890 matches
-
psihosociale care i-au determinat devenirea cum ar fi mediul cultural și tradițiile popoarelor, identitatea de gen, prejudecățile și schimbarea mentalităților, dinamica de grup și manipularea. De la fenomenele ce definesc tradiții și obiceiuri În comportamentul consumatorului se face trecerea către explicitarea unor efecte psihosociale noi cum ar fi shoppingul - aspecte terapeutice și patologice, antinomiile individului - Între a fi unic sau exemplar de serie, gestionarea crizelor În comportamentul consumatorului, strategii creative de adaptare pentru manageri, Între care fidelizarea clienților apelează puternic, direct
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
gazului ideal iar T temperatura absolută a gazului. Presiunea osmotică, notată cu π, după (I.35), are expresia: In (I.36) C M este concentrația masică. Legile presiunii osmotice au fost stabilite de Van’t Hoff și ele derivă din explicitarea expresiei (I.36). 1) La temperatură constantă, presiunea osmotică este proporțională cu concentrația masică sau molară a soluției. 2) Presiunea osmotică a unei anumite soluții de concentrație constantă (CM=const., pentru M dat) crește cu temperatura absolută a soluției. 3
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de Felix Hausdorf și este definită ca: unde N este numarul total de piese în care este împărțită structura fractală, L este dimensiunea totală a figurii în care este încadrată această structură iar l este latura celor N piese egale. Explicitarea dimensiunii fractale este dată în Dimensiunea fractală pentru o dimensiune, pentru o figură plană și pentru o figură în spațiu. In cazul curbei Koch dimensiunea fractală este : Dimesiunea fractală este o măsură directă a gradului relativ de complexitate și nu
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
operatorul indiferent se poate cupla nu numai cu dacă, ci și cu ce, cine, care, unde, când, cum, cât (cu varii funcții sintactice)10 - valoarea dominantă, supraordonată tuturor acestor variante putând fi considerată cea condițională (cum se poate verifica prin explicitarea apozițională a alternativelor): (22) Indiferent cât câștigă sau cum trăiesc [dacă câștigă mult sau puțin], oamenii se bucură de promoții și de gratuități, poate nu neapărat din zgârcenie, ci și din plăcerea copilărească de a primi cadouri sau de a
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
condițiile evocate?), dar nici cu adevărat concesivă (faptul indicat de regentă nu are loc în ciuda unuia, a unora sau a tuturor faptelor menționate în circumstanțial(ă), ci în oricare din acele condiții)13. Am putea, la rigoare, considera că, prin explicitarea tuturor circumstanțelor posibile drept condiție (redundantă) a faptului evocat în regentă, se anulează expectația ca numai unele din aceste circumstanțe să-i asigure realizarea; ceea ce propunem a fi considerat CI ar rămâne un tip cu totul aparte de concesiv, de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
introdusă o condiție; de pildă, la efectul Ej se poate ajunge într’o condiție de la cauza C3, iar în alta de la cauza Ci. Este valabilă și reciproca, adică o cauză poate conduce la mai multe efecte. Pentru a permite și explicitarea acestor fapte, modelul devine:, iar numărul funcțiilor Dar, așa cum se va vedea mai departe, se poate simplifica modelul prezentat, dacă se introduce o noțiune în plus, care să intermedieze între cauze și efecte (fig. 16), modelul devenind: Ej = f(rH
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
avea, de fapt, 1200 lei În buzunar, dar i-a dat agentului numai 1000. Prin urmare, l-a păcălit cu 200 lei! Ce era atât de greu de Înțeles?! Bălosu “se uita la el cu o privire rece și buimacă”. Explicitarea Îl buimăcise și mai tare. În locul satisfacției, Bălosu vede intenția vecinului său de a-și bate joc de el. Un lucru Înțelege și Bălosu din limbajul și jocul lui Moromete: că acesta nu aparține universului În care el, Bălosu, trăiește
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
celui din urmă este elocventă. Moromete se posomorî dintr-o dată. (Moromeții, p.6) 4.3. Interpretarea unui enunț Sperber și Wilson propun următoarele etape fundamentale ale procesului de interpretare: 1) reconstituirea/construirea ipotezei care să corespundă conținutului explicit al enunțului (explicitarea) - prin decodare, dezambiguizare, atribuirea referenților etc. 2) reconstituirea/ construirea premiselor implicitate 3) derivarea/ construirea concluziilor implicitate <ref id=”134”>Wilson și Sperber 2003, p. 13 referință </ref> Înțelegerea acestui proces necesită o prezentare mai detaliată concomitent cu elucidarea semnificației anumitor
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Într-un set de ipoteze contextuale pe care interpretul este capabil să le producă/acceseze la momentul interpretării. Punerea problemei pertinenței unui stimul lingvistic În afara contextului În care el s-a produs este lipsită de sens. 4.3.2. Reconstituirea explicitării Reamintesc că ceea ce eu prezint ca proces pe etape, liniar, cu desfășurare În timp este, de fapt, un proces simultan În care acționează module și submodule specializate care fac schimb de informații Între ele pe parcursul derulării procesului interpretativ. Astfel, ceea ce
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ca proces pe etape, liniar, cu desfășurare În timp este, de fapt, un proces simultan În care acționează module și submodule specializate care fac schimb de informații Între ele pe parcursul derulării procesului interpretativ. Astfel, ceea ce teoria pertinenței numește reconstituirea/ construirea explicitării nu Înseamnă, neapărat, o etapă ulterioară receptării intenției comunicative a locutorului. Așa cum am văzut În subcapitolul anterior, În procedura de identificare a intenției communicative a locutorului se realizează și decodarea propoziției enunțate ceea ce are ca rezultat forma logică a acesteia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificației literale a propoziției. Așadar, următoarea etapă a procesului interpretativ ar fi aceea de obținere a unei forme propoziționale complete, care să permită interpretului să construiască semnificația literală a propoziției enunțate. Această formă propozițională completă este denumită, În teoria pertinenței, explicitare. Cu alte cuvinte, o propoziție enunțată nu este - prin decodarea ei ca formă logică - decât o reprezentare incompletă (semantic) și ambiguă a unui gând al locutorului; În consecință, interlocutorul trebuie să refacă forma explicită a acestui gând, prin contextualizarea propoziției
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este - prin decodarea ei ca formă logică - decât o reprezentare incompletă (semantic) și ambiguă a unui gând al locutorului; În consecință, interlocutorul trebuie să refacă forma explicită a acestui gând, prin contextualizarea propoziției enunțate În ceea ce Assimakopoulos numește context al explicitării <ref id=”142”>Assimakopoulos, S. „Context Selection and Relevance”, stavros@ling.ed.ac.ukreferință</ref> (contextul fizic al producerii enunțului). Se impun următoarele Întrebări: Forma propozițională completă și explicitarea sunt unul și același lucru? Există o singură formă propozițională completă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
gând, prin contextualizarea propoziției enunțate În ceea ce Assimakopoulos numește context al explicitării <ref id=”142”>Assimakopoulos, S. „Context Selection and Relevance”, stavros@ling.ed.ac.ukreferință</ref> (contextul fizic al producerii enunțului). Se impun următoarele Întrebări: Forma propozițională completă și explicitarea sunt unul și același lucru? Există o singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ref id=”142”>Assimakopoulos, S. „Context Selection and Relevance”, stavros@ling.ed.ac.ukreferință</ref> (contextul fizic al producerii enunțului). Se impun următoarele Întrebări: Forma propozițională completă și explicitarea sunt unul și același lucru? Există o singură formă propozițională completă / explicitare a unei propoziții, sau mai multe? Răspunsul la aceste Întrebări este dependent de ambiguitățile semantice existente la nivelul formei logice, ambiguități care se referă la: nedeterminări referențiale (un concept poate trimite la mai mulți referenți), ambiguități semantice (cazul cuvintelor polisemantice
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Îi revine sarcina de a alege dintre toate formele propoziționale complete ce pot fi construite pe baza propoziției enunțate doar una singură, care să permită accesul la o stare de lucruri unică din lumea reală: această formă propozițională unică este explicitarea. La Întrebările de mai sus putem răspunde, acum, astfel: un enunț poate avea mai multe forme propoziționale complete, dar o singură explicitare; explicitarea este una dintre formele propoziționale complete pe care locutorul a intenționat să o transmită (orice explicitare este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
care să permită accesul la o stare de lucruri unică din lumea reală: această formă propozițională unică este explicitarea. La Întrebările de mai sus putem răspunde, acum, astfel: un enunț poate avea mai multe forme propoziționale complete, dar o singură explicitare; explicitarea este una dintre formele propoziționale complete pe care locutorul a intenționat să o transmită (orice explicitare este o formă propozițională, dar nu orice formă propozițională este explicitare). Cum procedează interpretul pentru a selecta o singură formă propozițională? Aplicând principiul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
să permită accesul la o stare de lucruri unică din lumea reală: această formă propozițională unică este explicitarea. La Întrebările de mai sus putem răspunde, acum, astfel: un enunț poate avea mai multe forme propoziționale complete, dar o singură explicitare; explicitarea este una dintre formele propoziționale complete pe care locutorul a intenționat să o transmită (orice explicitare este o formă propozițională, dar nu orice formă propozițională este explicitare). Cum procedează interpretul pentru a selecta o singură formă propozițională? Aplicând principiul pertinenței
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este explicitarea. La Întrebările de mai sus putem răspunde, acum, astfel: un enunț poate avea mai multe forme propoziționale complete, dar o singură explicitare; explicitarea este una dintre formele propoziționale complete pe care locutorul a intenționat să o transmită (orice explicitare este o formă propozițională, dar nu orice formă propozițională este explicitare). Cum procedează interpretul pentru a selecta o singură formă propozițională? Aplicând principiul pertinenței: În contextul imediat al producerii enunțului, una dintre aceste forme va fi construită/accesată cu cel
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
un enunț poate avea mai multe forme propoziționale complete, dar o singură explicitare; explicitarea este una dintre formele propoziționale complete pe care locutorul a intenționat să o transmită (orice explicitare este o formă propozițională, dar nu orice formă propozițională este explicitare). Cum procedează interpretul pentru a selecta o singură formă propozițională? Aplicând principiul pertinenței: În contextul imediat al producerii enunțului, una dintre aceste forme va fi construită/accesată cu cel mai mic efort și va avea cele mai importante efecte asupra
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
din punct de vedere al semnificației lexicale - este conceptul broască. Pentru a reacționa, Întrun fel sau altul, la enunțul produs, interpretul trebuie să afle la ce stare de lucruri din lumea reală imediat Înconjurătoare face referire locutorul, adică să construiască explicitarea formei logice. Interpretul este de profesie tâmplar și principala lui sarcină este montarea broaștelor la uși. În momentul În care semnul lingvistic broască a fost decodat, el a accesat imediat și cu cel mai mic efort schema cognitivă ce reprezintă
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
trăiește În apă sau pe uscat . Această a doua ipoteză este imediat confirmată de una dintre ipotezele contextuale care identifică un asemenea animal pe punga cu mâncare a interpretului. În aceste condiții, procesul de atribuire a referenților este stopat și explicitarea capătă următoarea formă Șeful mă face atent că pe punga mea cu mâncare se află o broască (animal) Fie enunțul Ăsta ar trebui Întors Forma logică, rezultată În urma decodării lingvistice, ar putea fi următoarea Cineva vrea să comunice că ceva
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
grădina casei este aproape uscat. Coroborând această ipoteză cu alte două ipoteze aparținând memoriei enciclopedice Mama poate vedea grădina prin geamul de la bucătărie. Fănul cosit și uscat pe o parte trebuie Întorspe cealaltă pentru că, altfel, putrezește. interpretul va produce următoarea explicitare Mama spune că fânul cosit din grădina casei ar trebui Întors pe partea cealaltă. Să presupunem că cei doi, mama și copilul, nu au avut nici un schimb verbal În acea zi. Evident, singura sursă de ipoteze care l-ar putea
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
ceas vechi. Mama Ține foarte mult la acest ceas. Acest ceas nu mai funcționează de câteva luni. Prin punerea În relație a acestor ipoteze cu ipoteza (extrasă tot din memoria enciclopedică) Ca să funcționeze, acest ceas trebuie Întors. va rezulta următoarea explicitare Mama dorește să-mi comunice că ceasul vechi de pe peretele din bucătărie ar trebui Întors. În enunțul Sunt dulci pepenii? nu există elemente de ambiguitate de natură lexicală, sintactică, morfologică etc. Singura sarcină a vânzătorului este de a identifica referentul
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
explicit menționat, ci la un mediu cognitiv Împărtășit. Aici interpretul identifică următoarea ipoteză În ultima lună de zile a fost excesiv de cald. Această ipoteză nu mai intră În contradicție cu semnificația enunțului, ea fiind selectată ca ipoteză optim pertinentă. Așadar, explicitarea Întrebării cumpărătorului C, respectiv răspunsului vânzătorului V, ar putea arăta astfel: Sunt dulci pepenii pe care Îi aveți de vânzare aici lângă dumneavoastră? Apoi, pe căldura asta care durează de atâta timp! Identificarea cu precizie și În cel mai scurt
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este capitală În convorbirile radio pe timpul zborului. Majoritatea enunțurilor sunt directive ( În termenii teoriei actelor de limbaj), asta Însemnând că interpretarea corectă a enunțului va avea ca efect, În condiții adecvate, executarea unui ordin, a unei comenzi. Dacă forma completă, explicitarea enunțului este greșită, atunci și concluzia privind comanda ce se dorește a fi executată va fi greșită. După căteva minute de la decolarea lui 326, aflând, de la acesta, valoarea principalilor parametri de zbor, Startul Îi adresează următorul enunț 326, ochii pe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]