67,657 matches
-
scos în evidență cei 8,8 milioane de metri cubi care se taie ilegal anual din pădurile României, am înaintat Parlamentului acel proiect de lege. Mi se pare normal să faci proiect de lege, pentru că atunci când vorbești de interzicerea unui export legea trebuie să fie extrem de bine fundamentată. Dezbaterea este extrem de importantă, astfel încât legea să fie trainică”, a mai spus Gavrilescu. Ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, Grațiela Gavrilescu, s-a aflat, vineri, într-o vizită de lucru în județul Alba, fiind
Legea privind interzicerea exportului de lemn va fi finalizată în luna septembrie [Corola-blog/BlogPost/93585_a_94877]
-
cu care se derulează 1/5 din comerțul exterior al țării noastre. Schimburile comerciale bilaterale au crescut în medie cu 8-10% în cursul ultimilor 6 ani. În 2014 s-a atins nivelul record de 21,3 miliarde euro (din care exportul românesc 10,1 miliarde euro, iar cel german 11,2 miliarde euro). Potrivit datelor statistice BNR din 30.09.2015, Germania este unul dintre principalii investitori în economia românească (cca. 7 miliarde euro).
Întâlnire Dacian Cioloș – Angela Merkel la Berlin [Corola-blog/BlogPost/93577_a_94869]
-
național sunt aproximativ 300 de mii de ferme, dar cu toate acestea, doar 4000 dintre acestea creează cifra de afaceri de 40 de miliarde de euro. Acest lucru înseamnă că trebuie să ii aducem pe toți la același nivel al exporturilor, creând astfel un cerc virtuos”. „România este una dintre țările de care suntem foarte interesați, având în vedere că suntem vecini și avem caracteristici comune. Ca și reprezentanți ai F.Agr.I. avem obligația, nu doar plăcerea de colabora cu Camera de
Acord de colaborare Filiala Agricolã Italianã (F.Agr.I.) – Camera de Comerț şi Industrie a României în Italia (CCIRO Italia) [Corola-blog/BlogPost/93704_a_94996]
-
de euro (cu 10% mai puțin decât în același interval din 2012). Sumele par destul de mari, însă, în ciuda proximității și a dimensiunilor pieței (Ucraina are circa 46 de milioane de locuitori, cât România, Ungaria, Cehia și Bulgaria la un loc), exporturile către această țară reprezintă doar 1,8% din totalul exporturilor românești, iar importurile de acolo - doar 0,8% din total. Cu alte cuvinte, ar fi destul loc de creștere pentru relațiile comerciale bilaterale, iar o Ucraină democratică și prosperă ar
Ucraina, miză de miliarde de euro pentru România [Corola-blog/BlogPost/93765_a_95057]
-
din 2012). Sumele par destul de mari, însă, în ciuda proximității și a dimensiunilor pieței (Ucraina are circa 46 de milioane de locuitori, cât România, Ungaria, Cehia și Bulgaria la un loc), exporturile către această țară reprezintă doar 1,8% din totalul exporturilor românești, iar importurile de acolo - doar 0,8% din total. Cu alte cuvinte, ar fi destul loc de creștere pentru relațiile comerciale bilaterale, iar o Ucraină democratică și prosperă ar putea deveni un important partener de afaceri pentru companiile locale
Ucraina, miză de miliarde de euro pentru România [Corola-blog/BlogPost/93765_a_95057]
-
cel mai important traseu al gazelor sale către Vest să fie în mâini sigure. Până de curând, lucrurile păreau în regulă din acest punct de vedere. Teoretic, regimul lui Ianukovici era obedient și nu ar fi trebuit să creeze probleme exporturilor de resurse rusești. Totuși, în noiembrie 2013, Ucraina a oprit temporar importurile proprii de gaze din Rusia, ca urmare a unor dispute legate de prețul acestora. Țara a început să utilizeze gaze stocate în depozitele subterane și au existat momente
Ucraina, miză de miliarde de euro pentru România [Corola-blog/BlogPost/93765_a_95057]
-
criza din ianuarie 2009, când, din cauza restanțelor, rușii au decis să oprească livrările de gaze către ucraineni. Autoritățile de la Kiev au decis atunci să se aprovizioneze din cantitățile aflate în tranzit, lucru care a dus la o perturbare serioasă a exporturilor către Europa. Vor urma noi încercări ale Moscovei de a-i „pedepsi“ pe noii lideri de la Kiev crescând prețurile la gaze? Ori, de ce nu, perturbând alimentarea cu gaze a Ucrainei? Sau, ca urmare a problemelor economice, vom asista la noi
Ucraina, miză de miliarde de euro pentru România [Corola-blog/BlogPost/93765_a_95057]
-
putea să-și realizeze visurile și cariera profesională. Nu cred că cercetarea și inovarea ocupă singure locul principal în dezvoltarea unei economii, dar au un rol important în avansarea tehnologică. Aceasta va aduce în final un surplus important generat din exporturi și din promovarea producției interne (în loc să importăm la rândul nostru produsele din alte țări). Țară noastră nu duce lipsă de oameni inteligenți și inovativi, ci dimpotrivă facem export de „inteligență” altor state. Ne pierdem pe zi ce trece resursa cea
INTERVIU CU ING. ADRIAN CÂRLAN, ROMÂNUL DIN CIPRU PREMIAT DE NASA [Corola-blog/BlogPost/93089_a_94381]
-
avansarea tehnologică. Aceasta va aduce în final un surplus important generat din exporturi și din promovarea producției interne (în loc să importăm la rândul nostru produsele din alte țări). Țară noastră nu duce lipsă de oameni inteligenți și inovativi, ci dimpotrivă facem export de „inteligență” altor state. Ne pierdem pe zi ce trece resursa cea mai importantă - cea umană. Cred cu tărie că avem nevoie de o schimbare de mentalitate, atât a clasei conducătoare, cât și a generațiilor actuale și viitoare. Trebuie investiți
INTERVIU CU ING. ADRIAN CÂRLAN, ROMÂNUL DIN CIPRU PREMIAT DE NASA [Corola-blog/BlogPost/93089_a_94381]
-
economică a României nu se va mai putea ridica la nivelul economiei ceaușiste. Mult hulitul - de către dumneavoastră - Ceaușescu a lăsat țara fără nicio datorie externă și cu creanțe de recuperat. „Economia lui Ceaușescu era pe locul trei în Europa prin exportul de mărfuri, produse chimice, petroliere, mașini grele, utilaje, metalurgice. Între 1965 și 1985, România a fost o țară civilizată și respectată în lume. În anii ’80 a avut cea mai rapidă și mai mare creștere economică din Europa, lucru care
„Confecţionez haine din pielea clientului…” [Corola-blog/BlogPost/93072_a_94364]
-
răspuns față de sancțiunile decise de statele occidentale la adresa sa. Oficialii de la Moscova au decis interzicerea importurilor majorității produselor agroalimentare provenite din țările care au adoptat sancțiunile impuse Moscovei. Potrivit datelor Comisiei Europene, România va fi printre cele mai puțin afectate, exporturile de astfel de produse către Federația Rusă atingând în 2013 valoarea de "numai" șapte milioane de dolari. Decizia anunțată de Moscova, mai severă decât era anticipat, va priva consumatorii ruși de multe dintre produsele alimentare la care au acces în
Cele mai afectate țări de sancțiunile Rusiei. Cum stă România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82149_a_83474]
-
acum de sancțiuni în valoare de 1,15 miliarde de dolari), urmată de Polonia (1,12 miliarde), SUA (838 de milioane), Spania și Olanda (794 de milioane fiecare), Germania (781 de milioane), Danemarca (540 de milioane). Celelalte state au avut exporturi din aceste categorii de produse sub valoarea de 500 de milioane de dolari. La cealaltă extremă a clasamentului, România face parte din rândul țărilor care au exportat în 2013 în Rusia produse alimentare din categoriile menționate sub valoarea de 10
Cele mai afectate țări de sancțiunile Rusiei. Cum stă România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/82149_a_83474]
-
internațională, contracte în străinătate, intrarea într-un circuit incomparabil cu cel strict local. Dan Sociu forțează, în mod vizibil, pătrunderea într-un sistem contemplat până acum din afară. Întreaga auto-ficțiune pe care o scrie este orientată în această direcție a exportului. Un prozator veritabil n-ar face niciodată așa ceva. Esențial este el, cu universul său ficțional; și abia apoi ne mai gândim și la restul lumii. Însușirile scriitorului (iritante, într-o primă instanță, pentru departamentul de marketing) sunt încăpățânarea, solipsismul, autismul
Zero-proză by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8262_a_9587]
-
economică vor fi efectuate în devize convertibile. De asemenea, părțile contractante pot stabili, de comun acord, și alte aranjamente de plăți. Articolul 8 În vederea aducerii la îndeplinire a prezentului acord, părțile contractante vor facilita eliberarea licențelor de import și de export în modul cel mai favorabil, în cadrul prevederilor reglementărilor lor de import și export. Articolul 9 Documentațiile tehnice și orice informații transmise de către organizațiile economice, întreprinderile și firmele uneia dintre părțile contractante în legătură cu acțiunile comerciale și de cooperare, convenite în cadrul prezentului
DECRET nr. 14 din 29 ianuarie 1988 pentru ratificarea Acordului pe termen lung privind schimburile comerciale şi cooperarea economică şi tehnica dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Turcia, semnat la Ankara la 20 octombrie 1987. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106721_a_108050]
-
de comun acord, și alte aranjamente de plăți. Articolul 8 În vederea aducerii la îndeplinire a prezentului acord, părțile contractante vor facilita eliberarea licențelor de import și de export în modul cel mai favorabil, în cadrul prevederilor reglementărilor lor de import și export. Articolul 9 Documentațiile tehnice și orice informații transmise de către organizațiile economice, întreprinderile și firmele uneia dintre părțile contractante în legătură cu acțiunile comerciale și de cooperare, convenite în cadrul prezentului acord, precum și invențiile, mărcile de fabrică și comerciale, vor fi protejate și utilizate
DECRET nr. 14 din 29 ianuarie 1988 pentru ratificarea Acordului pe termen lung privind schimburile comerciale şi cooperarea economică şi tehnica dintre Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Republicii Turcia, semnat la Ankara la 20 octombrie 1987. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106721_a_108050]
-
morții se întorceau/ Acasă pe străzile reci și pustii/ Se ascundeau cu grijă între cei patru pereți/ Și dintr-odată li se părea că sunt vii" etc. Alte teme sunt prezente în aceste forme esopice, inimaginabile în modalități mai directe: exportul general în Prea multe marfare, furia demolărilor în poemul Într-un alt timp, extinderea spaimei și imposibilitatea salvării în Arca lui Noe, amenințarea iernii cu lipsuri și frig în O toamnă frumoasă și lungă, controlul intimității și "creierul vândut" în
Strategiile subversivității by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8470_a_9795]
-
făcut traducerea cu energia lui... Pentru publicarea volumului monumental La poesia romena del Novecento, 510 pagini, Marco Cugno a investit propriii săi bani... câștigați pe o cercetare științifică... Ceea ce nu am fost noi în stare să facem - să ne organizăm exportul de cultură, prin traduceri - au făcut cîțiva româniști, printre care și Marco Cugno. Profesorul Cugno, prin traducerile lui, prin excepționalele sale studii, ne-a pus în față o oglindă. în care, dacă ne uităm, nu arătăm rău." Mochetiera de la Florența
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8506_a_9831]
-
provinciilor românești și închegat cu dificultate într-o imagine critică unitară. De fapt, ei nici n-ar trebui vârâți cu tot dinadinsul într-un standard poetic, într-un format convenabil care să-i instituționalizeze și să-i facă buni la export. Cel care e "doar" poet se simte bine în hainele lui de zi și de noapte. Nu vrea să fie nici importat, nici exportat, nici copiat, dar nici copiator al esteticilor la modă. Obsesia lui este să fie, pur și
Dinspre margine by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8552_a_9877]
-
pe lângă fervorile negației, orientarea prospectivă către un viitor cât de cât aproximabil, el pare să-și refuze luxul de a rămâne - stilistic - imun la această observație. Până la sfârșitul cărții, tot ceea ce are parte de o consolidare retroactivă (de la dadaismul de export la futurismul sincronizat în timp real, de la constructivismul consensual la suprarealismul cel mai intransigent) e anume repus în funcțiune pentru limpezirea unor tendințe ulterioare. Istoricitatea nu se pierde în secțiuni de epocă, ci devine premisă a unei tipologii aparte: "Mutatis
Cotele apelor avangardei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8623_a_9948]
-
în foile ei aromă de mirodenii din Indii. Nu neapărat spuse exotice, denumind cele ale traiului în cine știe ce civilizații moarte, sînt vedetele acestor voiajuri. Dicționarul, interesat de cuvintele care-au intrat în română, le lasă deoparte pe-acelea date la export. Prefața, în schimb, le face, prin cîteva reprezentante, dreptate. Un asemenea exemplu este brînză. Brînza dacică, pomenită, cu moș și varză (deh, cultură patriarhală, ținută la dietă lacto-vegetariană), în listele de care n-a scăpat nimeni, subiect de caterincă postmodernă
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
Muzica românească era foarte puțin prezentă, dar existau scurte interviuri sau incursiuni în actualitatea autohtonă. ROCK & POP . Revistă format A 4, coperte soft, în întregime color, lunară, apărută în martie 1997, 20 de pagini, 3000 de lei (se prevedea și exportul căci aveau și prețurile de DM 2 - nu apăruse euro, sau $ 1,20 !). Editor Rompitcom- impex SRL, București, președinte - Gheorghe Culici, director - Marian Deaconu: acesta era ”șeful” editorial, neobosit publicist, care a strâns în jurul său un colectiv numeros de publiciști
Publica?ii rom?ne?ti cu profil muzical (I) by Florin - Silviu URSULESCU () [Corola-journal/Journalistic/83956_a_85281]
-
din apele uzate, folosirea nămolurilor reziduale; ... c) gospodărirea rațională a apelor și combaterea tuturor surselor de poluare pentru păstrarea calității acestora. ... Articolul 10 În vederea creșterii eficienței activității de comerț exterior, se va acționa pentru realizarea fondului de marfă prevăzut la export prin specializarea de capacități și întreprinderi care să asigure în exclusivitate sau în cea mai mare parte mărfuri în structura sortimentala și de calitate solicitată de beneficiarii externi, precum și sporirea continuă a aportului valutar al produselor; folosirea cu maximum de
LEGE nr. 12 din 1 decembrie 1988 Legea Planului de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi gospodăririi apelor al Republicii Socialiste România pe anul 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106719_a_108048]
-
venit vorba de acest eseu, mi-am amintit de un țăran din Apuseni care, în anii '70-'80, lucra la o fabrică de mobilă de lângă Turda. întrebat ce fac cei de la fabrică cu mobila, a răspuns că o fac pentru export. "Și o exportați?", am revenit eu. "Sliptic", mi-a răspuns el. Am înțeles abia după câteva secunde bune de suspans că voia să spună scriptic, adică pe hârtie. Și să nu uităm că gluma cea mai caracteristică a românilor se
Scriitorii și Securitatea by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/7748_a_9073]
-
oficiali americani - și, tot în luna iulie, am efectuat o vizită oficială în Rusia (în 27 iulie) - unde am avut o întâlnire cu președintele Vladimir Puțin. Menționez faptul că, după semnarea și ratificarea Tratatului de bază cu Rusia, în 2003 exporturile românești în Rusia s-au dublat în 2004 și au crescut de patru ori în 2005. În aceeași lună (în 28 iulie 2005), am participat, în Austria, la reuniunea șefilor de guvern din Europa de Sud-Est și atunci - în iulie
Adrian Năstase, discuție cu Vladimir Putin. 10 ani de când Adrian Năstase și-a încheiat mandatul de premier by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/77495_a_78820]
-
le mulțumește pentru colaborare și pentru efortul depus tuturor celor implicați în acest demers", se arată într-un comunicat de presă al ICR. În luna iulie însă, președintele ICR, Lilian Zamfiroiu, declara că menirea principală a institutului trebuie să fie "exportul". "Cum spuneam, menirea principală a ICR este exportul. Este adevărat, una din motivațiile pe care le-am auzit despre filialele ICR din țară este că ar reprezenta un fel de aspiratoare de cultură pe plan local. Am încercat să mă
ICR își închide filialele din țară by Colaborator Extern () [Corola-journal/Journalistic/77588_a_78913]