14,462 matches
-
literară. Deși îl publicam mai în fiecare număr, era mereu convins și o spunea mai în fiecare articol că pe el nu-l publică nimeni. După ruptură, n-am scăpat nici eu, nici G.Dimisianu („sinistrul”!), de săgețile lui otrăvite expediate de la parterul revistei „Luceafărul”, unde trecuse cu arme și bagaje, la etajul României literare. A fost destul ca USR să-i acorde Premiul Național spre a reveni la sentimente mai bune, poate pentru că Dimisianu era președintele juriului. Cele din urmă
Morții noștri by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4262_a_5587]
-
în conversație, să toarne la detalii care nu au nici o relevanță pentru comeseni, alta decât aceea că bănuiesc ceva. Secretul, care nu exista, se creează în timp real. Când mitul lui se sfărâmă, moftangiul care le-a deranjat seara este expediat cu un „nu mai ai nici un haz”. Să fi fost Bubico, ar fi zburat peste bord... Așadar, există o victimă, și există o audiență. Jocul, în aparență comic, este destul de crud. Amicii se întrec în a smulge secretul care, altminteri
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
Căpitanii de poștă aveau în subordine un personal numeros și variat: beșlii, bicigași, surugii, rotari, dârvari și păzitori. Ipsilanti a organizat serviciul poștal drept instituție de stat, la dispoziția publicului larg, suportând cheltuielile necesare funcționării. Contra cost, orice persoană putea expedia corespondență și călători cu poșta. În secolul al XVIII-lea, principalele drumuri de poștă erau: București-Silistra sau GiurgiuConstantinopol; Iași-Bârlad-GalațișumlaConstantinopol și Iași-Hârlău-Cernăuți. Poșta din Muntenia mai deservea două trasee: București Târgoviște și București Craiova. Aceleași drumuri erau folosite de poștă și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
de ruși sau austrieci, luau prin constrângere cai și hrană de la țăranii satelor. Totuși, sub austrieci sau deschis, în primul rând pentru nevoile lor proprii, noi drumuri de poștă: București-Ploiești-CâmpinaPredeal și București-PiteștiCurtea de ArgeșCâineni-Turnu Roșu. Prin poștă se mai puteau expedia, în afară de scrisori, și alte trimiteri: pachete și gropuri, având acces și publicul. După plecarea armatelor străine, au fost numiți Domni: Mihail Șuțu în Țara Românească(1791)și Alexandru Moruzi în Moldova(1792). Starea deplorabilă în care a ajuns serviciul poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
baza contractelor existente înainte de revoluție. În 1826, în scopul unei cât mai bune organizări a poștelor, Domnul Moldovei, stabilește prin contract condițiile de arendare, statul fiind obligat a suporta cheltuielile pentru întreținerea cailor, releelor, surugiilor și cărucerilor. Corespondența oficială se expedia din capitala Moldovei la Fălticeni prin "țimirași", de două ori pe săptămână, iar în cadrul ținutului, transportul corespondenței se făcea de către călărașii isprăvnicești. Transportul taxat al persoanelor particulare depindea de posibilitățile antreprenorului sau ale oamenilor săi, admițându-se transportul în contul
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Ruginoasa. Dacă în 1826, după cum rezultă din contractul de arendare, plicurile oficiale se trimiteau la ținuturi, așa cum s-a arătat mai sus prin țimirași de două ori pe săptămână, în 18441845, aflăm dintr-o lucrare tipărită în străinătate, că se expediau numai o singură dată pe săptămână, cu un curier care conducea o căruță de poștă, cu patru cai. În cazul corespondenței oficiale, cu caracter de urgență, nu se mai aștepta ziua fixată pentru poștă și din același contract reiese că
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
aștepta ziua fixată pentru poștă și din același contract reiese că acesta era un obicei de demult. Un mijloc vechi, cunoscut în țările nordiceăfolosit pe scară largă în Suedia și Finlanda) spre a arăta că o scrisoare trebuie să fie expediată și transportată cu cea mai mare iuțeală, era aceea de a se introduce în ceara sigiliului, o pană chiar două. O asemenea scrisoare "într-un plic mare, cu o pecete roșie mare, și pe pecete era aplicată o pană de
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
se înființează un serviciu de diligențe, la început numai pe distanțele: Iași - Galați și Iași - Mihăileni, dar ulterior s-a extins și pe alte drumuri principale, oferind călătorilor un oarecare confort. Concomitent s-au diversificat și trimiterile poștale, putându-se expedia prin poștă: scrisori recomandate cu confirmare de primire, gazete, calendare, cărți, tipărituri, gropuri cu bani în aur și argint, pachete și probe de mărfuri. Mult mai târziu, prin 1874, în județul Suceava, Pașcanii a fost legat printr-o cursă cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
un caracter urgent, se cerea ispravnicului să asigure liniștea publică, ce putea fi tulburată de revoluționari, atrăgându-i-se atenția asupra răspunderii ce o poartă. În Iași corespondența se încredința Direcțiunii Poștelor, iar în celelalte localități căpitanilor poștei, care o expedia imediat la destinație prin surugii călări, din poștă în poștă, în care scop pe toate liniile din Moldova antreprenorii erau obligați a ține la dispoziție cai și surugii din cei mai buni. Cât de buni puteau fi acești surugii, aflăm
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
poștal îndeplinit direct de organele statului. Prima emisiune de mărci poștale românești, a fost pusă în circulație la 1 iulie 1858, printr-o decizie a Direcției Poștelor și Diligențelor din Moldova, care prevedea "Reguli stabilite pentru scrisori". Scrisorile puteau fi expediate atât porto cât și franco. Scrisorile porto se prezentau la birourile poștale ori se depuneau în cutiile de scrisori. La data respectivă în Fălticeni nu existau cutii poștale. Scrisorile prezentate fără plată erau primite și expediate ca și cele francate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
pentru francarea unei scrisori simple și mărci de 80 paraleăcu inscripție ca și cele de 40 parale "Porto Scrisori") pentru o scrisoare recomandată. Din aceste mărci, 300 bucăți a 40 parale și 150 de bucăți a 80 parale, au fost expediate la 1 martie 1859, Biroului Poștal din Fălticeni. La 21 iulie același an, șeful biroului poștal raporta, Direcției Poștelor Moldovei, că aproape toate mărcile au fost vândute cu ocazia iarmarocului de la Fălticeni, ceea ce dovedește că aici era o vie activitate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Mărcile Moldovei au fost retrase din circulație la 1 mai 1862, când a intrat în vigoare un nou tarif poștal, redus. Până la apariția mărcilor cu care să se facă francarea pe întreg teritoriul Românieiă 7 iulie 1862), scrisorile s-au expediat contra plată în numerar. Valorile tipărite corespundeau noului tarif: 3 parale pentru francarea ziarelor și publicațiilor, 6 parale pentru scrisorile adresate loco, 30 parale pentru scrisorile simple pentru alte localități până la greutatea de 5 dramuri(18 grame) și 60 parale
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mărci s-a făcut cu ștampila “grătar”, iar pe scrisori se mai aplica o ștampilă rotundă, cu denumirea oficiului și data. În județul Suceava, s-a folosit pentru obliterarea mărcilor numai ștampile “grătar” tip simplu. Obiectele de corespondență puteau fi expediate recomandat, iar acestea cu adeverință de primire. La fel, gropurile, pachetele și obiectele de valoare, se puteau prezenta cu adeverință de primire, bineînțeles taxată. În același an, la 1 mai, expirând contractele de arendare, poștele cu cai au fost atribuite
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
la plata unei taxe de magazinaj pentru fiecare zi de întârziere. Datorită manipulării dificile, în timpul transportului, a coletelor mari și grele, prezentate de autoritățile statului, care se bucurau de gratuitatea taxelor, încă din anul 1893, li s-a interzis să expedieze colete în greutate mai mare de 5 kg, cu excepția casetelor cu bani care se admiteau până la 50 kg, iar din anul următor și al coletelor conținând registre sau acte de contabilitate, până la 20 kg. Pentru a satisface cerințele publicului, la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
anul nou. Tot din anul 1895, în serviciul intern, s-a admis la prezentare indicația “ramburs” pentru imprimate, probe de mărfuri și hârtii de afaceri. În anul următor, avantajat a fost comerțul de cereale, prin majorarea greutății “probelor de cereale”, expediate fără creșterea taxelor. Din 1899, taxele de factaj pentru obiectele de mesagerii, predate la domiciliul destinatarilor, puteau fi încasate la prezentare, scutind destinatarii de această obligație. Rând pe rând, toate legile de exploatare, apărute după 1864, au fost modificate, completate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
bani, obiecte prețioase etc. în scrisori simple sau recomandate și modifica taxele poștale. Legea majora cu 25 % taxele pentru coletele care depășesc 5 kg sau fracțiune; introduce o taxă pe greutate, atât pentru coletele adresate loco, cât și pentru cele expediate în țară; încasează taxă de factaj pentru mandatele cu valori mai mari de 10 lei, care se achită la domiciliul destinatarilor și încasează la destinație o retribuție fixă pentru obiectele recomandate cu ramburs și pentru mesageriile cu ramburs; dublează taxele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cărților de vizită telegrafice în orice zi a anului; adeverire de primire prin poștă pentru telegrame, taxată; reducere 30% din costul telegramei, pentru corespondența prezentată de colaboratorii ziarelor către redacții, între orele 14.0006.00; dreptul abonaților telefonici de a expedia și primi telegrame telefonate; limitarea duratei convorbirilor telefonice, la 5 minute; dublarea taxelor pentru convorbirile telefonice urgente; stabilirea taxelor de instalare, mutare și abonament la telefon, taxele pentru convorbirile interurbane și pentru telegramele telefonate, taxa unui aviz telefonic și altele
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
cărților poștale ilustrate(1905); taxarea ca imprimate a scrisorilor expediate sau primite de nevăzători(1906); achitarea mandatelor telegrafice, în tot timpul programului de lucru la telegraf(1907); posibilitatea achitării la prezentare a taxei de factaj la mandate și netaxarea corespondenței expediată de școlile secundare pe adresa părinților(1908); predarea obiectelor recomandate și a mesageriilor sosite, altor persoane, cu procură legală din partea destinatarului(1911); ridicarea de către minori a corespondenței sosite la post restant, numai în prezența părinților, tutorelui etc.; posibilitatea sigilării cu
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
fie autorizați a efectua acest serviciu. Cu 45 de minute înainte de trecerea unui tren, cu serviciu poștal, șeful gării era obligat să deschidă cutia poștală de scrisori, amplasată pe peronul gării, să ridice scrisorile, să le ștampileze și să le expedieze prin conductorii poștali care însoțeau trenul respectiv. Corespondența sosită, după ștampilare,se așeza într-un dulăpior special, fixat lângă cutia de scrisori, pentru a fi văzută și solicitată de destinatari. În aceste condiții au fost autorizate, să îndeplinească serviciul poștal
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
din legea consiliilor județene) și vor asigura expedierea corespondenței prin toate comunele rurale ale plaselor. Fiecare „oficiu poștal” va avea un expeditor; notarii din comunele rurale fiind obligați a îndeplini această funcție în comunele lor. Fiecare comună va primi și expedia corespondența, cel puțin de două ori pe săptămână. Pachetele cu corespondență se vor transporta de dorobanți, de la un birou rural, la biroul poștal sau alt birouăoficiu) al statului mai apropiat, iar acelea pentru comunele rurale, prin vătășei. Dar înlăturarea, din
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
îndărătnici”. Numai după câteva zile, au fost date ordine subprefecților din plasele Muntele și Moldova să ia măsurile necesare. Urmărind să îmbunătățească serviciul poștal, subprefectura plasei Muntele, arăta la 31 octombrie 1877, că toată corespondența oficială a acestei plase se expedia cu întărziere numai de două ori pe săptămână și solicita prefecturii ca expedierea să se facă de trei ori pe săptămână și de comun acord cu șeful Oficiului Telegrafo-Poștal Fălticeni, cu aprobarea Comitetului permanent, să se autorizeze instalarea a patru
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
o primeau, mai rar de două ori și prea puțin de trei ori pe săptămână, Comitetul permanent al județului Suceava a aprobat în ședința din 8 decembrie cererea subprefecturii din plasa Muntele, ca începând cu anul 1878, corespondența să fie expediată de trei ori pe săptămână. Creșterea din ce în ce, a volumului trimiterilor în mediul rural și executarea necorespunzătoare de către organele administrative, a serviciului poștal, a determinat Direcția Generală să propună în anul 1881, executarea serviciului poștal rural de către factori
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
interesul telefonizării localităților rurale din județ, în deosebi a localităților reședință de comună, este confirmat de contribuțiile bănești ale primăriilor care au depus sumele necesare pentru construirea liniilor telefonice: Preuteștișoldănești, PașcaniCristești, Lespezi-Liteni, Dolhasca-Lespezi, Dolhasca-Liteni etc. În același an, prefectura județului expediază Direcției Generale, sumele provenite de la primăriile: Șoldănești, Uidești, Sasca, Brădățel, Preutești, Dolhești, Rădășeni, Ciumulești, Bogdănești, Pașcani, Drăgănești, Lespezi, Boroaia etc., reprezentând contravaloarea materialelor necesare. Au existat preocupări serioase din partea organelor comunale și județene, în legătură cu procurarea unor materiale, transportul și plantarea
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
mai mult. În anul 1967, volumul prestațiilor prezentate cu plată, în raionul Fălticeni, a crescut cu 69% la corespondență, cu 89% la mandate, 31% la mesagerii și cu 56% la telegrame, față de anul 1955. Din toate localitățile raionului s-au expediat 809.034 bucăți obiecte de corespondențăăscrisori, cărți poștale, imprimate, acte de procedură etc.), din care peste 40% înregistrate, 63.485 mandate poștale și telegrafice, 51.091 obiecte de mesageriiăcolete, genți, scrisori cu valoare) și 13.597 telegrame. Din totalul pe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
a atins 12.182 mii, în anul 1965, față de 9.110 mii, în anul 1956. Procentul ridicat al obiectelor de corespondență înregistrateărecomandate) a început încă din anul 1952, de când toate instituțiile și unitățile economice de stat au fost obligate să expedieze toată corespondența oficială sub regimul “corespondență recomandat”. Numărul mare de mandate s-a datorat obligației pe care o aveau unitățile cooperației de consum cu punctele lor de desfacere și toate celelalte unități economice, instituții etc. de a expedia prin mandate
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]