61,828 matches
-
nu ezită să tragă mereu și mereu concluzii despre lumea în care trăim. Naratorul devine cu-adevărat omniscient, atotștiutor, și totuși nu renunță niciodată la amare autopersiflări. Sînt clipele sale de luciditate care, deși nu-i schimbă viața, i-o explică. Pe de o parte, machismul ni-l face antipatic, pe de alta resemnarea și conștiința morții ni-l apropie. Adesea sadian, autorul subscrie straniului marchiz în ideea imposibilității omului de a fi fericit preț de mai bine de-o părere
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
are tocmai patruzeci de ani), Houellebecq are pretenția de a scruta o epocă, o societate - cea dominantă astăzi la nivel global - și un Om, are pretenția, cu alte cuvinte, de a face istorie privind-o în ochi, de a ne explica lumea din afara ei, de a reînvia o figură a Scriitorului de care toți colegii săi de breaslă se feresc. Dincolo de miza estetică, care la drept vorbind i se pare superfluă, Michel Houellebecq are curajul, nesăbuința sau vanitatea de a se
Scandalosul Michel Houellebecq by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13496_a_14821]
-
radical. Tinerii strigau că nu au încredere în artă și în concesiile impuse de ea. În mod confuz, refuzau să întemeieze o nouă școală de artă modernă. Lucrurile au explodat la Cabaret. «Cei care sînt cu noi își apără libertatea - explică Tzara. Noi nu recunoaștem nici o teorie. Ne-am săturat de academiile cubiste și futuriste, laboratoare de idei despre formă. [...] Să răcnească fiecare, avem înaintea noastră mult de distrus, de negat. Măturați, curățați!»1) Hans Arp mergea și mai departe spunînd
François Buot: O biografie a lui Tristan Tzara by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13478_a_14803]
-
mă rog, de ce vrei să pleci de acolo, aud că ești scriitor” - (i-l recomandase Vlahuță, care-i pusese pila să-l aducă pe autor la București). Moșneagul se uită la mine șiret, luându-mă complice: „Pentru că, vedeți, domnule ministru, (explică el, grăbindu-se să nu piardă poante și să meargă drept la inima dramaturgului - înalt dregător - acolo n-am ocazia să admir... un Apus de soare...” Autorul piesei - povestește Al Cazaban - nici n-a clipit din ochi. „Hait, m-am
Masa intelectualilor by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13513_a_14838]
-
șmecherași, de la Păunescu la Năstase și de la cutare antrenor de gimnastică (?!) la hahalerele din televiziuni, să vorbească de „persecuții” și de „alianțe nefaste”, pentru că nu asta e problema fotbalului românesc. Mi se pare nu doar periculos, ci și jalnic să explici nereușita la calificări prin nu știu ce jocuri duble ale lui Mircea Sandu. Acum observăm lipsa de caracter și tropăielile prin culise? Dar bine, omul ăsta, ca și camarila care-l susține, nu e capabil decât de așa ceva! La fel cum Iliescu
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
l-a atins pe adversar. După cum nu înțeleg pretenția de a ne transforma cu toții în arbitri, lăsându-i pe alții să joace fotbal. Perseverența nordicilor e un loc comun și mă mir că nimeni nu s-a obosit să le explice jucătorilor noștri că, într-un stil verificat de multe ori de istorie, aceștia au triumfat prin insistență atunci când adversarii lor începeau să se culce pe lauri. Ca simplu microbist, cred că victoria ne-a scăpat din cauza fricii subite care l-
„Nașu’ + Corleone = Urs Meier” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13502_a_14827]
-
înjurînd. Drept care bucureștenii și-au băgat în cap ideea că inundațiile sînt de sus. Nu le comentăm. Au trecut 13 ani de atunci și locuitorilor Capitalei li se spune în continuare același lucru. Cu deosebirea că azi li se și explică de ce umblă pe străzi cu apa pînă la genunchi. Canalizarea e veche! Nu sînt bani pentru refacerea ei! Dar cine pretinde să fie refăcută toată canalizarea din București odată? Marile proiecte edilitare pot fi realizate și cu bucățica, nu numai
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
ar fi devenit o problemă a modernizării infrastructurii acestui oraș, cu siguranță că azi o parte dintre cartierele Capitalei care sînt inundate de primele ploi ale toamnei ar fi putut avea altă soartă. Edilii orașului se mulțumesc, azi, să ne explice că, dacă plouă, nu se poate face nimic, fiindcă e veche canalizarea. Dar a ajuns vechea canalizare a orașului drobul de sare cu care se justifică primarii de București cînd se abat niscai ploi asupra Capitalei? Cîtă vreme de la primarul
Obsesiile ceaușismului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13519_a_14844]
-
și dumneavoastră ați remarcat, în Albania ca și în restul fostelor țări comuniste. Cazul lui Vaclav Havel rămîne pe mai departe exemplar, iar acest prestigiu moral și intelectual se pare că este invidiat de unii scriitori occidentali azi. Cum vă explicați acest respect acordat scriitorilor sau meritat de ei în sud-estul european? K: Este adevărat, însă trebuie să precizăm cîteva lucruri. În majoritatea cazurilor, literatura acestor țări a decăzut, a bătut pasul pe loc sau chiar a murit. Iar dacă totuși
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
este încă vie, trebuie doar s-o descoperim. Am publicat în Franța un studiu comparatist, tradus și în alte țări, despre tragedia greacă. Mai cu seamă cea legată de figura lui Ahile și de tradițiile literare balcanice. Asemănările existente se explică prin persistența anumitor coduri și ritualuri ale locuitorilor de munte din Balcani, pe care le regăsim și în capodopera Orestia. Studiul este amplu și am crezut la început că el îi va exaspera pe greci, care ar fi putut spune
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
munte din Balcani, pe care le regăsim și în capodopera Orestia. Studiul este amplu și am crezut la început că el îi va exaspera pe greci, care ar fi putut spune: „Aha, iată un scriitor din Albania care vrea să explice misterul acestei trilogii prin codurile comportamentale din celelalte state balcanice!”. Din fericire, presa elenă a întîmpinat foarte favorabil acest studiu, care a fost reeditat de două sau de trei ori. RB: Care este titlul studiului? IK: “Eschil, marele învins”. RB
Cu Ismail Kadaré - Balcanii și literatura by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/13466_a_14791]
-
citat din N. Iorga („neglijă să le copie din nou”), indicîndu-se și tendința de a se folosi forma fără -ez mai ales la conjunctiv. Al. Graur trecea, în dreptul formei înregistrate copii, indicația „frecvent în Moldova”. Desinențele formelor în discuție se explică fonetic, fiind identice cu cele ale altor verbe cu același tipar formal, fără sufixul -ez, ca a mînia: (să) mînii, (să) mînie. Ezitarea între tiparul de conjugare cu -ez și cel fără sufix e o trăsătură specifică a dinamicii limbii
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
care par să contrazică această regulă, pentru că apar la început de mesaj - „de azi dimineață pe unde citesc numai «hai pa, o să scriu doar așa nițel, dau capacitatea” - , una chiar într-o autoprezentare: „Hai, pa! Sunt A. T.”, - pot fi explicate ca reprezentînd o folosire glumeață, intenționat aberantă, de un gen atestat încă din schițele și miticismele lui Caragiale („te apropii de Mitică și-l saluți: el îți răspunde amabil: - Adio! O ultimă observație: rolul interjecției hai ca marcă a registrului
„Hai pa” by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13531_a_14856]
-
La cincisprezece ani după încercarea de la 1848, generația lui Ion Ghica, deși scindată oarecum artificial în liberali și conservatori, păstrează intactă dorința schimbării, ca pe un reflex al romantismului din tinerețe: iată doar una dintre afirmațiile „preliminare” ale personajului, care explică atitudinea foștilor parlamentari față de politica lui Cuza: „Pentru generația mea nici un regim nu e bun. Este unul vechi, detestabil și este unul nou care putea fi speranța unuia viitor. Continua nevoie de schimbare aparține romantismului nostru de tinerețe, o amintire
„Prințul Ghica”, roman total by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/13515_a_14840]
-
autorul antic, Fedra, culcându-se cu fiul ei vitreg Hipolit, care o violează pur și simplu... vim corpus tulit... îl denunță ea însăși pe acesta soțului ei, Tezeu, de frică să nu i-o ia celălalt înainte... În prefață, Racine explică: Această josnicie mi s-a părut mai potrivită unei doici (cum e Enona) care putea avea înclinări mai slugarnice... Cum ar veni: o cenzură de clasă. Altă deosebire: Hipolit, la Euripide, fiind un obsedat ce tabără pe maică-sa vitregă
„Intenția veritabilă a tragediei” by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13549_a_14874]
-
adolescența, despre familia ori școlaritatea d-sale), nici în spațiu (sînt consemnate cîteva voiaje în zone apropiate, mai cu seamă prin țară). Evaziunile d-lui Dan Ciachir au un aer de modestie. E cu putință ca acest lucru să se explice prin dificultăți biografice, prin strîmtorările bănești de care n-avea cum să fie scutit un scriitor care declară cu ambiguă satisfacție a fi rămas aproape toată viața un „liber profesionist”, dar și prin natura sa psihică de visător, de ins
Amintirile unui meridional by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13547_a_14872]
-
decît 20 de locuri. „În Austria, yodlerii pot cîștiga foarte mulți bani. Există posturi de radio la care nu se cîntă decît acest tip de muzică, iar practicanții lui au mare succes și în străinătate, în special în China” - a explicat Harold Miltner, specialist în folclor muzical. Adaptări Adaptarea operelor literare, teatrale și a benzilor desenate pentru marele și micul ecran face obiectul Festivalului internațional de cinema și scriitură. Pentru cea de a treia ediție, întîlnirea scriitorilor, scenariștilor, regizorilor, editorilor și
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
să văd piesele Liei Bugnar oriunde s-ar juca, la subsol, la parter sau pe acoperiș. Aniversare Clody Bertola În teatru, trecutul imediat devine îndepărtat și dispare o dată cu cei care i-au dat viață: nimic nu e mai dificil de explicat, de evocat, decât farmecul spectacolelor din urmă cu două-trei decenii. Memoria se revoltă când e confruntată cu sărăcia imaginilor, cu absența celei de a treia dimensiuni și, paradoxal, condiția incompletă a înregistrărilor radiofonice e mai generoasă prin spațiul, liber de
Ore verzi by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13576_a_14901]
-
și-a citat fiul care ar fi afirmat că nu vrea să se spună că băieții lui Năstase învață la o școală americană. Bietul copil o fi spus una ca asta, dar ce l-a împiedicat pe premier să-i explice că poate reuși în alegeri și fără acest sacrificiu? ROMẬNIA LIBERĂ atrage atenția că modificările pe care Puterea le aduce Legii pensiilor ar putea duce la prăbușirea fondului din care sînt plătite pensiile. Cu alte cuvinte toți cei care se
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13584_a_14909]
-
Constanța Buzea Iertată fie-mi greșeala, poate, de a nu crede că sunteți atât de tânăr precum declarați în scrisoare. Un tânăr care își scrie, astăzi, textele în ortografie cu apostrof, poate fi o raritate ce se explică prin aceea că își trăiește viața simplu și curat citindu-și rugăciunile zilnice după o cărticică străveche. Un tânăr mult întârziat căruia îi este cu desăvârșire indiferentă strictețea totuși a folosirii apostrofului. Vorbirea despre moarte, pe de altă parte, atingerea
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13603_a_14928]
-
forme ale folclorului urban contemporan, unele bancuri sau „cîntecele de tabără”: creînd premisele pentru rostirea unor cuvinte vulgare, obscene, pe care le evită prin deviere în ultimul moment. Desigur, nu toate ghicitorile sînt de acest tip, dar prezența acestor strategii explică cel mai bine menținerea speciei ca ritual de comunicare între maturi. Nu se poate spune că această latură a fost total ignorată de folcloristica românească din ultimele decenii; ea a fost însă constant minimalizată. Argumentația tipică subordonează asemenea „devieri” unor
Ghicitori by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13598_a_14923]
-
dar evidente (speranță, dorință, pasiune, dorința de a opri și de a nu da drumul, dorința de a fugi), peste o secundă totul pare să erupă. După doi ani, în spectacolul nostru actul patru a devenit trist uneori și se explică prin faptul că se vorbește încet și se merge lent. Eu aparțin școlii lui Lev Dodin, școală care există nu doar de dragul de a „fabrica” absolvenți. Nu dorim ca după zece spectacole totul să dispară. În teatrul lui Dodin se
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
Vanea”, nu am stat pe gînduri. - Sala Izvor de la Bulandra, unde ați montat și primul spectacol, a fost renovată. Influențează aspectul sălii asupra unui spectacol? - Îmi puneți o întrebare bună, dar nu știu răspunsul. Cred că da. Nu pot să explic cum influențează acum sala asupra a tot ce facem noi pe scenă, dar se simte că există o influență. În teatrul rusesc se spune „pereții care respiră”, ceea ce înseamnă că pînă la noi mulți mari artiști au respirat pe scenă
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
posibilitate de a-mi potoli dorința puternică de a juca. La repetiții se întîmplă, într-adevăr, ca în unele momente să urc pe scenă și să arăt ceea ce vreau. Nu e întotdeauna bine și încerc să mă controlez. Trebuie să explici și să provoci actorul la o improvizație proprie sau la căutare, mai bine decît să-i arăți. Eu arăt actorilor logica și nu desenul. - V-ar tenta să montați operă? - Da, însă nu am avut ocazia. Cu mare interes m-
Interviu cu regizorul rus Yuri Kordonski by Maria Sârbu () [Corola-journal/Journalistic/13600_a_14925]
-
soț bun, unul foarte rău. Cea mai nouă carte a lui Nick Hornby, apărută anul acesta la Viking Press se intitulează 31 de cîntece și nu e o operă de ficțiune: autorul britanic își prezintă piesele favorite de muzică rock, explicînd pentru fiecare de ce îi place. Conștiința și romanul Clasic în viață al literaturii britanice, David Lodge e scriitorul preferat al mediilor intelectuale europene. La 68 de ani, încă nu și-a sfîrșit reglarea de conturi cu lumea universitară. De mare
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13602_a_14927]