2,030 matches
-
de inteligență constituie adeseori o armă sau o țintă în controversele politice care frământă societățile occidentale. Folosirea lor în astfel de scopuri dovedește o remarcabilă rezistență la critică, indicând caracterul profund al unor prejudecăți și al unor conflicte sociale. Studiile extensive ale lui Jensen (1976) păreau a da dreptate supremaționiștilor albi, înregistrând o diferență medie de 15 puncte în defavoarea negrilor. Mai recent, o vastă lucrare intitulată The Bell Curve (Herrnstein și Murray, 1994) a iscat o polemică acută în Statele Unite ale
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
concentrată în cunoscutul caroiaj al modelului de sinteză, marcând următoarele activități primare: a) logistica internă - (nimic interesant de semnalat); b) producția (operațiile) - producție de calitate superioară; conformitate excelentă cu specificațiile; c) logistica externă - capabilitatea unei livrări flexibile; d) marketingul - publicitate extensivă; focalizare pe ariile de creștere înaltă; e) vânzările - acoperire mare; relații personale puternice; posibilități de creditare oferite clienților (GE Credit) f) service - produse ușor de utilizat; familiarizarea consumatorilor cu produsele firmei prin antrenament. În cazul activitățile de susținere (suport), sunt
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
fondurilor: instituții, specialiști, sisteme performante; vor fi marcate fluxurile de cunoaștere pe traseul pornit de la intrarea fondurilor În Țară și până la impactul folosirii banilor europeni; indicatori de performanță; stimularea inovativității și competitivității În demersul de mutare a accentului de la folosirea extensivă a resurselor naturale, la folosirea intensivă a cunoașterii. Pentru cel de-al patrulea obiectiv specific, se are În vedere obținerea de rezultate determinate de participarea la programul de mobilitate, desfășurat pe durata unui an universitar la University of Kent, Brussels
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
să scoată În evidență că tema abordată este reflectată și În studiile și cercetările care stau la baza elaborării documentelor oficiale ale strategiei Europa 2020 - În domeniul dezvoltării durabile este foarte importantă folosirea cunoașterii pentru decuplarea creșterii economice de la folosirea extensivă a resurselor naturale, În special cele neregenerabile. În domeniul dezvoltării durabile, un semnal de alarmă este și raportul bianual - Living Planet Report (Raportul „Planeta Vie”)<footnote World Wildlife Fund, Zoological Society of London și Global Footprint Network, (October, 2010), The
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
facilitează transferul de informații, contribuind și ea, Într-o măsură importantă, la procesul cunoașterii. 1.1.2. Necesitatea schimbării Criza mondială aduce În discuție găsirea unor variante alternative de dezvoltare durabilă, axate mai mult pe exploatarea capitalului intangibil În detrimentul folosirii extensive a resurselor naturale. Punerea În lumină a capitalului uman și forța acestuia de a se adapta la cerințele actuale de dezvoltare globală ar putea fi soluții salvatoare, atâta timp cât se dorește ca Începerea unui nou ciclu de dezvoltare economică să aibă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
construirea unui arbore decizional robust. Soluțiile oferite de Managementul Cunoașterii sunt capabile să sprijine efectiv colaborarea Între participanți și Împărtășirea cunoștințelor, facilitând luarea unor decizii mai bune, mai rapide și mai eficiente. Se impune folosirea intensivă a cunoașterii, În detrimentul folosirii extensive a capitalului. Tendința este ca organizațiile adaptate schimbării să pună accentul pe cunoaștere, și nu pe capital. Cunoștințele sunt acel ingredient al activității companiei care ajută la lupta cu schimbările radicale și formulează Întrebările potrivite Înainte ca cineva să Încerce
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
abordare prin intermediul acestui studiu constă În lărgirea imaginii crizei și introducerea variabilei „om”, cu valorile, potențialul și aspirațiile sale, ca alternativă indirectă, dar poate mai eficientă, de ieșire din impas. 2.3. Ecoknowledgence (ecognosgența) Timpul schimbării! Perioada de criză, modul extensiv de exploatare a naturii, rata scăzută de convergență, iată doar câteva dintre cele mai problematice aspecte ale actualului model de dezvoltare. Acest subcapitol descrie conceptul de ecoknowledgence (ecognosgență), văzută ca un mix dintre dezvoltarea ecologică durabilă, folosirea intensivă a cunoașterii
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
cu propunerea de a analiza aspectele nefaste, de a Îndepărta piedicile și de a adopta un mod mai deschis, natural, de realizare a performanței economice. Pentru a efectua demersul propus, În primul rând, trebuie să decuplăm dezvoltarea economică de la folosirea extensivă a resurselor naturale și, În special, a celor neregenerabile. Trebuie să Înțelegem că Împărțim aceeași planetă, dar de multe ori nu o facem Într-un mod adecvat, ceea ce determină o segregare a schemei de dezvoltare, astfel: În primul rând, dacă
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
fundamentală, nu doar o simplă cosmetizare legată de alegerea furnizorilor de materii prime sau modelarea mai atractivă a pachetelor de recompensare a forței de muncă. Este timpul schimbării paradigmei de dezvoltare prin conceptul ecoknowledgezation. Altfel spus, este momentul decuplării metodei extensive de folosire a naturii pentru dezvoltare economico-socială și de a pune cunoașterea la muncă. La nivelul ecosistemelor de pe Pământ, cel mai mare factor de diferențiere este cunoașterea, mai bine zis, folosirea cunoașterii pentru prosperitatea generală. Folosirea intensivă a cunoașterii este
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
tot ceea ce face.”<footnote Schumacher, F. (September, 1989), Small Is Beautiful: Economics as if People Mattered, Harper Perennial. footnote> 2.3.6. Concluzie Criza actuală este o oportunitate de a regândi paradigma dezvoltării. Putem spune că este evident că modalitatea extensivă de folosire a resurselor naturale, mai ales cele neregenerabile, reprezintă o abordare Îngustă de reinventare a roții. Cel mai important atu al ființei umane este cunoașterea, așa că se simte nevoia Întoarcerii la origine: folosirea intensivă a cunoașterii ca factor de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
diferențiere a dezvoltării viitoare. Ecoknowledgence (ecognosgența) este cel mai potrivit model al performanței socioeconomice, totodată al dezvoltării durabile și al folosirii intensive a cunoașterii, În scopul realizării convergenței. Foarte important pentru umanitate este să se separe progresul economic de folosirea extensivă a resurselor naturale, luând În considerare necesitatea de a da o perspectivă trainică puterii de dezvoltare la nivel global. Scopul ecoknowledgence (ecognosgenței) este de a pune bazele progresului continuu, În contextul folosirii intensive a cunoașterii și Într-un model de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
o politică activă de ocupare a forței de muncă, facilitând trecerea la economia bazată pe cunoaștere; mediu, adăugat la Consiliul European de la Göteborg În iunie 2001, prin care se atrăgea atenția asupra faptului că dezvoltarea economică trebuie debranșată de la folosirea extensivă a resurselor naturale. Pe baza acestor direcții prioritare, a fost Întocmită o listă de obiective, cu scopul de a fi realizate până În 2010. Considerând că aceste priorități cad aproape În exclusivitate În zona de competență a statelor membre, a fost
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
de 8% din PIB sau chiar peste, iar În partea vestică a Europei, ritmul era undeva la 1-2% din PIB. Ce Înseamnă economie bazată pe cunoaștere, care este sensul dezvoltării capitalului uman, ce alternativă se folosește la „debranșarea” de la folosirea extensivă a resurselor naturale, ce Însemnă 8% din economia României și 1% din cea a Germaniei, iată numai câteva Întrebări la care căutăm răspuns. Referitor la cunoaștere, este foarte bine că se admite rolul acesteia În cadrul strategiilor moderne și eficiente de
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
antreprenorial și echitate. În acest mecanism, dimensiunea și rolul factorului uman sunt primordiale, iar măsurile luate pentru stimularea creativității, responsabilității și determinării, vor crea premisele unui climat de Încredere În potențialul intelectual al omului, În condițiile mutării accentului de la utilizarea extensivă a resurselor naturale, la utilizarea intensivă a resurselor cunoașterii. 3.1.4. Concluzie Dacă pentru Lisabona 2000 important era anul de pornire la un drum lung și sinuos, cu multe realizări politice și administrative, dar cu performanțe economice discutabile, iată
Managementul Cunoașterii. In: Managementul Cunoașterii by Octavian ȘERBAN () [Corola-publishinghouse/Science/233_a_168]
-
ca atare. Or, acest lucru nu ar avea importanță, dacă această ipoteză nu ar pune în lumină o opoziție cu degenerarea statelor, în cazul căreia căderea se face plecând de la o situație ideală, și nu reală, lucru care subminează paralela extensivă între individ și cetate”. Nivelul de înțelegere de unde pleacă o asemenea opoziție, mai ales într-un comentariu la Platon, nu pare a fi adecvat chestiunii. Cf. Republica, 546d: a)gnoh/santej oi( fu/lakej - paznicii, ajungând ignoranți... Cf. Republica, 462b-e
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
pe aptitudinile și corelațiile dintre ele, pornind de la premisa că nivelul de dezvoltare a unei abilități la un individ corespunde modului în care acea abilitate se răsfrânge asupra creativității lui generale. „Gândirea divergentă” a constituit principala abilitate decantată în urma cercetărilor extensive. Fără a intra în detaliu, vom pune în discuție cel puțin trei aspecte. În primul rând, câteva decenii mai târziu existau incredibil de puține dovezi ale prezenței gândirii divergente la persoanele cu un nivel înalt de creativitate (Barron și Harrington
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
lui Darwin despre evoluție (Barrett, Gautrey, Herbert, Kohn și Smith, 1987; vezi și Gruber 1974/1981) dezvăluie notițele unui individ care a reflectat asupra procesului gândirii și furnizează direcții utile de cercetare a altor cazuri. În această lucrare am utilizat extensiv cazul lui Darwin. Interacțiunea dintre elaborarea obiectivelor, stările emoționale și informații, precum și multiplele legături cu alți oameni de știință sunt evidențiate pe larg în primele sale caiete (Gruber, 1974/1981; Keegan și Gruber, 1983). Pe parcursul acestei lucrări am făcut aprecieri
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
un rol marginal În acest discurs, chiar dacă, o dată cu secularizarea treptată a societății și a vieții intelectuale românești pe parcursul secolului al XIX-lea, fusese construită scena pentru o mai mare deschidere la astfel de argumente. Totuși, datorită autorității intelectuale și instituționale extensive lăsate moștenire de Biserica Ortodoxă, interesul pentru științele naturii și ale fizicii era foarte puțin răspândit printre profesori și studenți. La Începutul secolului al XIX-lea, când tinerii au Început să plece la studii În Berlin, Sankt-Petersburg, Viena sau Paris
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
viitoare. O astfel de analiză pesimistă nu oferea nici o soluție viabilă, În afara unei prohibiții forte Împotriva migrației la orașe. Totuși, o astfel de politică era nerealistă pentru că nimeni nu putea să Își propună să controleze atât de direct și de extensiv comportamentul individual 38. Mai mult, majoritatea eugeniștilor recunoșteau că industrializarea și unele dintre efectele sale sunt procese inevitabile. De aceea, aleseseră o abordare pragmatică a problemei și erau dispuși să se ocupe de tema urbanizării ca fenomen inevitabil. Una dintre
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al educației În realizarea tranformărilor sociale, eugeniștii au argumentat că trăsăturile biologice, precum personalitatea, caracterul moral sau inteligența, deși erau În mare măsură moștenite, existau În fiecare individ doar ca „potențialități”, și nu ca aptitudini complet dezvoltate. Într-un studiu extensiv despre ereditatea caracteristicilor intelectului și ale psihicului, publicat În 1944, Salvator Cupcea susține că „genele nu produc caractere propriu zis, ci ele determină anumite directive de evoluție”13. O astfel de afirmație le-a permis eugeniștilor să susțină că, deși
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
selectat pentru o școală de elită 45. Prin faptul că reduceau definiția identității de gen la corp, eugeniștii au contribuit agresiv la polarizarea semnificației asociate multor aspecte implicate În aparența fizică pe coordonatele unei dihotomii feminin-masculin. Deși eugeniștii au discutat extensiv importanța reformării criteriilor de selecție a elevilor În școli, ei au oferit doar indicii vagi despre cine urma să dirijeze procesul de selecție. Testele de inteligență ar fi putut, teoretic, să fie administrate de oricine, pentru că erau relativ ușor de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
discipline sociale și adaptate nevoilor de instrumentar specifice analizei de p.p.. Pâna prin anii ’60 știința politică nu era interesată în mod special de studiul a ceea ce se întâmplă în interiorul guvernului și de studiul mecanismelor guvernării. Lucrările de specialitate analizau extensiv procesul electoral, organizațiile politice, conceptele-cadru din știinta politică etc. După anii ’60 crește interesul pentru a afla ce se petrece în interiorul guvernului, sporește preocuparea pentru creșterea eficienței deciziilor în materie de alocare a fondurilor publice și, de aici, interesul pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va porni de la operaționalizarea conceptului în diferite dimensiuni, menite să ofere totodată fundamentul necesar clarificării, reinterpretării și acomodării pozițiilor teoretice opozante din dezbaterea asupra globalizării. În acest scop, reprezentarea care fundamentează demersul prezentului capitol ca proces multidimensional, deopotrivă intensiv și extensiv, propagat diferit în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un proces opus - localizarea (numită și fragmentare). Astfel, împrumutând din instrumentarul științelor exacte, fenomenul globalizării poate fi caracterizat prin două mărimi - intensitate (pentru latura sa intensivă) și amplitudine (pentru
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
în diversele sale dimensiuni (sectoare, paliere) și însoțit de un proces opus - localizarea (numită și fragmentare). Astfel, împrumutând din instrumentarul științelor exacte, fenomenul globalizării poate fi caracterizat prin două mărimi - intensitate (pentru latura sa intensivă) și amplitudine (pentru latura sa extensivă). O atare abordare conjugată a celor două mărimi permite ameliorarea unei prime diferențe recognoscibile în literatura de specialitate, aceea dintre două macrotipuri de definire a fenomenului globalizării: unul care focalizează creșterea interconectării și a interdependenței, a interacțiunilor și a fluxurilor
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
altul care accentuează anvergura (acoperirea geografică) a fenomenului, traductibilă în comprimarea simbolică a spațiului și timpului în așa fel încât evenimente locale pot fi rapid antrenate de evenimente produse la mare distanță. Asociate reprezentării globalizării ca fenomen deopotrivă intensiv și extensiv, cele două tipuri definiționale sunt așadar complementare și nu alternative sau opozante. În al doilea rând, urmărirea intensității și a amplitudinii (chiar dacă nu întotdeauna ușor măsurabile) ilustrează decalaje între diferitele dimensiuni ale globalizării în funcție de procesul opus al localizării și furnizează
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]