogică este o aptitudine specială, o sinteză de factori înnăscuți și dobândiți care depinde de gradul de implicare al individului în activitatea
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
persoane ca entitate distinctă de ceilalți, dar în același timp coerentă de-a lungul diferitelor situații de viață. Identitatea reprezintă conștiința clară a individualității unei persoane, formată prin integrarea într-un construct unic a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]