KorAP: Find »[drukola/base=expediție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...15 16 17 ...493 >

12,301 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799

dacă s-ar urca cu toții pînă-n vîrful crestei, bineînțeles nu pieptiș, ci pe o cale mult mai ocolită, pentru a vedea dacă nu cumva este vreo intrare în adîncul stîncii. Uite aici a fost momentul cel mai neplăcut din toată expediția, pentru că s-au certat mai dihai ca la mlaștină și, după cum vă spuneam, Vlad era cît pe ce să-l pocnească pe Bărzăun. Noroc că a intervenit iar, cu foarte multă autoritate, Ilinca și le-a spus tuturor că, dacă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
că Virgil a fost totdeauna extrem de rușinos. Și m-a mai durut un fapt care m-a pus în mare cumpănă: tot în seara aceleiași zile, Bărzăunul mi-a spus cu toată convingerea posibilă că asta a fost ultima lor expediție în grup... Avea o voce înceată Bărzăunul, cu modelări stranii, de parcă atunci l-ar fi operat de amigdalită. După ce mi-a prezentat hotărîrea lui, a oftat prelung, și-a rezemat capul în palme și a privit cu multă nostalgie către

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
era din ăia. Nici pe departe! Și, la drept vorbind, dacă n-ar fi și situații grele, n-am putea cunoaște întregul gust al binelui. Păi nu? Cîteva zile nu s-a mai putut discuta cu nici unul din participanții la expediția de la Peștera Liliecilor, în afară de Nuțu lui Răstoacă. Numai că el a făcut o treabă nu prea bună. Adică, ce mai, rea de tot. Și cred că la treaba asta se referise Vlad cînd a spus că "Nuțu e tare trăsnit

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
senin! Dar să nu uit ce vorbeam mai înainte. În ziua cînd doctorul a mers la arheolog să-i comunice cele auzite despre peșteră, s-a și luat hotărîrea de a se face o vizită organizată acolo, adică o adevărată expediție științifică pe plan superior, cît mai curînd posibil. Tot atunci a fost anunțat și domnul Nicanor, secretarul primăriei, care, după ce s-a angajat să meargă și el cu orice preț, a declarat foarte furios: Eu nu mă las pînă nu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
științific Peștera Liliecilor. Dealtfel, o asemenea hotărîre se impunea luată, fără doar și poate, de niște persoane atît de competente cum erau cele menționate anterior. Numai că, dacă ar fi după dreptate, trebuia să fie invitați toți participanții la prima expediție, nu numai unul. Dar, de, hotărîrea celor mari n-a putut fi contramandată. Toate bune pîn-aici. Numai că lucrurile aveau să ia o întorsătură cu totul și cu totul nedorită, iar bietul Nuțu era cît pe ce să ajungă criminal

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
de-a ajunge la marginea satului, unde-și are casa moș Lazăr Brusture, echipa s-a întîlnit cu Matei, fratele Bărzăunului, student la Naturale. Nu zice nimeni că cei din echipă l-ar fi refuzat pe Matei să participe la expediție și în alte condiții, mai ales că era atît de stimat și de apreciat de către toți, dar, văzîndu-l într-o situație cu totul aparte în acel moment, s-au apropiat de el cu mare simpatie. Matei ducea în mînă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
moșul. Ce-i nebun? se sperie Nicanor. Ăsta-i vin de dat la nuntași?... Las' că-i dau eu de la crama asociației, cît îi trebuie pentru zece nunți. În aceeași clipă Matei se trezi înconjurat din trei părți de membrii expediției (Nuțu nu cunoștea încă asemenea practici), fără să scoată nimeni o vorbă. Sărmanul posesor al canistrei își dădu seama imediat că nu mai are nici o salvare și nu mai putu decît să dea din cap disperat și să întrebe: Unde

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
scoată nimeni o vorbă. Sărmanul posesor al canistrei își dădu seama imediat că nu mai are nici o salvare și nu mai putu decît să dea din cap disperat și să întrebe: Unde vreți să-l bem? Hai cu noi în expediție, îi propuse doctorul. Ești cel mai indicat pentru a studia flora și fauna peșterii, spuse și Iancu Răgălie zîmbindu-i mai mult decît un cumnat. S-ar putea să ne trezim cu mari surprize acolo, întări și Nicanor. Ar fi o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
putea să ne trezim cu mari surprize acolo, întări și Nicanor. Ar fi o cinste pentru comuna noastră dacă am descoperi cu adevărat ceea ce se spune că există. Și, în cîteva cuvinte, Matei fu pus în gardă cu tot rostul expediției. Cum era și el extrem de interesat să vadă o asemenea minune, deveni cît ai bate din palme membru al grupului și porniră cu toții, nu înainte de a-l trimite pe Nuțu la bufetul din centru, să-i ceară patronului Știrbu cinci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
repară toată dantura, numai să facă așa cum zice domnul Nicanor. Și, pentru a fi totul cît mai bine pus la punct și toate sarcinile repartizate în mod echitabil, tot Nicanor a fost cela care a trasat sarcina fiecărui membru al expediției să poarte canistra cîte o postată bună, că nu-i obligat Matei să-și rupă mîinile pentru nimeni. Zis și făcut. Porniră deci cît mai veseli spre marginea pădurii, unde trebuiau să-l aștepte pe Nuțu. Nimeni n-a observat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
toate vorbele care s-au spus. Ei bine, trebuie să vă spun, pentru că și acest fapt își are însemnătatea lui, că atît ochii cît și urechile erau proprietatea Bărzăunului. Cum însă a prins de veste Bărzăunul despre pregătirea unei noi expediții, pe plan superior, oricît am cercetat și m-am zbătut n-am putut afla. Nici măcar n-am fost în stare să spun "probabil că"... Nici atît! Este, dacă nu mă înșel, prima mare enigmă din toată povestirea de pînă acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
chiar și fără paharele de plastic comandate la bufet. Și l-au gustat. Formidabil! Extraordinar! Licoare, dom'le! Ăsta vin, nu borșul de la bufet! Acestea au fost primele expresii care s-au rostit imediat după deșurubarea capacului, fiecare participant la expediție îngenunchind în fața canistrei pentru a gusta mai comod. Și, bineînțeles, nu s-au mulțumit numai cu cîte o gură. Doar nu erau puși special să deguste. Au mai gustat o dată și încă o dată și numai bine cînd sosi Nuțu la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
a intra în pădure ocolise o postată foarte mare, mergea Bărzăunul. Dacă cineva i-ar fi văzut atunci zîmbetul, nu l-ar fi uitat pentru tot restul vieții, pentru că nu era zîmbet, ci rînjet. Da! Bărzăunul rînjea de satisfacție că expediția cea nouă mergea nu numai într-o direcție greșită, dar și periculoasă. Cred c-am luat-o greșit, zise la un moment dat Matei. Eu n-am mai fost niciodată pe-aici! Cînd și Nicanor și-a dat seama că

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
iar un freamăt surd de strigăte, țipete, urlete și zbierete, cum nu mai auzise nimeni decît la filmele turnate în junglă... Apoi iar se făcu tăcere. Într-o vreme, o pasăre uriașă, neagră, din acelea de care văzuseră membrii primei expediții la Piatra Domniței, trecu pe deasupra lor fără nici un zgomot. Asta mai trebuia! Frica și curiozitatea fiecăruia se accentuară la maximum. Ce să facă?... Să coboare? Nici gînd. Să rămînă cocoțați acolo, în răchiți, fără nici speranță de salvare? Nici așa

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
lui Matei. Își puse o pătură pe iarbă și stătu întins pe ea pînă se întoarseră părinții de la combinat. Din ziua aceea însă nu mai părăsi curtea casei, deși ar fi dorit fantastic de mult să plece cu o nouă expediție la Peștera Liliecilor ori, cel mai mult și mai mult, la Piatra Domniței. Tii, ce mai vise își făurise Bărzăunul în zilele acelea privind descoperirile ce le va face la Piatra Domniței!... Dar, ce folos!... Cu cine să plece? Cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
de noroi și tremurînd de groază. Dar cînd șezu totuși să judece mai la rece, eliminînd orice urmă de aversiune față de însoțitorii lui la peșteră, parcă tot l-ar fi acceptat și pe Nuțu numai să mai poată organiza o expediție... în care să fie inclusă, neapărat, și Ilinca!... Da, fără nici o discuție! Cu Ilinca aproape de tine altfel apare pădurea, altfel cîntă păsările, altfel se traversează mlaștina, iar toate comorile pe care le visezi, numai gîndindu-te la ea le visezi... Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
momente destul de dese cînd voia să se lase păgubaș. Oricum însă, o oarecare bucurie tot simți cînd se gîndi că o va avea tot timpul aproape pe Ilinca și că EL fusese indicat drept cel mai bun ghid al noii expediții, nu Virgil și nici Vlad! Nuțu nu se mai vîrî în discuție, nu numai pentru că Ilinca își călcase așa de ușor vorbele pe care i le spusese în drum spre Bărzăun, că vor merge în același timp la mare, ci

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
rotund, aidoma unei pleoape trase pe un ochi ce nu vrea să se mai deschidă. Unde se vede că încă mai sînt cazuri în lumea asta cînd unii trudesc din greu, iar alții trag foloasele D e data asta, noua expediție de la Peștera Liliecilor era compusă din mai multe persoane decît s-ar fi așteptat cineva, deși Nuțu lui Răstoacă, sub motiv că pleacă la mare, refuzase să mai participe. Iar Matei, fratele Bărzăunului, nu se întorsese de mai multe zile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
se întorsese de mai multe zile de la Piatra-Neamț, unde se afla logodnica sa. Plecarea se fixase la ora 8 dimineața, într-o duminică. Era o zi senină și călduroasă și toți participanții păreau foarte veseli, punîndu-și mari speranțe în reușita expediției. Încă înainte de ora hotărîtă, lîngă cantonul părăsit se și adunaseră aproape toți. Mai lipseau Iancu Răgălie și, culmea-culmilor, nimeni nu s-ar fi așteptat la așa ceva, nici Bărzăunul nu sosise. În, sfîrșit, Iancu Răgălie se arătă venind grăbit și-și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
și se apropiară amîndoi de Ilinca pentru a-i lua din mîini unul o sacoșă mică, în care avea o tartină și trei mere, iar celălalt bluza de la trening pe care o dezbrăcase din cauza alergăturii. Deci, în afară de Nuțu și Matei, expediția se bucura de participarea domnului Nicanor, a lui Iancu Răgălie, a doctorului Pompiliu Stănescu, a arheologului Ovidiu Ardei, a actorului Petrică Ciuraru de la Teatrul Național, aflat în concediu în sat, precum și a Ilincăi, a lui Virgil, Vlad, Tomiță, și bineînțeles

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
un urcuș destul de anevoios, în timpul căruia doctorul Pompiliu Stănescu le spuse tuturor că o a doua nebunie ca asta nu mai face nici dacă-l ard de viu, ajunseră la peșteră. Ceea ce trebuie reținut în primul rînd din această nouă expediție la Peștera Liliecilor este faptul că, deși spusese tot drumul că nu mai intră în peșteră pentru nimic în lume, Ilinca a intrat totuși ținîndu-se strîns de brațul lui Virgil și al Bărzăunului și ea a fost aceea care a

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
căzut piatra din tavan și, în timp ce-și tampona cucuiul din chelie cu vată îmbibată cu spirt, le atrase tuturor atenția să nu mai vorbească tare și să fie foarte atenți la colții stalactitelor. După cîteva zile de la această expediție, în ziarul județean apăru un articol destul de amplu, reluat apoi în esență și de presa centrală, din care reproducem cîteva fraze: "...Arheologul Iancu Răgălie, cunoscut cititorilor noștri cu ocazia altor valoroase descoperiri, a făcut, zilele trecute, nu departe de localitatea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
prețiosul lor timp liber pentru a transporta la muzeul școlii importantele valori arheologice. Bărzăunul începu să creadă la un moment dat că-i vorba de cu totul altă descoperire. Dar cînd își dădu seama că în articol se vorbește despre expediția la care participase și el, îi veni să sară pe pereți. Citi încă o dată și încă o dată articolul, ca și cum ar fi fost vorba de niște cuvinte magice cu care ar fi putut deschide tainele supreme, iar cînd mai văzu și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
prima ocazie ce se va ivi. Să se învețe minte să spună adevărului pe nume, trase el concluzia, nu să orbească lumea cu minciuni de astea! Că atît lui Virgil cît și lui Vlad, dar cu precădere Ilincăi și Bărzăunului expediția de la Peștera Liliecilor le lăsase un gust amar, nu trebuie să se mai spună. Cu toată zarva ce se făcuse în jurul celor mari, considerați inițiatorii expediției și descoperitorii peșterii, Bărzăunul declarase în fața Ilincăi, în seara cînd îi dusese ziarul cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
Că atît lui Virgil cît și lui Vlad, dar cu precădere Ilincăi și Bărzăunului expediția de la Peștera Liliecilor le lăsase un gust amar, nu trebuie să se mai spună. Cu toată zarva ce se făcuse în jurul celor mari, considerați inițiatorii expediției și descoperitorii peșterii, Bărzăunul declarase în fața Ilincăi, în seara cînd îi dusese ziarul cu articolul, că în foarte scurtă vreme o să le arate el tuturor cine sînt adevărații descoperitori nu numai ai ciolanelor de la Peștera Liliecilor, ci și ai tezaurelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]