551 matches
-
ceilalți. Într-un alt studiu, în condiții asemănătoare celor de mai sus, nu toți indivizii au reacționat agresiv, unii considerând că provocarea n-a fost intenționată, găsindu-i circumstanțe atenuante. Studenții aflaseră, de fapt, că înainte de a-i insulta, complicele experimentatorului tocmai luaseră o notă proastă la chimie. Acești studenți îi administrează complicelui stimuli "ostili" mai puțini intenși decât cei care n-au fost informați în prealabil despre nota buclucașă. Subiecții informați în prealabil n-au interpretat la fel provocarea cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
cel care agresează? S-a demonstrat că doar simpla prezență a unui observator poate influența probabilitatea agresivității. În realizarea unei sarcini de învățare, de exemplu, subiecții administrează mai puține șocuri electrice ca răspuns la erorile comise de către un ucenic (complicele experimentatorului) atunci când se află în prezența altor două persoane. Totuși caracteristicile observatorului par să joace un rol important pentru cel care agresează. Prezența unui observator pacifist (purtând simboluri pacifiste și prezentat ca membru al unei asociații pacifiste) în timpul îndeplinirii aceleași sarcini
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
observate și atunci când observatorul rămânea pasiv. Alte cercetări au permis identificarea rolului anumitor factori legați de comportamentul terței persoane în declanșarea agresivității. În experimentele realizate, rolul subiecților consta în determinarea nivelului de agresivitate al unuia dintre cei doi complici ai experimentatorului în timp ce unul dintre ei îi aplica o pedeapsă celuilalt. Acesta din urmă îi putea și el la rândul lui aplica o pedeapsă primului. Rezultatele au arătat că atunci când subiecții, jucând rolul terței persoane, puteau determina nivelul de agresivitate manifestat în timpul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
persoane, puteau determina nivelul de agresivitate manifestat în timpul provocării, creșteau intensitatea de stimuli ostili administrați țintei ofensatoare. Dar dacă aceeași subiecți deveneau victime ale provocării, ei diminuau nivelul de agresivitate manifestat. În timpul interacțiunilor, acordul verbal și/sau comportamental al complicelui experimentatorului vizând nivelul de agresivitate propus de subiecții de sex feminin împotriva țintei provocatoare îi determina pe subiecți să opteze pentru un demers agresiv. Efectul inhibiției sau favorizării agresivității, legat de prezența unui observator, pare să depindă atât de ceea ce observatorul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asociate violenței îi poate crește unei persoane provocate tendința de comitere a actelor agresive. Berkowitz și LePage (1967 citat de Pahlavan, 1987) au constatat că anumite obiecte pot deveni elemente care să favorizeze agresivitatea la subiecții prealabil provocați de către complicele experimentatorului. Într-un studiu asupra acestui efect, subiecții aveau posibilitatea să se răzbune pe complicele care-i insultaseră prin administrarea acestuia de șocuri electrice în timpul unei sarcini de învățare. Dar înaintea realizării sarcinii propuse, subiecții trebuiau să privească un film. Jumătate
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Dar în opinia lui Sabini (1992), aceste atribute ar putea influența probabilitatea agresivității altfel. Subiecții ar fi putut interpreta prezența armelor sau coincidența numelui complicelui cu cel al personajului din film în două feluri: fie ca pe o așteptare a experimentatorului față de situația în cauză (experimentatorul așteaptă de la subiecți ca ei să fie agresivi), fie ca pe o normă personală a experimentatorului (experimentatorul aprobă agresivitatea). Dacă acest tip de raționament ar fi stat efectiv la originea agresivității comise de către subiecți, efectul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
1992), aceste atribute ar putea influența probabilitatea agresivității altfel. Subiecții ar fi putut interpreta prezența armelor sau coincidența numelui complicelui cu cel al personajului din film în două feluri: fie ca pe o așteptare a experimentatorului față de situația în cauză (experimentatorul așteaptă de la subiecți ca ei să fie agresivi), fie ca pe o normă personală a experimentatorului (experimentatorul aprobă agresivitatea). Dacă acest tip de raționament ar fi stat efectiv la originea agresivității comise de către subiecți, efectul constatat n-ar putea fi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sau coincidența numelui complicelui cu cel al personajului din film în două feluri: fie ca pe o așteptare a experimentatorului față de situația în cauză (experimentatorul așteaptă de la subiecți ca ei să fie agresivi), fie ca pe o normă personală a experimentatorului (experimentatorul aprobă agresivitatea). Dacă acest tip de raționament ar fi stat efectiv la originea agresivității comise de către subiecți, efectul constatat n-ar putea fi considerat rezultatul prelucrări lor ilogice și aleatorii, ci mai degrabă o tentativă de obediență față de presupusa
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
coincidența numelui complicelui cu cel al personajului din film în două feluri: fie ca pe o așteptare a experimentatorului față de situația în cauză (experimentatorul așteaptă de la subiecți ca ei să fie agresivi), fie ca pe o normă personală a experimentatorului (experimentatorul aprobă agresivitatea). Dacă acest tip de raționament ar fi stat efectiv la originea agresivității comise de către subiecți, efectul constatat n-ar putea fi considerat rezultatul prelucrări lor ilogice și aleatorii, ci mai degrabă o tentativă de obediență față de presupusa cerere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
rezultatul prelucrări lor ilogice și aleatorii, ci mai degrabă o tentativă de obediență față de presupusa cerere a autorității. În acest gen de experimente, dar și în altele, subiecții sunt întrebați ce cred ei despre experiment și dacă au bănuit ipoteza experimentatorului. Acest demers își propune să identifice și eventual să înlocuiască subiecții suspicioși. O reanalizare aprofundată a experimentelor vizând efectul armelor de foc arată că cercetătorii sunt adesea nevoiți să înlocuiască subiecții din motive de suspiciune (Pahlavan, 1987). Carlson, Marcus-Newhall și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
motive de suspiciune (Pahlavan, 1987). Carlson, Marcus-Newhall și Miller (1990) au efectuat o meta-analiză a 57 de studii având ca temă efectul armelor de foc, întrebându-se dacă nu cumva efectul armelor este rezervat doar subiecților care au intuiția ipotezelor experimentatorului. Concluzia autorilor sugerează că prezența atributelor agresivității favorizează actele agresive numai la subiecții care au afirmat că nu bănuiau ipotezele experimentatorului, pentru că subiecții suspicioși, ghicind care sunt ipotezele, au decis să nu colaboreze cu experimentatorul (Carlson et al., 1990). Pentru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
efectul armelor de foc, întrebându-se dacă nu cumva efectul armelor este rezervat doar subiecților care au intuiția ipotezelor experimentatorului. Concluzia autorilor sugerează că prezența atributelor agresivității favorizează actele agresive numai la subiecții care au afirmat că nu bănuiau ipotezele experimentatorului, pentru că subiecții suspicioși, ghicind care sunt ipotezele, au decis să nu colaboreze cu experimentatorul (Carlson et al., 1990). Pentru Sabini (1992) aceste rezultate nu sunt în totalitate concludente. Se poate crede că subiecții care au recunoscut că sunt suspicioși în timpul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
subiecților care au intuiția ipotezelor experimentatorului. Concluzia autorilor sugerează că prezența atributelor agresivității favorizează actele agresive numai la subiecții care au afirmat că nu bănuiau ipotezele experimentatorului, pentru că subiecții suspicioși, ghicind care sunt ipotezele, au decis să nu colaboreze cu experimentatorul (Carlson et al., 1990). Pentru Sabini (1992) aceste rezultate nu sunt în totalitate concludente. Se poate crede că subiecții care au recunoscut că sunt suspicioși în timpul experimentului erau tocmai subiecții mai puțin cooperanți. * Agresivitatea și transferul de activare Zillmann (1979
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că se poate întâmpla în laboratorul de cercetare. Se crede că copii sunt tentați să imite agresivitatea televizată, chiar dacă aceasta ar fi sau nu justificată. Subiecții care au participat la studiul realizat de Meyer (1972) au fost insultați de către complicele experimentatorului. Apoi au urmărit o situație de agresiune la televizor. Într-un caz, agresivitatea era justificată pentru că un om bun reacționa agresiv împotriva unui om rău. În alt caz, agresivitatea s-a dovedit a fi nejustificată, cel rău agresându-l pe
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de copii cu vârste între 8 și 10 în două. O jumătate de grup a fost lăsată să urmărească un extras dintr-un film polițist cu multe scene de agresivitate fizică, cealaltă jumătate a privit un film fără violență. Apoi experimentatorul a părăsit sala, rugându-i pe copii să nu ridice ochii de pe ecran pentru că va fi difuzată o înregistrare despre un conflict între copiii de la o școală primară cu un deznodământ agresiv. În tot acest timp experimentatorul urmărea starea de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fără violență. Apoi experimentatorul a părăsit sala, rugându-i pe copii să nu ridice ochii de pe ecran pentru că va fi difuzată o înregistrare despre un conflict între copiii de la o școală primară cu un deznodământ agresiv. În tot acest timp experimentatorul urmărea starea de activare fiziologică a subiecților. Rezultatele au indicat că cei ce urmăriseră filmul violent au manifestat o mai mică activare fiziologică în timpul scenei cu violență reală. În concluzie, filmul violent a diminuat reacțiile emoționale ale copiilor față de agresivitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
naționale (bineînțeles fictive), s-a constatat că 87% dintre studenți au sentimente de ură profund înrădăcinate împotriva părinților. Subiecții au fost puși apoi în situația de a spune ce cred ei despre această informație. Pentru a se evita refuzul subiectului, experimentatorul mai adăuga că ancheta a scos la iveală faptul că ura este și mai puternică la cei care opun rezistență acestei idei. Observatorii au evaluat discuțiile și atitudinile ostile exprimate față de părinți. Participanții trebuiau apoi să identifice membrii grupului în funcție de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Alți subiecți aveau etichete pe care scria numele bine scos în evidență. Apoi studentele trebuiau să evalueze o persoană care susținea un interviu în timpul căruia primea șocuri electrice. Pentru a reduce simțul responsabilității subiecților "dezindividualizați", acestora li se spunea că experimentatorul nu putea să știe cine dintre membrii grupului alegea nivelul de șoc administrat. Rezultatele au arătat că subiecții "dezindividualizați" administrau mai multe șocuri electrice decât cei ai căror identitate și responsabilitate personală era scoasă în evidență. În anumite cazuri persoana
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
aparent odioasă. Subiecții cu responsabilități au administrat mai multe șocuri femeii odioase decât celei drăguțe. Subiecții "dezindividualizați" le-au tratat la fel (Zimbardo, 1970). "Dezindividualizarea" se manifestă sub forma sentimentului de anonimat (de care agresorul este conștient) față de observatori (aici, experimentatorul) și față de victimă. Studiile asupra "dezinidividualizării" demonstrează că efectul este și mai probabil atunci când atenția individului se centrează mai mult pe particularitățile situației decât pe propriile acțiuni. Aceste cercetări au fost realizate cu ajutorul unor subiecți conștienți de faptul că se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
pe propriile acțiuni. Aceste cercetări au fost realizate cu ajutorul unor subiecți conștienți de faptul că se află într-un laborator de cercetare. Diener, Fraser, Beaman și Kelen (1976) au încercat să studieze efectul "dezindividualizării" pe teren. În ziua de Haloween experimentatorul pune în fața ușii un bol cu bomboane și bănuți. Copii care ajung în fața ușii pot să ia doar o singură bomboană. Apoi, experimentatorul îi lasă singuri pe copii, în timp ce asistentul rămâne pentru a-i supraveghea atunci când pleacă. Unii copii vin
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Fraser, Beaman și Kelen (1976) au încercat să studieze efectul "dezindividualizării" pe teren. În ziua de Haloween experimentatorul pune în fața ușii un bol cu bomboane și bănuți. Copii care ajung în fața ușii pot să ia doar o singură bomboană. Apoi, experimentatorul îi lasă singuri pe copii, în timp ce asistentul rămâne pentru a-i supraveghea atunci când pleacă. Unii copii vin cu grupul, alții vin singuri. Uneori asistentul îl întreabă pe câte unul cum îl cheamă, alteori îl ridică în brațe pe cel mai
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
n-are voie să ia decât o singură bomboană. Rezultatele au arătat că cei care au venit cu grupul au trișat mai mult (luând mai multe bomboane și chiar mai mulți bani) decât cei singuri. Copii trișau mai mult dacă experimentatorul nu le pronunța numele sau dacă cele două condiții erau simultane. Oamenii agresează pentru a se supune sau pentru a fi supuși? În experimentul cu închisoarea, la fel ca în lagărele de concentrare, s-a observat un al treilea factor
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
fost invitați să participe la un experiment asupra învățării. Fiecare subiect participă la experiment alături de un presupus ucenic. Subiectul trebuie să-i aplice ucenicului șocuri electrice din ce în ce mai intense (să adauge 15 volți pentru fiecare încercare) de fiecare dată când complicele experimentatorului comite o greșeală. Rezultatele experimentelor realizate după aceeași paradigmă demonstrează că toți indivizii sunt capabili să facă rău unei persoane necunoscute sub influența unui reprezentant al autorității. Dacă într-o bună zi o bombă atomică ne va distruge, acest lucru
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și colegii săi au întreprins o serie de cercetări vizând clarificarea relației dintre activarea fiziologică și agresivitate (Zillmann, 1988). Într-unul din experimente (Zilmann, Katcher și Milavsky, 1972 citat de Tedeschi et al., 1994), subiecții, provocați sau nu de către complicele experimentatorului, trebuiau să facă timp de două minute și jumătate un exercițiu fizic, intens pentru jumătate dintre subiecți și mai puțin intens pentru cealaltă jumătate. Ulterior aveau posibilitatea să administreze șocuri electrice complicelui. Rezultatele au arătat că activitatea fizică intensă crește
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
primească câte 10 cenți pentru fiecare contribuție obținută, iar cealaltă jumătate un dolar. Unora li se creaseră impresia că vor reuși să obțină foarte multe contribuții, altora li se spuseseră contrariul. De fiecare dată când subiectul forma un număr, complicele experimentatorului răspundea și refuza sistematic cererea, acest lucru întâmplându-se în trei feluri diferite: (a) el afirma că genul acesta de caritate este o formă de jăcmăneală (frustrare arbitrară), (b) spunea că face mereu donații, că tocmai a făcut una și
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]