7,880 matches
-
unei elite intelectuale racordate la cele mai noi manifestări ale spiritului timpului. Această elită ar avea ca misiune promovarea artei moderne autohtone în Occident (și viceversa), recunoașterea ei internațională și depășirea ingratei condiții imitative (prin intrarea în rîndul „creatorilor”, al exportatorilor de forme și idei). Același entuziasm se regăsește și în nota „Pentru cetitori și scriitori“: „Avem satisfacția de a anunța cetitorilor noștri că ne-am asigurat colaborarea efectivă și inedită a scriitorilor și artiștilor conducători ai mișcării noi din întreaga
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
a unei secții a întreprinderii sale de fabricat șnițele, cu licență de desfacere în tot spațiul balcanic (îndeosebi în Albania). A mai venit Băcănel și cu câteva scrisori de recomandare din partea asociatului lui Schutenmatz, Maurice Katz Bildungstein, către doi mari exportatori de minereu din Sudica, dintre care unul, Isaac Feuerstein, era văr cu directorul programelor de dezvoltare pentru Europa sud-estică din cadrul Fondului Monetar Internațional. Goncea a luat documentele aduse de Băcănel, fără comentarii, ca și cum nu ar fi prezentat nici un interes. Scrisorile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ar fi prezentat nici un interes. Scrisorile erau un fel de bilete de trimitere în alb, în sensul că Bildungstein lăsase gol locul cu numele celui pe care românii l-ar fi trimis să stabilească legăturile de colaborare cu cei doi exportatori din Sudica. Îi sugerase, totuși, ca acesta să fie un ins cât mai șters, neimplicat politic în vreun fel, ba chiar puțin prigonit de autorități, dintr-un domeniu aparent fără nici o legătură cu comerțul exterior sau cu afacerile cu minereuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
se reduc și cresc exporturile din țările în care a migrat producția. Delocalizarea producției nu are loc în mod spontan, căci așa cum arăta R. Vernon, „firmele [...] încep prin a crea noi produse pe care le exportă; când poziția lor de exportator este amenințată, ele își implementează filiale în străinătate, pentru a exploata ceea ce le-a rămas din avantajul lor inițial. Ele reușesc să-și mențină poziția dominantă un anumit timp, după care o pierd, când avantajul lor dispare.”<footnote R. Vernon
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
20-30 ani, efectivul acestora se redusese de două-trei ori, perioadă în care România devenea importatoare netă de produse alimentare; - masa lemnoasă exploatată în România până în 1990 era prelucrată în circa 200 de întreprinderi din țară, România fiind cunoscută ca un exportator mondial de mobilă. Unitățile de prelucrare a lemnului au rămas istorie, lemnul se vinde sub formă de bușteni sau cherestea, fiind materie primă pentru întreprinderile din străinătate; - condițiile pedoclimatice bune au făcut să se cultive rapiță și floarea-soarelui (culturile tindeau
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
plante oleaginoase sau cu conținut de zahăr (pentru obținerea de alcool etilic) în scopul reducerii astfel a cererii de combustibili petrolieri (resursele naționale fiind în totalitate externalizate) și creșterii veniturilor în agricultură. Potențialul agricol imens poate transforma România într-un exportator însemnat pentru țările europene, de biocombustibili, și nu de semințe de plante oleaginoase, ca în prezent. Un efect imediat al culturilor de plante oleaginoase este înlocuirea combustibililor petrolieri consumați în mediul rural cu biocombustibili obținuți local, efectul fiind, în primul
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
definiții a câmpului lor (adesea o definiție impusă de puterea relativă a organizațiilor mari și/sau a regulilor impuse de către stat)” (1991:313 - 4). În cazul nostru, managerii firmelor mari, dominante ca urmare a moștenirilor productive socialiste, se autodefinesc ca exportatori, (și, la nivel macrosocial, principali contribuitori la echilibrarea balanței de plăți); această concepție a fost impusă și cu ajutorul politicilor statului de susținere a exporturilor. În ceea ce privește structura, există un grad Înalt de specializare Între producători, astfel că, deși sectorul este În
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de afaceri.65 Statisticile la nivel social indică un model asemănător. De exemplu: * Statele Unite atrag un aflux de imigranți de șase ori mai mare decât cel înregistrat de Germania, a doua clasată.66 * Statele Unite sunt de departe cel mai mare exportator de producții cinematografice și de televiziune, deși "Bollywood" -ul indian produce mai multe filme anual.67 * Din cei 1,6 milioane de studenți înscriși la universități străine, 28% se află în Statele Unite, față de cele 14 procente care studiază în Marea Britanie
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
înțeleg să se comporte echipele sportive sau vedetele sau prin multiplele imagini transmise prin intermediul televiziunii sau al cinematografului. De multe ori imaginile transmit valori cu mai multă forță decât o fac cuvintele, iar Hollywood-ul este cel mai mare promotor și exportator de simboluri vizuale.50 Până și consumarea produselor fast food poate simboliza respingerea principiilor tradiționale. O familie indiană descria vizita lor la McDonald's ca pe o ieșire pentru "o felie de America."51 La polul celălalt se situează, însă
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
nu ies din țară. Fără îndoială; și în sistemul nostru acest lucru este esențial. Dar pentru a forța vânzările în afară cum veți proceda? Le voi încuraja prin prime, procurate prin intermediul câtorva impozite ridicate asupra poporului meu. În acest caz, exportatorii, constrânși de propria lor rivalitate, vor scădea cu atât mai mult prețul, și este ca și cum ați face cadou străinătății aceste prime sau aceste impozite. Totuși, rămâne faptul că banii nu vor ieși din țară. Este corect. E un răspuns bun
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
se pună în postura de ponderator și să facă, după cum spune domnul Billault, să oscileze pendulul civilizației în partea opusă libertății individualismului. În consecință, el lovește întreaga comunitate cu o contribuție pentru a face un cadou, sub numele de prime, exportatorilor unor produse de o anumită natură. Pretenția sa este că favorizează industria; ar trebui să spună o industrie pe cheltuiala tuturor celorlalte. Nu mă voi opri să arăt că el stimulează ramura gurmandă în detrimentul ramurilor fructuoase; dar, vă întreb, pornind
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
franci la frontiera germană; este un mijloc infailibil de a pune cheltuielile noastre publice pe nota de plată a Trezoreriei franceze". Dar alte guverne, sunt asigurat, s-au dovedit chiar mai ingenioase. Acestea și-au spus: Prima oferită de Franța exportatorilor este un cadou pe care aceasta ne-o face; dar dacă ridicăm dreptul de vamă, nu mai există niciun motiv pentru ca mai multă marfă franțuzească să intre la noi decât în trecut; punem noi înșine o stavilă în calea generozității
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
în materie de siguranță, de calitate și de bunăstare a animalelor. Doar o agricultură puternică va permite sectorului foarte competitiv al industriei alimentare să își păstreze un loc de frunte în cadrul economiei și comerțului UE, care este cel mai mare exportator mondial al majorității produselor agricole procesate, cu o mare valoare adăugată. Agricultura poate exercita o presiune asupra mediului (poluarea apei, epuizarea solurilor, penurie de apă, pierderea habitatelor naturale), dar poate avea în același timp influențe benefice cum ar fi: stabilitatea
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
de 10 milioane pasageri anual). În UE există și cea mai mare rețea de cale ferată de 6200 kilometri și cel mai mare număr de trenuri de mare viteză (1050 din cele 1737 ale lumii). UE este cel mai mare exportator de produse și servicii la nivel mondial și cea mai mare piață de import pentru peste 100 de țări. UE este și cea mai mare piață unică din lume. Consumatorii și investitorii europeni și internaționali beneficiază de numeroasele avantaje decurgând
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
mediului în care se desfășoară comerțul - prin luarea unor angajamente comune privind drepturile de proprietate intelectuală, regulile concurenței și cadrul deciziilor legate de achizițiile publice. 3. Respectarea regulilor de către parteneri Politica comercială a UE intenționează deschiderea de noi piețe pentru exportatorii, muncitorii și investitorii europeni prin înlăturarea barierelor de pe piețele partenerilor comerciali. Se lucrează îndeaproape cu țările din afara Europei în următoarele direcții: eliminarea problemelor persistente cu care se confruntă exportatorii; creșterea oportunităților pentru firmele din UE de a beneficia de acces
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
parteneri Politica comercială a UE intenționează deschiderea de noi piețe pentru exportatorii, muncitorii și investitorii europeni prin înlăturarea barierelor de pe piețele partenerilor comerciali. Se lucrează îndeaproape cu țările din afara Europei în următoarele direcții: eliminarea problemelor persistente cu care se confruntă exportatorii; creșterea oportunităților pentru firmele din UE de a beneficia de acces egal la piețele de achiziții din afara UE; reducerea contrafacerii și a pirateriei pentru bunurile europene; deschiderea de noi șanse pentru investițiile europene. Având în vedere că regulile din comerțul
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
scris senatorului Mike Manfield ceea ce avea să se dovedească a fi ultima sa scrisoare privind comerțul. Kennedy îl soma pe acesta să oprească proiectul de lege. Legea nu i-ar fi afectat pe comuniști, dar ar fi dăunat producătorilor și exportatorilor americani. Eximbank era de părere că "fondul de stat al Uniunii Sovietice și al altor țări comuniste este suficient de serios pentru a constitui o garanție pentru exporturile SUA". Kennedy anticipa că grîul se va vinde fie în schimbul aurului sau
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care țările din estul Europei le făcuseră între 1963-1964, comerțul a intrat în impas. Nici o țară est-europeană nu mai era dispusă să suporte cheltuielile suplimentare de transport, în valoare de 1.400 dolari pentru tona de grîne transportată de americani. Exportatorii americani nu mai făceau față concurenței furnizorilor străini. Ca urmare, după 1964, nu s-a mai făcut nici un fel de transport sub pavilion american. În 1971, Departamentul Agriculturii estima că numai între 1965 și 1970, fermierii americani pierduseră peste 565
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de decizie a președintelui asupra articolelor cu dublă folosință, care puteau fi utilizate atît în scopuri pașnice, cît și militare. În majoritatea cazurilor, legea interzicea exportul acestora către țările comuniste. Lumea oamenilor de afaceri se opunea acestei hotărîri. Producătorii și exportatorii se plîngeau mai cu seamă de pierderile datorate faptului că anumite bunuri de consum puteau fi procurate, cu ușurință, de pe piețele străine. Aceste reglementări economice făcuseră ca "imaginea Statelor Unite în lume să fie cea a unui furnizor pe care nu
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de pe piețele străine. Aceste reglementări economice făcuseră ca "imaginea Statelor Unite în lume să fie cea a unui furnizor pe care nu se poate pune bază" și forțaseră cumpărătorii străini să-și îndrepte atenția în altă parte. În cele din urmă, exportatorii au sesizat întîrzieri substanțiale în procesul de acordare a licențelor, care forțaseră cumpărătorii să anuleze comenzile și să cumpere de la furnizori străini 1989. Ca urmare a acestor nemulțumiri, Congresul și-a propus să revizuiască Legea administrării exporturilor din 1969, pentru
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a fi ascuns adevărul față de Administrația Reagan. Prin rapoartele sale, el informase Departamentul în legătură cu intensificarea contactelor sovieto-române, transferul de tehnologie către Moscova prin intermediul vînzărilor americane către București și dezvoltarea industriei de armament, prin care România devenise, în 1982, al cincilea exportator de armament din lume. Aceste rapoarte fuseseră, însă, ignorate de "cei de la Washington", care îl apărau pe Ceaușescu "pentru că slujba, promovarea și cariera lor depindeau de capacitatea lor de a dovedi că au dreptate"2306. La o zi după izbucnirea
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
șase luni, nu mai puteau fi reluate prea ușor. Peste 130 de firme făceau afaceri cu România. Importatorii americani aveau să fie constrînși să-și găsească alți furnizori, iar România avea să-și caute alte surse pentru importurile necesare. Apoi, exportatorii americani nu se puteau întoarce, pur și simplu, la România, după șase luni, cerîndu-le concurenților vest-germani și japonezi să le redea piețele pierdute temporar 2401. Mai mult decît atît, suspendarea Clauzei nu ar fi fost o tragedie pentru economia românească
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un risc mai ridicat) în comparație cu cea obținută din activitățile productive realizate pe plan intern. De aceea, încă din cele mai vechi timpuri a existat și o concurență puternică pentru a pătrunde și a consolida poziții pe diferitele piețe, atât ale exportatorilor, prin prețuri ridicate, cât și ale importatorilor în cadrul piețelor de aprovizionare ieftine. Până în secolul al XIII-lea, dezvoltarea s-a bazat pe o economie preponderent naturală. Gândirea economică, specifică perioadei de fărâmițare medievală, avea în centru ideea autoconsumului, împletită cu
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
recentă se remarcă testele publicate în anul 1981 într-un articol de către Robert Stern și Keith Maskus. Strategia de testare a celor doi autori s-a bazat pe legătura dintre caracteristicile producției dintr-o anumită țară și poziția de importator/exportator net pentru fiecare în parte dintre ramurile industriale analizate. Modelul de regresie multiplă a inclus 128 de ramuri industriale ale SUA pentru perioada 1958-1976. Pentru anul 1976 rezultatul regresiei a fost: ( X − M ) = −18,54 − 0,08 ⋅ K + 0,06
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
deținerea unui avantaj competitiv asupra concurenților de pe piața internă. Având în vedere elementele prezentate anterior se poate afirma că, Coreea de Sud rămâne unul dintre puținele exemple de succes din rândul țărilor în curs de dezvoltare, care a devenit un producător și exportator renumit pe piața mondială fără a promova relații strânse cu STN. Politicile naționale sud-coreene au promovat în special companiile autohtone, astfel încât un număr destul de important din ele au devenit la rândul lor societăți multinaționale care dețin partea principală a exporturilor
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]