1,154 matches
-
trupesc» într-o realitate «pe care doar sufletul o poate pătrunde», aprilină fiind, își aude numele strigat, constată că-i «cu neputință a uita să respiri eliberarea», chiar dacă și mintea mai face autocenzura „pornirilor lumești“, se deschide «asemenea crinului», „înțelege“ expresionistul „neînțeles“, paradoxizându-l, „deschide fereastra să îmbrățișeze ziua“, se dezmeticește, dar încă destul de mult mai „șovăie“, îi este destul de greu să mai caligrafieze iubirea «fiindcă totul acum e iubire», ia «perina în brațe», imaginându-și că dansează «pe acordurile inimilor» binomului
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
un ritm previzibil pentru cei ce îndrăznesc să creadă că poate mâine va fi altfel», are «ochii încremeniți în infinitatea plăcerii», „se pierde“ «în strânsoarea sânilor» Ei, „se fericesc“ (El - Ea) «adăpostiți sub tavanul înstelat, înveliți în cuvinte aurite», uneori, expresionist, are „poftă sporită de a se scălda“ «în oceanul de senzații necunoscute», cu singura îngrijorare de a nu fi «încarcerat într-o odaie neaerisită», se declară a fi «un cititor pasionat de cărți de debut», „mai ademenitoare părându-i-se
Emisferele Androginului, bisturiul Zeus-chirurgului şi „Cântarea cântărilor“ () [Corola-blog/BlogPost/339990_a_341319]
-
pline. Filmele ridicau moralul publicului. Volumul al doilea Filmul - Cinematografia postbelică, prezintă regizori, genuri, capodopere. Un nou început. Regizorii europeni, directorii de imagine și scenariștii fug din calea regimului nazist și se refugiază în Statele Unite, adesea aducând cu ei stilul expresionist, caracterizat de umbre dramatice, focalizări adânci și o abordare mai puțin tranșantă a moralității. Filmele lor noir sunt unele ieftine, de categorie B, în care eroii nu erau neapărat agreabili și nici personajele negative ușor de identificat. Cineaștii filmelor noir
O enciclopedie a filmului. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339281_a_340610]
-
lui Picasso, care se bazează pe un decupaj, am luat un chip, niște brațe, niște picioare... Din toate, am făcut un om... Sufletul care i-a fost insuflat, cu o fărîmă de nebunie lirică, provine din rezervorul lumii moderne... suflet expresionist, descompus, otrăvit de literatură bizară, fără stăpînire de sine, fără ritm... Suflet nordic și fantast, care s-a întrupat într-o vreme cînd ne hrăneam cu Doctorul Caligari și cu filmele avangardei germane, sufletul unor generații de decadenți!... Și m-
UNITER 25 si Revolutia la TVR cu spectacolul CE ZI FRUMOASA luni 18 mai () [Corola-blog/BlogPost/339398_a_340727]
-
trupesc» într-o realitate «pe care doar sufletul o poate pătrunde», aprilină fiind, își aude numele strigat, constată că-i «cu neputință a uita să respiri eliberarea», chiar dacă și mintea mai face autocenzura „pornirilor lumești“, se deschide «asemenea crinului», „înțelege“ expresionistul „neînțeles“, paradoxizându-l, „deschide fereastra să îmbrățișeze ziua“, se dezmeticește, dar încă destul de mult mai „șovăie“, îi este destul de greu să mai caligrafieze iubirea «fiindcă totul acum e iubire», ia «perina în brațe», imaginându-și că dansează «pe acordurile inimilor» binomului
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
un ritm previzibil pentru cei ce îndrăznesc să creadă că poate mâine va fi altfel», are «ochii încremeniți în infinitatea plăcerii», „se pierde“ «în strânsoarea sânilor» Ei, „se fericesc“ (El - Ea) «adăpostiți sub tavanul înstelat, înveliți în cuvinte aurite», uneori, expresionist, are „poftă sporită de a se scălda“ «în oceanul de senzații necunoscute», cu singura îngrijorare de a nu fi «încarcerat într-o odaie neaerisită», se declară a fi «un cititor pasionat de cărți de debut», „mai ademenitoare părându-i-se
ION PACHIA-TATOMIRESCU: EMISFERELE ANDROGINULUI, BISTURIUL ZEUS- CHIRURGULUI ŞI „CÂNTAREA CÂNTĂRILOR” () [Corola-blog/BlogPost/339475_a_340804]
-
nr. 14, 1996). Sila și scârba au fost radiografiate de Ștefania Mincu, Aurel Pantea, Dan Bogdan Hanu, Constantin M. Popa, Daniel Cristea-Enache, Iulia Iarca. Gheorghe Grigurcu îl catagrafiază pe Coande drept un „captiv al biologiei“, iar Al. Cistelecan ca „un expresionist al fiziologiei agonice“. Mircea A. Diaconu nu vede „nicio iluminare în această poezie“. Apoi, Al. Cistelecan constată la Coande „întunericul vesel care este lumea“, ca și dezamăgirea, furia, sarcasmul și vitriolanța. Un design al modului în care se concepe lumea
NICOLAE COANDE: Extatica întunericului, de STEFAN VLADUTESCU () [Corola-blog/BlogPost/339519_a_340848]
-
Voiculescu, Aron Cotruș - în poezie, Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale, Gib Mihăescu, în proză, Vianu, Călinescu, Mircea Eliade, în critică și eseul filosofic, și toți acești scriitori sunt autohtoni prin inspirație, dar foarte moderni în expresie, de vreme ce Blaga scrie sub influență expresionistă, Pillat, sub cea simbolistă, iar Voiculescu sub forma lui Valery. Prin urmare, între gândirism ca doctrină și literatura publicată în revistă, există o diferență consistentă. Eugen Lovinescu și modernismul Ex Occidente lux Revista și cenaclul „Sburătorul” și-au propus promovarea
Prof. Livia Pigulea. Studiu: Tradiționalismul și modernismul în literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339549_a_340878]
-
Voiculescu, Aron Cotruș - în poezie, Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale, Gib Mihăescu, în proză, Vianu, Călinescu, Mircea Eliade, în critică și eseul filosofic, și toți acești scriitori sunt autohtoni prin inspirație, dar foarte moderni în expresie, de vreme ce Blaga scrie sub influență expresionistă, Pillat, sub cea simbolistă, iar Voiculescu sub forma lui Valery. Prin urmare, între gândirism ca doctrină și literatura publicată în revistă, există o diferență consistentă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn Listare Tumblr Reddit Pinterest Google Twitter
TRADIȚIONALISMUL, de Dan Ionescu () [Corola-blog/BlogPost/339581_a_340910]
-
volumul dă o raită prin expresionism și se întoarce la lirica simțurilor. Se magnetizează de o râvnă specifică, în descendența blagiană, poeților anilor ’60 ai secolului trecut. Este una despre care Eugen Negrici scria în „Introducere în poezia contemporană”: „năzuința expresioniștilor de a străbate până la stratul neștiut de adânc al lucrurilor, aflat întotdeauna sub cel vizibil; scotocirea (...) sub scoarța lucrurilor și mai apoi a întâmplărilor”. În „Ieudul fără ieșire” se schițează un univers poetic, eul liric se poziționează tematic și dispozițional
IOAN ES. POP: Fiinţa minimă şi implozia lirică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339531_a_340860]
-
o raită prin expresionism și se întoarce la poezia simțurilor. Subsidiar, în descendență blajin blagiană, se magnetizează de o râvnă specifică poeților anilor ’60 ai secolului trecut. Este una despre care Eugen Negrici scria în „Introducere în poezia contemporană”: „năzuința expresioniștilor de a străbate până la stratul neștiut de adânc al lucrurilor, aflat întotdeauna sub cel vizibil; scotocirea (...) sub scoarța lucrurilor și mai apoi a întâmplărilor”. În „Ieudul fără ieșire” se schițează un univers poetic, eul liric se poziționează tematic și dispozițional
IOAN ES. POP: Eul poetic şi fiinţa minimă, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339649_a_340978]
-
perseverență, artista reconstituie în acorduri simple și vibrante întreaga armonie cromatică din natură. În același timp, restituie în tablouri ceva din consistența reală a materiei, respectând formele și structurile din natură. Poezia naturii, bucuria calmă, devin perceptibile nu prin exagerări expresioniste, ci printr-o redare sensibilă a acelor aspecte ale peisajelor care fac cu putință comunicarea directă a încărcăturii afective pe care acestea o comprimă. Maria Karalyos este tot mai serios preocupată de stabilirea, între imaginea plastică și realitate, a unor
PORTRET DE ARTIST MARIA KARALYOS de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 926 din 14 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342164_a_343493]
-
începutul secolului XXI nu prea își pun întrebarea cine se exprimă în versurile lor, abandonându-se fără voia lor versului impersonal. Vorbeam mai înainte despre cele cinci metode de analiză: metoda argheziană ar consta în exploatarea impurității limbii, metoda blagiană- expresionistă care glisează între eul exterior, amplificat cosmic, și un eu interior problematizat.Urmează metoda lui Ion Barbu, de textualizare a discursului care înlocuiește eul poetic cu o instanță textual suverană care se reflectă doar pe sine în oglinzile textului, ce
STAREA POEZIEI ROMÂNEŞTI LA ÎNCEPUTUL SECOLULUI XXI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342349_a_343678]
-
Acasa > Eveniment > Expozitie > LIANA SAXONE-HORODI - CONCERTUL CULORILOR Autor: Roni Căciularu Publicat în: Ediția nr. 123 din 03 mai 2011 Toate Articolele Autorului Motto: „(...) regăsim în tablourile Lianei, alături de un lirism viguros (paradoxală asociere) și un temperament expresionist”. Dr. Dorel Schor Un artist plastic de autentică valoare. De mare valoare! Ca și multor altora, pictura Lianei Saxone Horodi îmi vorbește cald și frumos, puternic și cu ecou. Îmi încântă sufletul, mă urmărește, pătrunde cu mine în casă, în
CONCERTUL CULORILOR de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 123 din 03 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/342577_a_343906]
-
formă a perfecțiunii absolute (nici omul „nu știe” de ce, dar tinde spre ... Adeseori, poemele sunt străbătute de linii cromatice ușor sesizabile, ce pastelează prin efect și viziune, trăirea stării poetice. Simbolurile întâlnite în poezia lui Constantin Severin sunt de tip expresionist, adeseori arhaice, venite din răstimpurile genezei și prefigurând un contur al viitorului. Prin poezia sa, Constantin Severin este unic, cum și în domeniul artelor frumoase, alăturând simboluri antice, cu simboluri moderne, într-un tot unitar cu valențe speciale. Aproape fiecare
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
o paradigmatică geometrie a formelor, cu elemente cubiste. Fiecare poezie este reflectarea pe o imensă pânză a unei construcții picturale, semiabstracte, într-o gamă cromatică largă. Însăși genul liricii sale este o îmbinare a mai multor tendințe literare. Dacă accentele expresioniste (introversiunea) le preced pe cele impresioniste (subiectivismul construcțiilor), ori elemente realist-magice (reticența auctorială) le completează pe amândouă, atunci poezia lui Constantin Severin este o poezie a realului (așa după cum spune însuși autorul) - o realitate pe care poetul o transmite într-
„IMPROVIZAŢII PE CIFRAJ ARMONIC” SAU „ARHETIPALELE MESAJE ALE POEZIEI – COMPONENTE ALE UNUI UNIVERS LIRIC INOVATOR” de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 126 din 06 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344258_a_345587]
-
comori din secolele IV-XVI, incluzând sculpturi și tapiserii gotice. Etajele I, ÎI și mezanin expun artă modernă: picturi, sculpturi, desene, arhitectura din 1900 și până azi. Sunt prezenți Balthus, Boccioni, Bonard, Matisse, Picasso, colecția americană incluzând lucrări de Eight, Stieglitz, expresioniști abstracți... Etajul 2 expune artă coreana, chineză, japoneză, instrumente muzicale, pictură europeană, arta cipriotă din secolul XIX, arta islamică, desene și fotografii, arta modernă. Intrarea se face printr-o galerie impresionantă semnată Tiepolo, aflată la finalul scărilor ce urca la
NEW YORK de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343990_a_345319]
-
într-un interviu recent, că a fost fascinată încă de mic copil, de ideea împletirii artei plastice cu arta modei. Colecția «Metropolitan 2015» este de o diversitate uimitoare. Alexandra reușește să să dea creațiilor sale un sublim nobiliar, asemănător picturilor expresioniste. Creațiile sale scot la iveală o artistă pe cât de interesată în aspectul vizual extrem, pe atât de atentă la finețea detaliului specifică look-ului clasic, arhitectural, subtil și lipsit de ostentație. Creațiile Alexandrei impresionează prin amănunte de broderie, prin diversitatea
COLECŢIA „METROPOLITAN 2015” DE ALEXANDRA POPESCU-YORK de AURA SAPERA în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340205_a_341534]
-
obișnuite, atât de familiare nouă. Aceași atmosferă sărbătorească, dorința de mai bine și încredere în zilele care vor veni exultă cu vigoare din desenul colorat al pictorului Lipa Natanson. Realitatea existentă, dar și o discretă combinație de idealism și abstract expresionist sugerează vis și speranță în lumea aparent vulnerabilă în care trăim. Andi Ceaușu, cunoscut îndeobște pentru caricaturile sale satirice, devine de astă dată nostalgic și deliberat tradițional, folosind pentru buna lui urare miturile care ne-au încântat copilăria, cu eternul
URĂRI PRIETENEŞTI DE LA PICTORI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378606_a_379935]
-
cărți “Elegii și nostalgii “, apărută la editura Mirador, Arad, 2015 “ și “Omnia vincit amor! “(Dragostea învinge totul),editura Studis, Iași, 2017, înmănunchează poeme neoromantice rezultate din sublimarea cultă a unui expresionism profund, neliniștitor pentru conștiință.Poetul cântă, de altfel, precum expresioniștii visele, ochiul din frunte, care nu este alceva decât cel interior, pregătit pentru orice iluzie, evocă prin elegii visele creditoare sau primăvara:” Pășeam cântând șoptit în prag de dimineață/ și nu știau decât notele mele/ că viselor, ca la prieteni
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
cuptor de lut ars, pentru pâine,/ așchii de veșnicie.(... / Pe ulița bisericii liniște de mormânt,/ printre căsuțe adieri de Duh sfânt,/ peste șanțuri, peste timp punți.Vezi? Auzi? Simți? Cânți? “( Elegii și nostalgii-Elegia satului ancestral p. 35).Pe deasupra acestor elemente expresioniste și detectabile, Florin T.Roman a venit cu un strat cultural și apolitic, părând a iubi lirica misterioasă, elegia, uneori de factură mitologică, fără fantezie excesivă, în vers alb, liber, dar și clasic, uneori muzical, cu efecte erudite repetitive. Estetica
VIBRAȚIA NEOROMANTISMULUI ÎN POEZIA LUI FLORIN T.ROMAN, CRONICĂ DE AL [Corola-blog/BlogPost/381474_a_382803]
-
eu frământ scântei, Unde-I tăcere, scutur cătușa, Dobor cu lanțuri ușa. Când mă gândesc în pisc Primejdia o caut și o isc, Mi-aleg poteca strâmtă ca să trec Ducând în cârcă muntele întreg.” -Psalm De la Claudel la aproape toți expresioniștii germani, inclusiv la românul Arghezi, relația om-divinitate ia un aspect dramatic, apare ca o încleștare sălbatică, supusă neprevăztutului. “Bunul Dumnezeu “ din literatura sfârșitului de secol 20 e pus la îndoială. Noua sensibilitate poetică religioasă se caracterizează printr-o întoarcere la
DIALOGUL LUI TUDOR ARGHEZI CU DUMNEZEU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1559 din 08 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374973_a_376302]
-
o prezență remarcabilă în cadrul publicațiilor de literatură, artă și cultură, scrierile sale de poezie și proză fiind publicate de principalele reviste și ziare din țară și din străinătate. Textele sale impresionează prin calități ale stilului, expresivitate, dinamism, note romantice și expresioniste. Irina Mihalca s-a remarcat și în cadrul concursurilor literare, fiind laureata numeroaselor concursuri naționale și internaționale, dar și de-a lungul scrierilor publicate în zeci de reviste literare și de cultură, din România și din mediul internațional. Referință Bibliografică: Irina
INVITAŢIE LA LANSARE DE CARTE de IRINA LUCIA MIHALCA în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344782_a_346111]
-
obișnuit. NT. - Cum vă definiți ca pictor? Eu sunt într-un fel un pictor realist, nu fac abstracțiune definitivă, iau din realitate însă sintetizez forma și prin prisma trăirilor reinventez o altă formă. Nu pot spune că sunt un pictor expresionist. Nu duc forma la o stare de exacerbare, de șoc. NT. - Care este stilul pe care îl preferați în pictură și de ce? Postmodernismul. Noi postmoderniștii, luăm din ceea ce este vechi și transformăm în acest nou. NT. - Dacă ar fi să
INTERVIU CU PICTORIŢA MARIA PELMUŞ de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 749 din 18 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348860_a_350189]
-
artistei, de la tristețe la optimismul cel mai viguros, la bucuria creației și satisfacția deplinei reușite. Pictoriță, care nu se încadrează într-un stil anume, exceptându-l pe cel "personal", trece cu ușurință de la figurativul cel mai realist, la unele pânze expresioniste în care culoarea fură spectacolul, dar și la altele de inspirație spontană. Trecând cu ușurință de la largile peisaje din natură la cele din aglomerația urbană, Liana Saxone-Horodi se simte la fel de bine și în cadrul strâmt și intim al interioarelor, pe care
EXPOZIŢIA LIANEI SAXONE-HORODI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345544_a_346873]