8,291 matches
-
Deși Constituția nu o nominalizează în mod expres în categoria unor astfel de măsuri de trecere silită în proprietatea publică a unor bunuri, exproprierea este caracterizată de afectarea libertății de voință a titularului dreptului de proprietate privată asupra bunului supus exproprierii, însă acest caracter este atenuat prin acțiunea conjugată a tuturor actelor și faptelor juridice realizate în cursul acestei proceduri, în lipsa cărora finalitatea exproprierii, constând în principal în privarea de proprietate, nu s-ar realiza. Pe de altă parte, dispozițiile art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
exproprierea este caracterizată de afectarea libertății de voință a titularului dreptului de proprietate privată asupra bunului supus exproprierii, însă acest caracter este atenuat prin acțiunea conjugată a tuturor actelor și faptelor juridice realizate în cursul acestei proceduri, în lipsa cărora finalitatea exproprierii, constând în principal în privarea de proprietate, nu s-ar realiza. Pe de altă parte, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală interzic reglementarea, pe calea unei ordonanțe de urgență, a unor măsuri de trecere silită a unor bunuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
realiza. Pe de altă parte, dispozițiile art. 115 alin. (6) din Legea fundamentală interzic reglementarea, pe calea unei ordonanțe de urgență, a unor măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, fără a menționa în mod distinct și exproprierea. Prin urmare, Curtea constată că intenția legiuitorului constituant a fost să excludă din domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență măsurile de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, la care fac referire prevederile art. 44 alin. (4) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
să excludă din domeniul de reglementare al ordonanțelor de urgență măsurile de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, la care fac referire prevederile art. 44 alin. (4) din Legea fundamentală, fără a include în sfera acestor măsuri și exproprierea. Acest lucru este demonstrat și de faptul că exproprierea, ca măsură de privare de proprietate, este reglementată în mod distinct de naționalizare și orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri. De asemenea, autorii excepției susțin
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
urgență măsurile de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, la care fac referire prevederile art. 44 alin. (4) din Legea fundamentală, fără a include în sfera acestor măsuri și exproprierea. Acest lucru este demonstrat și de faptul că exproprierea, ca măsură de privare de proprietate, este reglementată în mod distinct de naționalizare și orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri. De asemenea, autorii excepției susțin că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2009
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
act administrativ, a fost emisă o ordonanță de urgență, act normativ cu putere de lege, prin care, în temeiul art. 2 din Legea nr. 198/2004 , modificată și completată prin Legea nr. 184/2008 , s-a aprobat declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", expropriator fiind Municipiul București. Astfel, nu se poate susține că această modalitate de declanșare a procedurilor de expropriere, respectiv
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", expropriator fiind Municipiul București. Astfel, nu se poate susține că această modalitate de declanșare a procedurilor de expropriere, respectiv printr-un act normativ, iar nu printr-un act administrativ, contravine principiului constituțional al separației puterilor în stat, din moment ce ordonanța de urgență a fost emisă cu respectarea prevederilor legii speciale în materia exproprierii, respectiv Legea nr. 198/2004 . Mai
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
modalitate de declanșare a procedurilor de expropriere, respectiv printr-un act normativ, iar nu printr-un act administrativ, contravine principiului constituțional al separației puterilor în stat, din moment ce ordonanța de urgență a fost emisă cu respectarea prevederilor legii speciale în materia exproprierii, respectiv Legea nr. 198/2004 . Mai mult, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2009 a fost aprobată prin lege, respectiv Legea nr. 231/2009 . Pentru aceleași considerente nu se poate reține nici încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (3) referitor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
Legea nr. 198/2004 . Mai mult, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 12/2009 a fost aprobată prin lege, respectiv Legea nr. 231/2009 . Pentru aceleași considerente nu se poate reține nici încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (3) referitor la expropriere, dat fiind faptul că declanșarea procedurii de expropriere, prin ordonanța de urgență criticată, s-a făcut în conformitate cu prevederile legii speciale, fiind respectate exigențele constituționale referitoare la declararea, potrivit legii, a cauzei de utilitate publică și la plata despăgubirilor. În ceea ce privește susținerea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
urgență a Guvernului nr. 12/2009 a fost aprobată prin lege, respectiv Legea nr. 231/2009 . Pentru aceleași considerente nu se poate reține nici încălcarea dispozițiilor art. 44 alin. (3) referitor la expropriere, dat fiind faptul că declanșarea procedurii de expropriere, prin ordonanța de urgență criticată, s-a făcut în conformitate cu prevederile legii speciale, fiind respectate exigențele constituționale referitoare la declararea, potrivit legii, a cauzei de utilitate publică și la plata despăgubirilor. În ceea ce privește susținerea privind încălcarea principiului constituțional al neretroactivității, prin faptul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
aspect, autorii excepției mai arată că utilitatea publică a lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab" ar fi trebuit declarată în conformitate cu prevederile art. 5-11 ale cap. II - Utilitatea publică și declararea ei din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, iar nu prin lege, respectiv art. 2 din Legea nr. 198/2004 , cu modificările și completările ulterioare. Curtea constată însă că Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile lucrărilor de construcție de autostrăzi și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
naționale, modificată și completată prin Legea nr. 184/2008 , este o lege specială, derogatorie de la dreptul comun în materie - Legea nr. 33/1994 , astfel încât este justificată aplicarea legii speciale, față de specificul lucrării de construcție de drumuri, pentru care este necesară exproprierea. De altfel, și legea specială conține prevederi de natură tehnică, menite să asigure elaborarea documentației tehnico-economice aferente studiului de fezabilitate, a documentației cadastral-juridice de expropriere, precum și a documentațiilor pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
justificată aplicarea legii speciale, față de specificul lucrării de construcție de drumuri, pentru care este necesară exproprierea. De altfel, și legea specială conține prevederi de natură tehnică, menite să asigure elaborarea documentației tehnico-economice aferente studiului de fezabilitate, a documentației cadastral-juridice de expropriere, precum și a documentațiilor pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) și al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
în Dosarul nr. 33.483/3/2009 al Tribunalului București - Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal. 2. Respinge ca neîntemeiată excepția de neconstituționalitate a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 12/2009 privind declanșarea procedurilor de expropriere pentru cauză de utilitate publică a imobilelor proprietate privată situate pe amplasamentul lucrării de interes local "Pasaj rutier denivelat superior Basarab", precum și a prevederilor art. 9 alin. (1) și art. 15 din Legea nr. 198/2004 privind unele măsuri prealabile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243675_a_245004]
-
americane. Ambasadorul Hans Klemm a declarat apoi, la rândul său: "I-am mulțumit (lui Valeriu Zgonea, n.r.) pentru modul în care a îndeplinit în ultimele săptămâni mai multe priorități legislative importante pentru România și SUA - referitor la restituirea proprietăților, la exproprieri, legea managementului întreprinderilor de stat, legi foarte importante". Observați că Ambasadorul Hans Klemm NU a mulțumit Parlamentului în general, sau Camerei Deputaților în particular, ci președintelui Valeriu Zgonea personal, prin această recunoscând public influență personală pe care numitul Valeriu Zgonea
CUTREMUR în DNA. Plângere penală împotriva ambasadorului SUA, Hans Klemm, și a lui Valeriu Zgonea by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101138_a_102430]
-
valută liber convertibilă sau într-o altă valută acceptabilă pentru beneficiarul garanției, inclusiv un eșec al guvernului-gazdă de a reacționa într-un interval de timp rezonabil la o solicitare a unui asemenea beneficiar pentru un transfer de acest gen; (îi) expropriere sau măsuri similare - orice acțiune legislativă sau administrativă ori omisiune imputabilă guvernului-gazdă și care are efectul de a priva beneficiarul garanției de proprietatea sau controlul asupra investiției sale ori de un beneficiu substanțial rezultat din investiția sa, cu excepția măsurilor cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/229420_a_230749]
-
comerț (emblema, clientela și vadul comercial), reprezintă un element activ din patrimoniul comerciantului, astfel că din reglementarea criticată reiese intenția legiuitorului de a transfera denumirile "academic-științific" și "academie" în patrimoniul exclusiv al statului, măsură ce "echivalează cu un act de expropriere a unui bun incorporabil, parte a fondului de comerț"; art. 15 alin. (2), deoarece Ordonanța Guvernului nr. 72/2004 înțelege să "reconfigureze situații juridice anterioare"; art. 45, "ca o consecință a celor de mai sus". Se invocă și încălcarea art.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 72/2004 sunt constituționale. Instituirea obligației persoanelor juridice de a solicita acordul autorității competente pentru folosirea denumirii firmei lor și, în caz contrar, sancționarea acestora nu încalcă dreptul de proprietate și nici nu echivalează cu o expropriere, ci reprezintă consecința încălcării unor dispoziții legale, ceea ce este în deplin acord cu prevederile art. 53 din Constituție. Nu se poate reține că dispozițiile de lege criticate aduc atingere art. 45 din Constituție, întrucât, potrivit acestui text, accesul liber al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
firma", alături de celelalte elemente ale fondului de comerț (emblema, clientela și vadul comercial), reprezintă un element activ din patrimoniul comerciantului, iar intenția legiuitorului de a transfera denumirile "academic-științific" și "academie" în patrimoniul exclusiv al statului "echivalează cu un act de expropriere a unui bun incorporabil, parte a fondului de comerț". În consecință, se consideră că, deoarece "în exercitarea comerțului firma devine un element de atragere a clientelei și sub acest aspect dobândește o valoare economică", art. II alin. (1), (3) și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/170083_a_171412]
-
nefericirea și sărăcirea semenilor săi! În considerarea celor enunțate mai sus, le transmitem guvernanților și politicienilor, în mod imperativ, următoarele revendicări punctuale: Revendicările locuitorilor Țării Moților 1. Respingerea de către Parlament a tuturor proiectelor de lege care prevăd măsuri speciale de expropriere a cetățenilor români, precum și alte măsuri derogatorii de la regimul legal de protecție a mediului, patrimoniului cultural, apelor, pajiștilor și terenurilor agricole, bunurilor publice etc. în favoarea companiilor miniere de orice tip; 2. Interzicerea prin lege a utilizării cianurii în activitățile miniere
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Editorial_de_mariana_cristesc_al_florin_tene_1382416343.html [Corola-blog/BlogPost/352502_a_353831]
-
-mparte România-n două fără putință de-mpăcare - nerușinarea într-o parte, dincolo disperarea-n floare; ici mafioții-ncumetriți cu hâdul lor trai pe vătrai, colo cei mulți, de azi pe mâine subviețuind cu chiu și vai, după a lor expropriere - prin sforării electorale și iscusite vorbe goale - de-al votului atom-putere, ca iarăși un mandat să spere cum o tot fac de-un sfert de veac, că răului vor izbuti să-i vină odată de hac. Și iacă-așa anii
BALADĂ-BOCET PENTRU ŢARĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1775 din 10 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1447117816.html [Corola-blog/BlogPost/369464_a_370793]
-
Spontaneitatea economiei de piață a fost înghețată și transferată pe câmpul luptei de clasă și, în loc de mâna invizibilă a lui Adam Smith, a fost adus manifestul lui Marx și experimentele comuniste ulterioare din URSS și China. Au apărut planurile cincinale, exproprierile, raționalizările, industrializarea forțată etc. România a devenit o întreagă fabrică de stat, ca un organism mort în care mintea planificării centrale mută membrele inerte. Se controla ce se producea, ce se importa, ce se exporta și cât, cum se plăteau
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum by https://republica.ro/economia-corupc-iei-in-romania-o-introducere [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
au aprobat populistele decrete cu care să atragă poporul, în majoritate analfabet, sărac, îndobitocit de foame și frig, ușor manevrabil la promisiuni. Trei decrete au fost esențiale pentru pro-paganda bolșevică: Decretul asupra păcii (proclama ieșirea din război), Decretul asupra pământului (exproprierea în folosul țăranilor), Decretul privind dreptul popoarelor la autodeterminare până la separarea de Statul rus. Pentru a-și consolida puterea, noile autorități bolșevice au încheiat un armistițiu cu Puterile Centrale (decembrie 1917) și apoi Pacea de la Brest-Litovsk (3 martie 1918) în
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
Română în general nu a fost de acord, argumentând că bisericile sunt bun al parohiilor, doar acestea putând dispune de proprietatea lor. BRU a argumentat că parohiile ortodoxe nu au dobândit niciodată un drept valabil de proprietate asupra bisericilor greco-catolice, exproprierea din anul 1948 fiind abuzivă și nelegală. Recensămintele din anii 1992 și din 2002 au arătat că doar o parte a greco-catolicilor din anul 1948 au rămas credincioși ai Bisericii Unite. De asemenea, recensământul din anul 2002, demonstrează o scădere
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE BISERICA ROMÂNĂ UNITĂ CU ROMA (GRECO-CATOLICĂ) ŞI STATUL ROMÂN ÎN PERIOADA POSTDECEMBRISTĂ – P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 by http://confluente.ro/Despre_raportul_si_relatia_dintre_bise_stelian_gombos_1338454169.html [Corola-blog/BlogPost/358725_a_360054]
-
1938; actualul local de școli a avut la început o sală de clasă și o locuință pentru singurul învățător care preda la toate clasele. În satul Țicău nu a existat un local propriu pentru școală până în anul 1945, când prin exproprierea moșierului Pecsi Sigismund, castelul acestuia a fost transformat în unitate de învățământ. Multă vreme, această locație a reprezentat sediul pentru școala din localitate. Pentru populația de etnie rromă, s-a construit cu fonduri europene, școală și grădiniță. În perioada dominației
CULTURĂ ȘI SPIRITUALITATE LA ULMENI-MARAMUREȘ by http://uzp.org.ro/cultura-si-spiritualitate-la-ulmeni-maramures/ [Corola-blog/BlogPost/93961_a_95253]